5,154 matches
-
un ansamblu de separații pragmatice (nu distincții ontologice), instituite în vederea obținerii unor efecte. Rorty nu menționează explicit acest lucru, insă contestarea insistența pe care o face presupoziției neutralității filosofice mă determina să susțin că ținta să era, de fapt, presupoziția ontologica a neutralității în spațiul public. Presupoziția "neutralității", ne dă de înțeles autorul invocat, nu este altceva decât un alt personaj din recuzita retoricii metafizicii (alături de "fundament"22, "natură"23, "universal" etc.). Problemă pe care o are liberalismul timpurilor noastre, crede
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
special, trimit la OM, OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin Heidegger (născut 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden decedat 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau). Martin Heidegger, în celebra lucrare ,,Sein und Zeit" ,,Ființa și timp", 1927! Ce să facem, vrem sau nu, neamțul, tot neamț! Dar pentru că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noastre, de la luciditatea eminesciana din Epigonii (ori celebra epistola a poetului trimisă din Viena la 6 februarie 1871 lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
special, trimit la OM, OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin Heidegger (născut 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden decedat 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau). Martin Heidegger, în celebra lucrare ,,Sein und Zeit" ,,Ființa și timp", 1927! Ce să facem, vrem sau nu, neamțul, tot neamț! Dar pentru că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
noastre, de la luciditatea eminesciana din Epigonii (ori celebra epistola a poetului trimisă din Viena la 6 februarie 1871 lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor literare de la Iași, de definire a epocii în vederea proiectului românesc Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Materialitatea e acea stare în care materia e caracterizată în exclusivitate numai de elementele ei, în care e lipsită de atracția ei spre spirit, spre omul spiritual și spiritualizator. În căderea omului există și o cădere a materiei însăși. Surparea ontologică a împăratului antrenează cu sine, în mod obligatoriu, surparea împărăției materiale. Din bun foarte, cosmosul a ajuns pieritor, iar omul care a îmbrăcat materialitatea trăiește în cosmos prin materialitate, adică prin hainele de piele, o viață cu multe suferințe și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
rămâne simbolul pentru păcat. Mai mult, frumusețea și urâțenia corespund luminozității și întunecimii, care constituie caracteristicile definitorii pentru cele două noțiuni. Deci, pentru Sfântul Grigorie, povestea miresei ascunde un profund adevăr antropologic și soteriologic. El pune accent nu pe dilema ontologică a sufletului (păcatul), ci pe iubirea divină exprimată prin mântuirea sa<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis of the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
la soare, sufletul devine păcătos prin cedarea în fața tentației sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci originea sa este atribuită liberei voințe a fiecărei persoane”<footnote Ibidem, 62. footnote>. Rezultă că întunecimea nu pare a fi „naturală” sau ontologică, nici spiritual vorbind, nici fizic. Sfântul Grigorie se concentrează nu pe nivelul literal, ci pe implicațiile spirituale care decurg din fenomen, anume antropologia teologică pe care o sugerează: „Natura umană era o imagine a luminii adevărate, mult departe de orice
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
crescândă după împlinirea binelui este inerentă omului ca ființă creată care nu posedă în natura sa plenitudinea existenței, dar care are viață în măsura participării la Viața cea adevărată. Însă, omul cu rațiunea întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
platonism, Francis Peters ne îndeamnă să căutăm și însemnătatea termenului epistrophḗ (= întoarcere, reîntoarcere). Astfel, „reîntoarcerea” din tradiția platoniciană este distinctă, dar legată de problema epistemologică a cunoașterii lui Dumnezeu. Ea diferă prin aceea că este în funcție de dorință (orexis). Fundamentul ei ontologic îl constituie identificarea Unului transcendent cu Binele (Platon, Republica, 509b, Phil. 20d; Plotin, Enn. V, 5, 13; Proclos, Elem. Theol., prop. 8), care este în mod necesar obiect al dorinței, și identitatea cauzei eficiente cu cea finală, ca efect al
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
noastră, a celor care suntem martorii acestei violențe extreme. "Uciderea copilului" se înscrie în descendența motivului precedent al "morții copilului", radicalizîndu-l: două etape ale aceleiași vertiginoase curse înspre dezastru. Ipostaze ale vieții întrerupte, refuzate sau curmate, adică ale unei inaptitudini ontologice de a-i oferi vieții posibilitatea de a se înnoi. Efect al hazardului sau al unui act deliberat, cert e că, de fiecare dată, avem de a face cu o întrerupere a acesteia. Cu două variante ale aceleiași anihilări. Nu
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
la rampă joi, 5 februarie, la ora 19, sub direcția de scenă a regizorului Ioan Ieremia: spectacolul cu piesa „Scaunele“ de Eugen Ionescu. „Între ludic și metafizic, între lumină și întuneric, spectacolul „Scaunele“ plonjează în grotesc, în căutarea unei poezii ontologice și, mai mult decât atât, în căutarea sensului primar al existenței umane“, dezvăluie din intenția spectacolului secretarul literar al T.N.T. , doamna Codruța Popov. Din distribuție fac parte actorii Luminița Tulgara, Călin Ionescu și Daniel Petrescu. Scenografia este realizată de Geta
