424 matches
-
din hău — cel care o luase de soție spunându-i că nu are decât o datorie: să nu-ncerce să afle chipul său. Ce minunate clipe trăia în plin extaz! Dar într-o noapte,-n bezna ei deplină aprinse un opaiț și-n slaba lui lumină văzu al frumuseții alb obraz. Era superbul Eros, care-ntristat pieri... Ce căutări... până în clipa-n care zeul i-a pus pe buze sărutul de iertare și-a dus-o-n ceruri pentru-a o
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374880_a_376209]
-
Iehova, reproșindu-I Creatorului că moartea este suprema mărginire omenească, pe care Dumnezeu n-a dezlegat-o: “Pe ulițele-albastre, din cerurile tale, Sunt mii și mii de sate și târguri toate goale, Cătunele deșarte-n cerdac, au fiecare, O candelă-n opaiț și-un muc de lumânare” Sub pala rece de vânt a neantului, psalmistul își încheie brusc cântarea cu următoarele două versuri sugrumate: S-a prăbușit vecia. Pe marginile gropii, În bâlciul de morminte, rămân să plângă popii...” Căutarea divinității este
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DOR DE MĂMUȚA Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Copil mă văd scriind scrisoare, mămuței ce-am lăsat în sat... E singură și toarce lână sub un opaiț pe înserat. Când mâna sfântă-i obosește să mângâie fuiorul fin, Mai coase maci și margarete pe pânza-i albă de poplin. O văd cum se îndreaptă-ades spre geamul care dă spre drum, Ascultă și privește-n zare cum se
DOR DE MĂMUȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375478_a_376807]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȚĂRANUL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Țăranu-i ostenit... În așternut, Femeia
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
limba se primenește mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
imposibilitatea continuării relației lor. Îndurerat poetul îi dedică o poezie pe care o și publică în Revista ilustrată de la Șoimuș, revistă citită și de învățătoare : Răsună toaca de utrină, În pacea unei nopți târzii Și, rând pe rând, câte-un opaiț S-aprinde-n multele chilii... Te văd în colțul vechi de strană Cum stai răpusă de răstriști Și-atâta jale pare scrisă În ochii tăi curați și triști... Și cum te-nchini la rugăciune Eu mă gândesc înduioșat Nemilostiva toac-a nopții Ce
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
o perioadă în care oamenii abia atingeau 1,60 metri), mai multe gropi menajere în care au fost găsite solzi de pește, oase de animale ierbivore, o lamă de silex, cărbuni, cenușă, fragmente ceramice. Obiectele descoperite în cetate sunt un opaiț executat dintr-o pastă cărămizie, fără decor, o piesă de bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la roșu, țigle cu inscripția ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Păi stelele se nasc ca și mugurii primăvara Împrăștiind lumină printre oameni și lucruri Îngerii probabil zboară pe vârfuri de la o stea la alta Poetul cu opaițul poeziei contemporane în mână îi imită toată ziua Sensul giratoriu al poeziei mai provoacă insomnii condiției umane Așa că în zori trebuie să-mi scot iar din viteză sufletul înstelat Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: MATERNITATEA CERULUI / Costel
MATERNITATEA CERULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347975_a_349304]
-
procuratorul făcu un semn către centurionul Brassus pentru a trimite trupa în barăcile sale. Se ridică apoi fără să mai spună nimic și urcă încet scările spre încăperea sa de lucru. Pe culoar îl întâmpină magistratul Fulvius Simbinacus cu un opaiț de argint în mână. -Ce s-a întâmplat mărite procurator? întrebă acesta. -Mai nimic, magistre Simbinacus! Dreptul acela... a fost furat, rosti cu mină obosită Ponțiu Pilat iar apoi păși înainte făcându-i semn magistratului să-l urmeze în încăperea
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
