591 matches
-
ale acestui concept de bază. Se remarcă faptul că subiectului i se acordă o atenție deosebită în cadrul cursurilor de economie și al celor de contabilitate, recunoscându-se implicit importanța lui pentru managementul organizațiilor. O analiză critică a modului cum este operaționalizat costul ca instrument de management arată că există multe aspecte cărora nu li s-a acordat o atenție suficientă. De asemenea, este ușor de remarcat o falie majoră între ingineri și contabili în ceea ce privește modul de abordare a costurilor sau o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
creează o astfel de exprimare „deschisă”. Dacă în loc de productivitate se discută despre comunicare, atunci exprimarea unui obiectiv, chiar dacă există o exprimare formală de natură cantitativă, este cel puțin problematică. Cum s-ar putea măsura îmbunătățirea comunicării și cum ar fi operaționalizat un obiectiv, asociat acestui proces, dar care să aibă și miză managerială? Nu trebuie pierdut din vedere faptul că obiectivul apare ca fiind un element de construcție, cu ajutorul căruia organizația dobândește coerență și consistență. El permite realizarea coordonării și controlului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de specialitate și în practică pentru importanța lor: - poziția pe piață, exprimată prin segmentul deținut și evoluția sa; - nivelul costurilor asociate diferitelor funcții și activități esențiale; - imaginea și poziția comercială; - competențele tehnice și tehnologice; - performanțele financiare. Acestea sunt divizate și operaționalizate pentru etalonare într-o serie de indicatori cvasistandardizați, cum ar fi, spre exemplu, cei de natură financiară, cunoscuți sub denumirea de „rații” sau „rapoarte”. Elementele referențiale sunt și ele alese avându-se în vedere o miză decisivă. Pe de o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
un benchmarking clasic orientat spre costuri. De aceea, se recomandă ca alegerea subiectului să fie aprobată de managementul superior. 7. Să alegi un subiect dificil de măsurat! Există tematici interesante din punct de vedere al subiectului, dar este dificil de operaționalizat sau de realizat măsurători. Exemplul original, oferit de Evans, este cel al comunicării interne, unde cuantificările sunt dificile. Exemplul amintește de mania antrenamentelor (zise traininguri) românești pe această temă și câteva conexe. 8. Să fixezi o bază precară de informații
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
individ, inclusiv în procesele de muncă. Convențiile OIM stabilesc standarde clare cu privire la condițiile de muncă și relațiile industriale. Pentru țările care au ratificat aceste convenții, standardele stabilite de OIM generează obligații legale. Chiar dacă în unele țări semnatare aplicarea legilor ce operaționalizează la nivel național convențiile lasă de dorit, cadrul normativ a fost astfel creat, iar OIM acordă asistență pentru respectarea sa. Cadrul convențiilor OIM este întărit de „Declarația OIM privind principiile fundamentale și drepturile la locul de muncă” și „Declarația tripartită
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
astfel încât să se găsească o bază strategică sau un grup (cluster). Fiecare activitate strategică va putea fi divizată în segmente de piață sau microsegmente, urmând aceeași abordare analitică de principiu. Deși fazele sunt clar formulate și procesul pare ușor de operaționalizat, fiecare fază creează în practică dificultăți specifice, de înțelegerea mecanismului acestor dificultăți depinzând parcurgerea cu succes a etapei respective. 1. Pentru identificarea activităților elementare se propune o „divizare” a activității de ansamblu după trei categorii de diferențiere (Abel și Hammond
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
lui Michael Porter. În managementul strategic actual aceste lucrări au preluat filonul teoretic dezvoltat de economia industrială, în modelele structură-comportament-performanță (SCP), prelucrându-le pentru uzul managerilor. Din păcate, această prelucrare, de altfel foarte atractivă la lectură, se dovedește greu de operaționalizat în analize concrete. Ceea ce pare foarte clar într-un manual de management strategic se dovedește cel puțin problematic (dacă nu chiar confuz și inconsistent!) în confruntarea cu realitatea unor cazuri concrete. De aceea, structurile de analiză sugerate de Porter trebuie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