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
și frumosul. Adică să cântărim cu aceeași balanță și să folosim aceleași unități de măsură și pentru bine, dar și pentru rău. în lumea formalizării, pentru un matematician, probabil, chestiunea ar fi una posibilă sau poate chiar banală. în planul ontologic, unde omul este variabila cu permanență din primordii (aici infinitul nu își mai găsește locul), totul se complică. Mai ales dacă avem în vedere fie și numai structura emergentă, permanent flancată de versa tili tatea acestuia. ,,Fals!’’ mi-ar spune
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
fost schimbate pe mediocritatea de tinichea lucitoare a unei privatizări de periferie intelectuală, aptă să rezerve filmului românesc un singur rand și un sfert din editorialul de adio. (Adina Darian, "A fost un miracol...", Noul Cinema, nr. 12-1998). Este sfîrșitul ontologic al criticii clientelare și cameleonice. Numai sfîrșitul ontologic, fiindcă altminteri fenomenul va căuta supape de răzbunare, refugii în alte publicații, pînă la metamorfozarea cameleonismului în contrariul sau, în ceea ce Mircea Mihăieș numește în România literară "lupi în blană de oaie
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
unei privatizări de periferie intelectuală, aptă să rezerve filmului românesc un singur rand și un sfert din editorialul de adio. (Adina Darian, "A fost un miracol...", Noul Cinema, nr. 12-1998). Este sfîrșitul ontologic al criticii clientelare și cameleonice. Numai sfîrșitul ontologic, fiindcă altminteri fenomenul va căuta supape de răzbunare, refugii în alte publicații, pînă la metamorfozarea cameleonismului în contrariul sau, în ceea ce Mircea Mihăieș numește în România literară "lupi în blană de oaie". Prorogarea mecanică în fruntea unui comitet de asociație
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
un revers al Edenului, nu însă un Infern, căci pedeapsă nu este explicită, ci difuza într-un mediu de eclipse, de goluri, de umbre, de riduri, într-un climat care ar justifica ideea augustiniana că Răul n-are o existență ontologica, fiind doar o absență a Binelui: "o mare eclipsă e această naștere/ a zis și în golurile dintre urlete/ nu va putea ridica/ niciodată catarg// cu plînsul încet al unei somnambule/ s-a ivit în lume/ în ziua în care
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
vreme cînd morții nu vor mai încăpea/ În perimetrul strîmt al lor și vor ieși/ Și vor trece-n viteză pe Calea Victoriei/ Apărați de cordoanele celor vii" (Veți spune că totul s-a terminat). O mulțime de sintagme ale viziunii ontologice bacoviene trimit la fenomenologia socială, la durerile noastre cele de toate zilele: "Îngerul meu de Pază/ Îmbrăcat în haine de polițist", "Vreme închisă, grea, bănuitoare"; "Acum chiar vremea parcă se deschide,/ Acum nu ne mai temem, acum așteptăm"; E liniște
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
e o criză de-a dreptul mică față de scandalul Babiuc, metamorfozat în problema scuzelor lui Traian Băsescu, istorie care a ocupat mai multe zile capul de afiș al ziarelor, ca și cum în România ar fi urmat să se producă vreo ruptură ontologică din cauză că PD-ul nu l-a mai vrut pe dl Babiuc la Apărare, iar negocierea acestei chestiuni de algoritm, devenită discutabilă, atîrna de scuzele pe care dl Traian Băsescu trebuia să le ceară liberalilor. * Tot ziarele spun însă că de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
adevăr numai eu exist. Dar noi am stabilit, acum vreo trei săptămîni, că este absolut nejustificat, că nu se poate găsi nici un fel de îndreptățire pentru acest punct de vedere solipsist; nici în ceea ce privește teoria cunoștinței, nici în ceea ce privește, mai ales, existența ontologică". Evident, filosoful Nae Ionescu a fost credincios dumnezeirii creștine, pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și a toate. Odată, a și precizat: "Sau, dacă vreți, totul este minune - întrucît toate lucrurile, tot
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
este o vedetă incontestabilă sau figura emblematică a acestui mod de a scie. La mașina de scris, toate senzațiile, amintirile, fantasmele, fragmentele de discurs se aliniază. Între toate aceste coordonate se pune un semn ale egalității, se instalează o sinonimie ontologică. Lucrurile sunt plasate într-un no man's land ideatic, unde își pierd autonomia și contururile și apar diverse contaminări, melanjuri." [...] "eu?", mă pronunț, "eu!", mă imaginez redus la simpla pronunție, "eu!eu!eu!", tac, însă scriu, asta fac. Sînt
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
din necuvîntare, creația a dobîndit pentru poetă o importanță aparte: "Limba a devenit pentru mine un act de-o solemnitate extremă, un templu în care se rostește numai adevărul". Dacă tăcerea e, spre a ne exprima astfel, o impersonalitate primordială, ontologică, urmează treapta a doua a impersonalizării, pe care o reprezintă cultul formei. Constanța Buzea recurge la o expresie muzicală "perfectă", la o incantație care funcționează precum un mecanism ce pare a fi epuizat dificultățile lăuntrice ale actului creator, hrănindu-se
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]