531 matches
-
dar până acum ele nu ating stadiul desprinderii de considerații epistemologice, psihologice și sociale generale; nu ajung la neutralitate de conținut, la logică propriu-zisă. De fapt, cel puțin în intenția lucrării de față, mult mai important este tocmai conținutul, referențialii ontici ai acestor judecăți, problemă oarecum independentă de foarte probabilele progrese pe linia formalizării logice. Cred că dilema clasică a reductibilității sau ireductibilității logice a judecăților de valoare la cele de existență poate fi rezolvată cu mai mare succes dacă vedem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al ființei umane, anume acela de a minimiza frica de moarte (Greenberg et al., 1993). Consider că discutând despre funcțiile atitudinilor se impun câteva observații mai puțin prezente în literatura standard de specialitate: 1) Semantic, dar fără îndoială cu acoperire ontică, „funcțiile atitudinilor” denotă pe de o parte că, în sistemul atitudinal al individului, atitudini diferite au funcții diferite, dar, pe de altă parte, și că una și aceeași atitudine servește concomitent mai multor funcții. De exemplu, a manifesta o atitudine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comune de „bătaie lungă” (familia, un colectiv de muncă etc.), și grupuri ocazionale, unde există minime trăsături și scopuri comune, dar de foarte scurtă durată (cei care așteaptă un tren, publicul de la un spectacol de teatru etc.); f) după statutul ontic: grupuri reale, în care membrii, chiar dacă nu se cunosc nemijlocit, sunt în anumite relații, au trăsături comune, grupul existând ca atare; grupuri nominale, unde indivizii sunt adunați în grup doar pe hârtie, cu numele. Asupra acestui aspect vom reveni în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe ori unice). În textul de față am acordat un spațiu special acestei chestiuni deoarece incumbă multiple subprobleme, pe care le vom analiza în continuare. Aceasta și întrucât, de cele mai multe ori, luarea unei hotărâri de grup nu are un referențial ontic independent (obiectiv), altfel spus corectitudinea sau incorectitudinea ei nu pot fi dovedite prin probe exterioare, ci se situează în bună măsură sub semnul profețiilor care se autorealizează. Mai pe scurt, o decizie grupală devine realitate obiectivă prin însăși luarea ei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
autor susține că fenomenul educație fizică și sport a evoluat, s-a dezvoltat, s-a diversificat, cuprinzând forme mereu noi încât controlul și monitorizarea sa eficientă este de neconceput fără o abordare științifică obiectivă care să-i asigure permanent, informații ontice valide și obiective și definește astfel conceptul modern Educație fizică și sport: „fenomen social complex și dinamic cuprinde toate actele, acțiunile, activitățile și procesele practice, teoretice, organizatorice și structurale, motivate sau determinate de prezența exercițiilor fizice ca numitor comun al
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a transforma modestia dintr-o virtute într-un principiu vital, care să le coordoneze felul de a fi într-o existență socială contradictorie și paradoxală. De când îl știu - și sunt peste 50 de ani buni - Constantin Hușanu, talent de dimensiune ontică, a căutat și caută, prin felul lui de a fi în lume, să nu supere pe nimeni, să nu se arate în ochii nimănui că el există, că el este așa introvertit, insignifiant și tangențial invizibilul gluon al atomului românismului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine (oferite de Zdreanță și Azorică), fac uz de structuralism, semiotică, poetică matematică, persiflând subtil pretențiile acestor discipline de a revoluționa
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut, imprevizibil și perturbant, cum sunt: durerea, febra, apneea, stopul cardiac, traumatismele, setea, foamea, oboseala fizică; c) infirmitățile, percepute și trăite ca deficiențe somatice variate: paralizii, deficiențe senzoriale, malformații, amputații, sechele post-operatorii; d) fantasmele onticului, care se pot proiecta în domeniul somaticului ca o trăire fără fundamente reale, patologice, pur și simplu ca niște autoreprezentări imaginative ale persoanei, de tipul: cenestezii, dismorfofobii, ipohondria, falsa sarcină, perversiuni sexuale; e) tehnicile corporale, ce reunesc totalitatea procedeelor exercitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu. Într-o nouă carte, Discursul postmodern (2002), T. cercetează scrieri ilustrative din perioada contemporană, individualizate prin „deconstrucția spațiului și timpului” (Cezar Baltag), „alegoria ca trop al postmodernității” (Marin Sorescu), „criza epistemologică - o consecință a incertitudinii ontice” (Nichita Stănescu), „deconstrucția reprezentării: preeminența limbajului” (Ana Blandiana), „metafizica clișeului și simulacrului” (Mircea Cărtărescu). A tradus, de predilecție din literatura americană, proză psihologică (Edith Wharton, William Dean Howells, Henry James) și proză fantastică (într-o cuprinzătoare antologie), dar s-a