firme care realizează produse apropiat substituibile. Demarcarea slabă a mulțimii de produse cu această caracteristică are drept consecință alegerea uneia dintre cele două alternative de abordare ce vor fi prezentate în continuare: sau se introduc criterii suplimentare pentru a putea operaționaliza conceptul în analize consistente, sau se acceptă o interpretare vagă pentru a oferi explicații sumare, dar cu o arie mai mare de acoperire. Identificarea „întregului” cu conceptul de „industrie” este contestată cu argumente temeinice, de către adepții conceptului de „piață”, între
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a ghida procesul de segmentare. Se observă că, fără a folosi o raportare la piața caracterizată explicit prin cerere, Porter acceptă și criterii specifice acesteia. Pentru diada industrie-segment strategic al industriei, se poate concluziona că definițiile lui Porter se pot operaționaliza relativ dificil în cadrul unei structuri analitice sistematice, chiar dacă el jonglează cu exemple, liste de atribute și explicații punctiforme legate de pozițiile din diferite liste. Comparând diferite puncte de vedere legate de segmentarea externă, se constată că, indiferent de modul în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
proprii. Noua strategie de securitate reprezintă un demers major în această direcție și este focalizată spre garantarea securității individului, a vieții sale și a familiei. Ca instrument național, strategia de securitate națională este un concept integrator de sinteză și se operaționalizează printr-un ansamblu de decizii, planuri, măsuri și acțiuni menite să prevină și să contracareze eficient riscurile si amenințările ce pun în pericol valorile și interesele naționale, precum și valorile care dau identitate și unitate construcției europene. Apărarea colectivă nu exclude
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
care reclamă identificarea cauzei (cauzelor) drept șansă a prefigurării soluțiilor pentru reintrarea (ntr-o stare pe care să nu o mai resimțim ca oprimantă ține, (n opinia noastră, de neasumarea responsabilităților. Nu insistăm acum pe conexiuni, pe celelalte efecte corelate ce operaționalizează p(nă la amănunt conceptul de criză. Nimic mai plauzibil dec(t că altul ar fi fost drumul Rom(niei (n absența comunismului. Dar comunismul rom(nesc a căpătat o formă aparte raportat la celelalte țări din zona Central ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi departe. Inspirată pare și eticheta de "Belgia Orientului" o expresie pe care Ralea o consideră potrivită pentru noi, belgienii fiind și ei un popor adaptabil, importându-și cultura în loc să o producă. Chiar dacă, în sine, fiecare trăsătură prin care Ralea operaționalizează adaptabilitatea românului este mai degrabă o scădere în ordinea lucrurilor, adaptabilitatea a fost benefică, răspunzătoare de supraviețuirea noastră aici, în atâtea încercări de deznaționalizare. Dar adaptabilitatea nu are doar valențe pozitive. Ea poate avea și consecințe malefice. Poate deschide calea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
grup acesta fiind un factor al implicării în organizații sociale, culturale sau politice. Credința în validitatea sistemului social este și ea o măsură a forței comunității. O analiză atentă a conceptului de comunitate și a modului în care este el operaționalizat în literatura actuală sugerează ideea unei înrudiri a acestuia cu un alt concept extrem de studiat astăzi, cel de capital social. Definițiile date capitalului social, care accentuează fie relațiile sociale și încrederea în instituții (Putnam, 2001), fie capitalul social guvernamental și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau viitoare a variabilei criteriale. Utilitatea validității criteriale depinde atât de măsurarea criteriului cât și de calitatea instrumentului folosit pentru măsurare. 3. Validitatea de construct care cuprinde și validitatea de conținut și care se referă la cât de bine este operaționalizat un concept într-o schemă de măsurare. "Validitatea de construct trebuie să fie folosită atunci când nici un criteriu sau conținut este acceptat ca fiind în întregime adecvat pentru a defini calitatea ce urmează să fie măsurată" (L. J. Cronbach, P.E. Meehl
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eronat că ar nedreptăți anumite pături sociale. Invocarea valorilor, atitudinilor sau a ambiției impune câteva rezerve. O primă problemă a teoriilor pe care le discutăm acum derivă din maniera de măsurare a atitudinilor, a interesului părintesc ș.a.m.d. Dacă operaționalizăm interesul părintesc prin numărul de vizite la școală al părintelui sau prin numărul de contacte cu profesorii sau diriginții, riscăm să confundăm ceea ce dorim să măsurăm cu alte variabile. Se știe că cei din categoriile ocupaționale inferioare muncesc efectiv, chiar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