suprafața conceptelor crește Mătasea broaștei ( lumina e sentimentul soarelui frunza e sentimentul arborelui râul e sentimentul clipocitor al muntelui moartea al cui sentiment este ?) în curând drumurile se vor transforma în mari conducte iubirea se vede în fundul lumii ca un opaiț o, cum trec domnii Mihai Eminescu și Veronica Micle Pe sub munții înfloriți ! MIHAI EMINESCU Elogiul 5 cântau pietrele ca privighetorile cântau pietrele ca privighetorile cântau pietrele ca privighetorile cântau pietrele ca privighetorile cântau pietrele ca privighetorile cântau pietrele ca privighetorile
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
basm cu spâni și împăratul Roșu, săracă și tristă, părea adusă de pe alt tărâm. Chiar și locul îmi pare azi unul sinistru. Un sat, de care parcă și Dumnezeu uitase, un sat în care lumina venea tot timpul de la un opaiț, cel mai apropiat telefon era la o oră de mers pe jos, și cel mai apropiat spital, undeva la vreo nouă km. Așa că nu am stricat obiceiul de a veni pe lume acasă, la lumina opaițului, aproape de miezul nopții, unde
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE, 1) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/346979_a_348308]
-
tot timpul de la un opaiț, cel mai apropiat telefon era la o oră de mers pe jos, și cel mai apropiat spital, undeva la vreo nouă km. Așa că nu am stricat obiceiul de a veni pe lume acasă, la lumina opaițului, aproape de miezul nopții, unde liniștea nu o mai spărgeau nici măcar câini cu lătratul lor. Fără tărăboi și fără prea multă zarvă. Din tot ce mi-a fost povestit, sunt sigur că în afara celor din casă nu m-a văzut nimeni
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE, 1) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/346979_a_348308]
-
negre, varză pentru sămânță și gulii, ca să reziste frigului din timpul iernii. Într-un colț, în spatele unei mese rotunde - cu trei picioare - din lemn de fag maroniu, pe care o folosea bietu' socră-meu când mânca pe vatră, am găsit un opaiț în care se mai vedeau câteva lumânări cufundate în ceara topită, iar alături rămăsese ulcica de pământ cu vreo câțiva tăciuni și doi bulgări de tămâie. Probabil că venea pe ascuns în miez de noapte, îi aprindea lumânări, îl tămâia
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
fiind bună prietenă cu Moș Ene. Auzi dom'le, în anul 2000 să nu ai lumină la bec... seara! Lumânările s-au terminat după două nopți și atunci ne-am adus aminte de tradiționala „descurcăreală” a neamului românesc... făcându-ne opaițe și candele din fâșii de cârpa îmbibate în ulei de gătit. Am fost și la pescuit - pe care, sincer, l-am considerat o pierdere de timp, eu fiind un personaj veșnic ocupat cu treburi în mișcare nu cu așteptatul la
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
precum o imensă mătură, dar e greu de crezut că au și efectul de a fugări și a goni norii. Poate îi și mîngîie un pic dacă și ei se lasă un pic mai jos. cină tăcută - doar lumina din opaiț mișcă umbrele Sorin Micuțiu Într-adevăr, o cină la lumina opaițului se bucura de o liniște aparte. Toată zgomoteca venită odată cu electricitatea nu invadase bordeiele. Și nici comportamentele indecente care nu mai respectă tihna și cuviința mesei nu proliferaseră. O
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
și efectul de a fugări și a goni norii. Poate îi și mîngîie un pic dacă și ei se lasă un pic mai jos. cină tăcută - doar lumina din opaiț mișcă umbrele Sorin Micuțiu Într-adevăr, o cină la lumina opaițului se bucura de o liniște aparte. Toată zgomoteca venită odată cu electricitatea nu invadase bordeiele. Și nici comportamentele indecente care nu mai respectă tihna și cuviința mesei nu proliferaseră. O cină tăcută, adică sobră, decentă, poate chiar austeră, era însă acompaniată
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