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
de două ori semnul victoriei, ALA, 1999, 498; Ștefan Aug. Doinaș, Poeți români, București, 1999, 279-300; Gheorghe Grigurcu, O aventură a vitalismului: V. Voiculescu, VR, 2000, 10-11; Dicț. esențial, 895-897; Ghițulescu, Istoria, 35-39; Delia Pop, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Baia Mare, 2000; Florentin Popescu, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, București, 2000; Adrian Poruciuc, Structuri dramatice și imagini poetice la Shakespeare și Voiculescu, Iași, 2000; Teodor Tihan, Umanități și valori, Cluj-Napoca, 2000, 55-77; Ungureanu, La
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
esența fenomenologică a experienței care conferă sens (înțelegere, semnificație) unui anumit eveniment. Cercetarea fenomenologică nu elucidează cauzele fenomenelor, ci le dezvăluie sensurile. Fenomenologia nu întreabă „Cum?”, ci „Ce?”. De exemplu: „În ce constă natura experienței de învățare?”115; c) grija ontică: cercetarea fenomenologică este conștiința practică a „grijii” (thoughtfulness). După van Manen (1984), nimic altceva nu caracterizează fenomenologia decât acest cuvânt. Thoughtfulness este corespondentul englez al heideggerianului Sorge („grijă”). Ca și Heidegger, van Manen susține că „grija” este dată de acea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind existența acestor mediatori, situarea îngerilor în zona ontică a „imaginalului”, monahia ca stare de apropiere maximă în raport cu condiția angelității etc. Se propune la un moment dat chiar un decalog intitulat Teze pentru o fenomenologie a protecției (îngerești). Cu o configurație mai fragmentară, partea a doua (Experiențe, tatonări, lecturi
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
românesc, umanitatea de univers. Opera este percepută în structuri, „sensibilul”, „inteligibilul” și „imaginarul” fuzionând în logos. Este valorizată gândirea mitică a poetului, prin apelul la logica dinamică a contradictoriului (Ștefan Lupașcu). Imaginarul subordonează sensibilul și inteligibilul, integrând și polii antinomici ontic (principiul) - antropologic („formele”). Sub semnul lui Aristarc anticipează Istoria... printr-o serie de studii cum ar fi cel despre „metafora «drumului»” la Ion Creangă, teatrul comic al lui I.L. Caragiale (o analiză structurală temperată), Ioan Slavici (abordat din perspectivă psihanalitică
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
foame sublimă”, care nu își împlinește consumarea, un „mai puțin ca nimic” ce face ca apropierea să erupă distanța sau categoria „departelui” (aici este citat Edgar Papu). În trasarea cercului hermeneutic care ar trebui să aducă în conexiune comprehensiunea cu onticul și cunoașterea, eseista descrie în moduri eliptice probleme a căror soluție deconcertează prin aerul de paradox: „Apropierea în dragoste -«înc-o gură» - este în esența ei o inversă depărtare, ca până la lumea stelelor” (despre Floare albastră, unde autoarea ia ad litteram
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
optzeciști apărute către sfârșitul anilor ’80 și mai ales în anii ’90, precum și în contribuția unor promoții mai noi. Caracteristice o. în poezie sunt considerate renunțarea la gravitatea modernistă, refuzul înfiorării patetice sau a tonului înalt, de vaticinație pe teme ontice, respingerea exprimării măiestrite și promovarea tonului familiar, colocvial, ironic și autoironic; biografismul truculent și colorat, dublat de magnificarea hâtră a derizoriului, sordidului sau a insignifiantului prin recuperare manierist-cărturărească, de fapt ironică, mitologizarea burlescă a cotidianului prin recurs la procedeele culturii
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile între nivelul semnificat și nivelul
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
dintre, pe de o parte, derizoriul ambianței imediate și bonomia vicleană, ludic-disperată, a unor formulări (fals) liniștitoare și, pe de altă parte, zbuciumul mistuitor al unei anxietăți holiste, dotată cu oarecare coloratură social-politico-culturală și contextualizată geopolitic, în fond cu adresă ontică. Anxietate virtual dezamorsată totuși de sugerarea unui chietism oriental, atins prin dobândirea bucuriei contemplației, după procedeul hazului de necaz. Mărunta imagerie prozaică e investită, fără patos sau poză, cu semnificații ale interogației asupra rosturilor ultime, schițate cu nerv și curmate
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
