26,624 matches
-
aer liber Spectacolul „Iasule mândră cetate” . Participa grupul vocal „Senior” a Casei de Cultură a Municipiului Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 12.00, Chișinău Aleea Clasicilor Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - alocuȚiuni susȚinute de invitaȚii de onoare ai festivalului, recital de poezie “Steaua de vineri” susȚinut de actriȚa Ninela Caramfil Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
aer liber Spectacolul „Iasule mândră cetate” . Participa grupul vocal „Senior” a Casei de Cultură a Municipiului Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 12.00, Chișinău Aleea Clasicilor Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - alocuȚiuni susȚinute de invitaȚii de onoare ai festivalului, recital de poezie “Steaua de vineri” susȚinut de actriȚa Ninela Caramfil Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
ca sângele mustind în țesuturi și-un zgomot de muște împânzește auzul eu urmez scările din oglindă ies din scenă recitind textul fața lui întoarsă ochii lor mă privesc înspăimântați și dispar treaptă cu treaptă în rama pânzei domnișoarele de onoare și eu străbat oglindă după oglindă cu fața înfiptă în realitate cu palmele coborâte în zadar de pe cruce. Până la desfacerea lumii și nu îți ascund că dorm pe un morman de strigăte pe un pat de campanie legat de picătura
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
fi aruncat în sulițe. Prefectul considera asta o barbarie dar, leneș fiind, nu voia să se amestece. În acea zi, spre alungarea plictiselii lui, se părea că va avea un proces important. Luă loc cu măreția necesară în jilțul de onoare, iar Hunarus, ca translator și asesor, se așeză alături. Soldații romani din gardă, cu care, de altfel, Agillus nu se înțelegea pentru că proveneau din toate provinciile depărtate, stăpîneau cu greu situația. O femeie tînără, înconjurată de rudele ei, numeroase și
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
omenesti, textul lui Mihail Gălățanu evocă totusi, indirect, fulgurant, si eminescianismul. La sfârsitul lecturii, ne simțim asfixiați de stupiditatea lumii si ne gândim cu groază cum ar fi dacă poezia lui Eminescu n-ar exista. Eminescu? A rămas nerecuperat Cu onoarea nereperată, frate. Bietul eminescu, fîrtate! Că degeaba i se mai tot spunea, deh, bătrînului Maiorescu: „mai potoliți-l pe Eminescu". Și, mai potoliți-l pe Eminescu! Pă domnu' Eminovici ăsta nu l-a potolit decît moartea. Nu prea putea să
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
Emil Brumaru Poveștile au pajiști și răcoare, Și păpădii cu capul de puf mare Cît sînii verzi ai unei vrăjitoare Ce-și duce către seară la plimbare În lesă spiridușii de onoare Spre-a-i folosi, la nunțile din mlaștini, Drept martori mormolocilor de baștini... Acolo, printre rădăcinile putride, Pești orbi, turtiți, înhață moi omide, Și buzele își rup, prinse-n cîrlige, Din nou lenea-n adîncuri să-și cîștige Și să
Cîntec naiv (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7014_a_8339]
-
mutră lungă, apoi zâmbește vesel, scrie ceva pe un petic de hârtie și i-l întinde. N. bagă după câteva încercări biletul în buzunarul pantalonului și se îndreaptă spre ieșire. Cofino profită de ocazie ca să-și exprime deosebita satisfacție pentru onoarea ce-am acordat-o Cubei și lui personal cu vizita noastră și mă împinge ușurel pe urma lui N. Îl ajungem la mașină, îi tot împinge țidula lui Juan, care nu poate pricepe nimic, înteleg eu ce vrea și îl
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
obsesia - stan și bran la mine sub țeastă dezastrul țâșnește prin toți porii ca frișca prima înghițitură nu ți se pare grețoasă apoi dintr-o dată te-ntorci pe dos fillip nu mai e trecutul care va veni să-ți salveze onoarea (închipuirile?) ci o lume dispărută în ea însăși cum se stinge lumina și rămâi cu spirala de la becuri în jurul gâtului regină elisabeta regatul tău pe geamuri dimineața - ecorșeul aceluiași coșmar țesând pânza freatică a incoerențelor ce-ți strepezesc dinții a
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
scriitor, la distincția de chevalier des arts et des lettres. La sfârșitul lunii noiembrie 1999, doamna ministră a Culturii a semnat numirea mea, și a multor altor francezi, în respectivul ordin. Cu un ușor decalaj, ministrul Apărării mi-a notificat onoarea de care avusesem parte, dând de înțeles că și el contribuise determinant la acordarea distincției. Pe 25 ianuarie 2000, domnul F. - într-o scrisoare care începea cu formula, în românește: "Drag prieten!", și folosea o alta pentru a-l felicita