scria un vers eminescian și-un îndemn. M-am oprit puțin, preț de-un veac, la o casă în care știam de la râu, de la ram, că locuiește Brâncoveanu cu cei patru fii și-am zărit pe fereastră, în luciri de opaiț, un potir, o Psaltire și niște icoane vii. De pe marginea uliței, din iarba unui mal de pârâu, înaltă până la brâu, ce mirosea a grâu copt și-a sânge de om se vedea cum Nică alerga prin grădini și cum Porumbescu
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
Epigrame de la Mizil: Mă bucur chiar ca un copil: Umorul a cuprins planeta De când Romeo, Julieta Au buletine de Mizil! Scriitorului Dumitru Covalciuc, Cernăuți: Covalciuc, în românește, Teatral și cu plăcere, Cel mai expresiv citește Etichetele de bere! Poetului Arcadie Opaiț, din Cernăuți: Opaiț fiind, ce viață grea! Ăsta i-a fost mereu necazu’; O lampă însă de era, Poate ardea mai bine gazu’ ! Unei cântărețe de muzică populară: Repet, repet pentru a mia oară Că doamna cântă cu știință, Însă
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
Mă bucur chiar ca un copil: Umorul a cuprins planeta De când Romeo, Julieta Au buletine de Mizil! Scriitorului Dumitru Covalciuc, Cernăuți: Covalciuc, în românește, Teatral și cu plăcere, Cel mai expresiv citește Etichetele de bere! Poetului Arcadie Opaiț, din Cernăuți: Opaiț fiind, ce viață grea! Ăsta i-a fost mereu necazu’; O lampă însă de era, Poate ardea mai bine gazu’ ! Unei cântărețe de muzică populară: Repet, repet pentru a mia oară Că doamna cântă cu știință, Însă adevărata ei comoară
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
armelor, amploarea distrugerii și numărul victimelor) îmi dădea fiorii nesiguranței sporite, îmi înflăcăra imaginația împingând-o la cote paroxistice pe care cei mai mulți din generația mea nu le trăiseră, în nici un caz în poala mamei și la lumina lămpii și a opaițului cu seu ce lumina odăițele unde se depănau seara poveștile celor bătrâni, iar noi ne înghesuiam chicotind de plăcere și înfierbântați și cruciți de câte sunt pe lume, eram orbi și surzi la toate cele rugând-i pe-ai noștri
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
din preajma râurilor, bălților și lacurilor, la Păcuiul lui Soare și Garvăn. O ocupație frecventă era albinăritul, practicat pe scară largă în obște-mierea și ceara de albine erau folosite în relațiile de schimb și la export, iar ceara era întrebuințată la opaițe pentru iluminatul locuințelor. Creșterea animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire (a secera), colligere (a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
lui Spiru Haret, cu casă de citire, cămin cultural, farmacie, muzeu, bancă populară și cooperativă de consum. Ca să-și ușureze activitatea de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un templu al culturii, al folclorului, al istoriei naționale” (Gh. Bulgăr). „Izvorașul”, revistă de muzică, artă și folclor, apărută
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
Valeriu Anania, Eugen Coșeriu, D. Vatamaniuc, Alexandru Moșanu, Gelu Ionescu, Alexandrina Cernov, Ion Iovcev ș.a. Pagina intitulată „Poesis” adăpostește substanțiale grupaje de versuri ale unor poeți consacrați, între care Grigore Vieru, Ioanid Romanescu, Nichita Danilov, Nina Josu, Nicolae Ionel, Arcadie Opaiț, Lucian Vasiliu, Leo Butnaru, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, Ion Hadârcă, Ion Beldeanu, Dorin Popa, Liviu Antonesei, Emilian Galaicu-Păun, Ion Miloș, Daniel Corbu ș.a. Meritorie este inițiativa de a evoca scriitori trecuți în uitare: Olga Vrabie, poetă prematur dispărută, Zicu
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
când e și primit în Societatea Scriitorilor Români la propunerea lui N.D. Cocea, devine nume oficial. A colaborat și la „Ancheta”, „Bugeacul”, „Convorbiri literare”, „Curierul”, „Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum, Poeme, îi este publicat în 1936. S.
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]