principiile fenomenologiei vieții tematizate de Michel Henry. Corelatul afectiv al experienței dăruirii pure este suferința sau bucuria - în nici un caz o stare intermediară, marcată de impurități. Donația fenomenologică e croită pe măsura reducției fenomenologice care a refuzat transcendența cauzală sau ontică a donatorului, donatarului și a datului. Darul, ca o victorie obținută de o echipă într-un meci de fotbal total, pare să nu rezulte din nimic altceva decât din ivirea de sine. Darul este o revelație. Paradisul nostalgiei ludicetc "Paradisul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
subiectele alese prevalându-se de dubla lui competență de cunoscător al gândirii indiene și al culturii occidentale. Procedează la un demers hermeneutic comparativ, menit să pună în lumină nu deosebirile, ci convergențele, coincidențele, omologiile, similitudinile (tematice, de simboluri, de poziție ontică). Redescoperirea arhaicului - în arta, în cultura modernă - echivalează cu o fericită regăsire a unei universalități perene și fundamentale. Acreditând o metodă personală, comparativ-hermeneutică, ilustrată convingător, A. a dat, prin Arhaic și universal, o lucrare importantă, pe care Mircea Eliade a
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
lectură, la o reformare a „aparatului” lor receptiv și cognitiv. Mediul de transmitere forțează, într-o anumită măsură, structurile psihomentale să se reconstruiască în sensul specificității noilor incitări. Este bine să conștientizăm această inedită fațetă a culturii, această nouă dimensiune ontică a faptului valoric, constituită din transmisibilitatea acesteia. Cultura este alcătuită nu numai dintr-un cumul de valori, ci și din mecanismele socio-culturale de generare, validare, răspândire și perpetuare a acestora. Având ca sistem de referință mediul de penetrare a culturii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de aici importanța deosebită a conceptelor de sistem și de structură pentru modelare în general. De altfel în lucrarea respectivă sunt prezentate și alte concepte asociate sistemului, inclusiv axiomele necesare modelării, operații care pot asigura un volum mare de informații ontice, atât de necesare. Modelele pot fi găsite în mai multe domenii de observare umană, ca fizica, biologia, astronomia, tehnica, economia, sociologia și psihologia. După M.Golu -1975-. pentru a fi eficient un model trebuie să satisfacă anumite cerințe, dintre care
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ce nu e a venit, / cel ce e s-a risipit, / eu însămânțez în lucruri / sufletul lui Heraclit”. Lirismul abstract (suspectat chiar de prețiozitate și artificiu) se prelungește și se intensifică în Odihnă în țipăt (1969), carte saturată de interogații ontice și de chestionări ale arheologiei Ființei, ale eului propriu și ale devenirii-drum către moarte: „Și rădăcinile rămân în nimic./ Și ochiul cade strigând. / Ce vede, Doamne, un ochi ce cade / și cât vede el / strigând, și nemaiauzindu-se?” Nucleul ciclului
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
inițiatică) a „trecerii paradoxale”, a „pragului”, „malului”, „ușilor” etc. dintre lumi: imanent-transcendent, temporal-atemporal, profan-sacru. O combustie voltaică transsubstanțiază materia spre a o transporta în lumină - simbolul axial al volumului, ca și al celor ulterioare. Poetul plonjează într-un lung „vis ontic”, în care „obiectele sunt / O scară cu treptele ferme / o lume fără praf”. Obsedanta temă a Timpului revine, însă aureolată de noblețea traseului ezoteric, de al cărui instrument magic, cuvântul și Cuvântul, poetul, ca și eseistul, devine tot mai conștient
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
Am putea spune așadar că ființării simplu prezente îi corespunde simplaprivire. Semnul distinctiv pare să fie o anume indeterminare ontologică: a lua ceva ca deja dat și de la sine înțeles. Este vorba de o anume indiferență din punct de vedere ontic și mai ales ontologic. Termenul „indiferență“ nu are acum conotații etice, ci indică simpla ignorare a diferenței cu privire la modul de a fi al unui lucru. Fapt destul de ciudat, orice poate ajunge să fie privit ca simplăprezență. Chiar și logosul însuși
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ceva dat și de la sine înțeles. Nu comportă diferențe esențiale față de altele, nu are un relief distinct. Se situează sub semnul contingenței, întrucât cu el „se poate «întâmpla» una sau alta“. Aduce în față indeterminarea sa din punct de vedere ontic și mai ales ontologic. Iar ființării simpluprezente îi corespunde simplaprivire a ceea ce omul întâlnește. Este o privire ea însăși indiferentă, ce constată doar că ceva este de față, în simplitatea sa neutră, elementară. Nu cumva contează mai mult decât orice
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]