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
al Apei Sacre, Runica Băutură, A întregirii trupului fărâmat, hăcuit de baltage, De suliți, de săgeți sfârtecat, de lupi înghițit, de corbi, de vulturi. Băutura dătătoare de fire, din somnul pământului ridicându-te, Băutura vieții și-a tinereții neostoite, Băutura Onoarei și-a Numelui Locului - }ie LaudaToponomastică ți-a fost acordată, Cu Onoarea divină ești răsplătit de cum ortacii tăi te-au dat morții. Primit-ai Lauda cuvenită Cugetătorilor la sânul Sfintei Sophii alăptat, Sanctificat ai fost cu numele de Eros, Eroul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
De suliți, de săgeți sfârtecat, de lupi înghițit, de corbi, de vulturi. Băutura dătătoare de fire, din somnul pământului ridicându-te, Băutura vieții și-a tinereții neostoite, Băutura Onoarei și-a Numelui Locului - }ie LaudaToponomastică ți-a fost acordată, Cu Onoarea divină ești răsplătit de cum ortacii tăi te-au dat morții. Primit-ai Lauda cuvenită Cugetătorilor la sânul Sfintei Sophii alăptat, Sanctificat ai fost cu numele de Eros, Eroul Iubirii: Nume mare de neuitat, Numeroase Nume de Locuri ale Eroilor Cavalerii
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
încă din titlu. - Tu vrei să te cerți cu mine? Spune! Asta vrei? - Nu vreau, cum o să vreau așa ceva... - Și cine mai e în camion ? - Nimeni, cine să mai fie? - Vreun țigan ascuns, ce știu eu... - Nu, pe cuvânt de onoare. De ce ți-aș ascunde? A luat la un moment dat o bătrânică și-a dus-o vreo cincisprezece-douăzeci de kilometri, de la ea din sat și până în satul vecin, unde trăia fiică-sa, măritată cu măcelarul din sat... Căzuse bolnavă. - Spune
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
organizeze pe bază de... arcan o șezătoare electorală la Roman, iar la “Hora...” din centrul Focșaniului D-l Adrian Năstase a trimis un singur “sol de pace”, respectiv pe unul dintre cei mai viteji oșteni din Guvern pentru a salva onoarea marii și eșuatei migrațiuni politico-electorale... -Așa ne trebuie!, zice Haralampy, că ne tot unim, dar suntem dezbinați de parcă am fost îmbăiați în zeamă de piper 5)... BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1) Gigi Becali: Cuvântări politico-electorale, Opere, vol.I și urm. 2) Secunda
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
altfel, știrile despre sinucideri din asemenea motive abundă la rubricile de fapte diverse ale ziarelor. Românii n-au, slavă Domnului, tradiții suicidare. Și din cîte știu nu există, la noi, vreo meserie care să prevadă sinuciderea în codul ei de onoare. Noi trăim cu convingerea că ne descurcăm, încît, cel mai adesea, sinucigașii suferă de o boală psihică. (Astea nu sînt observațiile mele, ci lucruri știute în lumea psihiatrilor.) Însă chiar și omul cel mai normal din țara asta nu rezistă
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
filieră divină, din Sf. Petru, portarul împărăției lui Dumnezeu, iar pe linie profană din stirpea nobilă a marilor vistiernici de la curțile regale și imperiale. Erau oamenii de absolută încredere ai Suveranului, recrutați dintre exemplarele umane binecuvântate cu înaltul simț al onoarei, pentru care, între ființă și datorie, nu poate încăpea slăbiciunea vreunui clivaj. Rațiunea de a fi și măreția condiției lor le reprezintă incoruptibilitatea, ascetismul, viețuirea curată în imediata vecinătate și în contact nemijlocit cu chemarea păcatului, cu tentația diabolică supremă
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
dracului, nu?). Fără integritatea lor, exprimată în cinste și corectitudine, lumea ar eșua în haos. Chiar dacă sensul sacral al existenței mânuitorilor de bani s-a degradat în timp, această castă continuă să funcționeze în virtutea asumării seculare și mutuale a pantonomiei onoarei. Când află din ziar despre sinuciderea casierului, colegii lui de breaslă pun lucrurile într-o ecuație etică radicală și sugestivă „- Bravo, nene Anghelache!... - Da! mai bine moartea decât dezonoarea!” după ce, mai înainte, unul „înfierase cu toată asprimea fapta” dezertorului în
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
America. După părerea mea, Anghelache este un delapidator potențial, măcinat în egală măsură de chemarea irepresibilă spre comiterea fraudei și de dorința chinuitoare de a nu-și pierde, făptuind-o, reputația de funcționar „corect” și „cinstit” - echivalentul terestru al simbolicei onoare de castă. În atari condiții, invocarea ca certitudini de către camarazii inocenți tocmai a acestor calități care îl legitimează ca om și ca profesionist, dar pe care le știe irosite pe altarul păgân al păcatului săvârșit cu gândul, determină reacția lui
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
demnității băiatului de cartier are două repere: „Ce, bă, faci mișto de mine?” și „Bă, nu te lega de mama, tu-ți morții mă-ti, că te termin!” Îi place să fie popular printre cei care au același cod al onoarei, dar pe cît posibil deasupra lor, fiindcă are sînge în el. Pentru că a pornit de jos și a agonisit și el cum a putut, îi plac numai legile pe care nu le-a călcat. În principiu, însă, e legalist și
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
proaspăt aflate, cînd se întorc în cadrul părăsit inițial, celor aflați în încăperea (sau clădirea) de unde au plecat. Vrăjitori vii sau doar portrete ale unor vrăjitori. Portretele agățate pe pereții din biroul directorului Școlii de Vrăjitorie de la Hogwarts au datoria de onoare să-l ajute pe directorul aflat în funcție, oricare ar fi acela. Vorbesc cu el și cu oaspeții săi sau măcar îi salută. Îl sfătuiesc și îi ascultă ordinele. Vorbesc și între ele și se sfătuiesc. Uneori, dorm de-a
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
lui Flo, care pleacă la aeroport. A cincea zi O zi de vară, un 23 august, prilej de controversă “istorică”: “23 august armata l-a făcut” (Niki) sau masoneria l-a făcut (Flo). Niki e zdrobit teoretic și atins în onoarea lui de militar. O umilință în plus, pe lîngă declinul vizibil din familia colonelului: boală, tristețe, singurătate, delăsare. Refugiul în “trecutul fericit” (caseta de la nunta fiicei, filmată, firește, de același Flo) e și el prilej de contrarietate ( Niki realizează, confuz
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
unui oarecare Eyal Arad, cetățean israelian, în operația de „înălbire”, cum o numește Andrei Oișteanu într-un excepțional articol publicat în ziarul „Ziua”, nu complică, ci simplifică lucrurile. Se dovedește, în felul acesta, că atunci când există interese financiare și politice, onoarea și demnitatea nu valorează doi bani. Eșecul lui Vadim provine tocmai din faptul că a ales un israelian alcătuit după chipul și asemănarea sa: un aventurier împotriva căruia s-au ridicat toți evreii raționali, așa cum împotriva lui Vadim se ridică
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
în mână pe Vadim așa cum nu l-au avut niciodată. Declanșarea de urgență a procedurilor legale împotriva lui ar reprezenta un minim semn că cei care ne împilează de atâția ani au o fărâmă de minte. Nu din spirit al onoarei, ci din spirit de autoconservare. Cum bună parte din pesedei nu fac nici un secret din admirația față de Vadim, totul se va sfârși ca la groapa lui Ouatu. Se va sfârși, adică va continua. În acest balamuc cu porțile deschise, aproape
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
posibile cauze: teama de posibile incriminări în procese politice (dar nimeni nu îi putea obliga să scrie ceva), banii și privilegiile, naivitatea și buna credința, vanitatea, invidia scriitorilor tineri și a celor ignorați față de cei ce ocupaseră deja locurile de onoare ale ierarhiei literare (vezi pp. 19-20). Cu siguranță, explicații se găsesc, de la caz la caz, dar mirarea nu poate fi ștearsă. Probabil, la acest nivel, informațiile din cartea lui Eugen Negrici ar trebui completate cu cele din jurnalul ținut de
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
oropsiți și nepotriviți cu regimul care îi condamnă (comuniștii, legionarii, călugării - adică răzvrătiții), Petre Pandrea își asumă riscurile, își afirmă singularitatea și își organizează necruțător ofensiva. Se recomandă ca un „ostaș judiciar adevărat”, care își apără clienții „cu mintea, sufletul, onoarea, averea, libertatea și chiar trupul”, considerându-se mai mult decât un duhovnic și mai mult decât un medic (p. 45). Îi place când călugării pe care îi apără îl numesc „arhiepiscop judiciar”, dar cel mai frecvent revine la echivalarea identității
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
numesc „arhiepiscop judiciar”, dar cel mai frecvent revine la echivalarea identității lui de avocat neprofitor cu identitatea misterioasă a unui călugăr alb. Autodefinirea sa e memorabilă și această fantasmă judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără pitoresc, în zdrențele lamentabile ale libertății de conștiință și luptând pentru libertatea civică, toleranță confesională și rasială. Eu rămân în viforniță și lapoviță, în fluviul vieții păgâne antice și contemporane
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]