politice ale femeilor. La testul de cunoștințe civice, media cea mai bună a fost obținută de elevii din Polonia, în timp ce România s-a situat abia pe locul 25 din 28 de națiuni, la 19 puncte distanță. La scalele care au operaționalizat implicarea politică, atât prin practici cetățenești convenționale, cât și prin participare așteptată în activități politice, elevii din România au obținut o medie semnificativ mai bună decât media internațională. 82% dintre elevii din România au declarat că se așteaptă să voteze
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se expun, ca filosofii de management sau generale, „ziceri” ale unor guru la modă peste ocean. Preponderența teoriei în defavoarea unor prescripții care să poată fi utilizate în practică este evidentă. Recomandările care se fac sunt vagi, generale și dificil de operaționalizat. Dacă ar putea fi totuși operaționalizate, procesul ar fi atât de laborios și costisitor în ceea ce privește timpul și banii, încât efectele ar fi discutabile. La aceste dificultăți se adaugă demonstrațiile făcute de diferiți teoreticieni, prin care se arată că eforturile de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
managerilor, cât și încrederea acestora în intuiția ce compensează lipsa cunoștințelor. Elementele calitative, asociate unor cazuri concrete, par mai accesibile - după cum arată numărul cărților vândute de cei doi autori - și se difuzează mai ușor „ambalate” sub forma conceptelor. Acestea sunt operaționalizate rapid, cu un efect statistic satisfăcător. Evident că există și erori, care ar fi putut fi evitate în cazul unei abordări realizate cu instrumentarul cantitativ existent. Nu este lipsit de utilitate, pentru cei cu un simț critic mai dezvoltat sau
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
economia industrială. Se presupunea, implicit, că acestea sunt generate de modele ale concurenței validate empiric și că sunt cunoscute de cititor. Chiar dacă modelul este adoptat și „tratat într-un mod pozitiv” (ceea ce ar însemna „acceptat cu îngăduință”) pentru a fi operaționalizat ca instrument de analiză, în pofida tuturor criticilor care i se aduc, există câteva dificultăți intrinsece. Între acestea, prima care apare este cea legată de definirea industriei, ceea ce înseamnă totuși acceptarea acestui concept ca fundament al analizei. Definiția a generat numeroase
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
definiții proprii, adaptate domeniului de studiu. Aceste definiții sunt relativ diferite și cu posibilități diferite de operaționalizare. Sunt de cele mai multe ori vagi, cu un conținut lipsit de semnificație, sau au un grad înalt de generalitate, ceea ce le face greu de operaționalizat. Dincolo de dificultățile asociate termenului cultură, apar imediat probleme legate de entitatea care se ascunde în spatele etichetei generice „organizație”. Unii autori au înclinat spre o identificare clară a organizației cu o persoană juridică, alții extind acoperirea conceptului de organizație pentru structuri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
adaptat atunci când realizează, în egală măsură, adaptarea pedagogică (sau instrucțională) și adaptarea relațională. Primul tip de adaptare desemnează răspunsul adecvat al elevului la exigențele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de forța explicativă a modelului lui Darwin dedicat selecției naturale, necesității diversității și rolul adaptării în selecția naturală. Era însă firesc că, în ceea ce îl privește pe Galton, diversitatea avea să devină o problemă de măsurare. Pentru soluționarea ei, a operaționalizat diversitatea prin intermediul diferențelor individuale în cadrul unui mediu de dimensiuni cunoscute (Galton, 1874, 1883). Tot ce alcătuia acest mediu se preta măsurării și majoritatea instrumentelor de măsurare erau concepute de Galton. Astfel, una dintre contribuțiile semnificative ale lui Galton cu răsfrângere
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de itemi suficient de reprezentativ, validitatea de conținut devine problematică. În mod analog, cercetarea experimentală investighează anumite elemente sau trăsături ale complexului creativității. Chiar dacă nu constituie cele mai importante aspecte sau trăsături, ele sunt cel mai ușor de demonstrat, de operaționalizat și de evaluat. După cum menționează Hyman (1964), studiul experimental trebuie să evidențieze: ...factori determinanți imediați, și nu izolați ai performanței creative. Deși consider că dispozițiile, trăsăturile de personalitate și factorii stabili, durabili au un rol decisiv, cred că ar fi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi eficientă social. Ineficiența nu ar ține astfel de incapacitatea actorilor, ci de faptul că aceștia pot prefera alternative ineficiente în măsură să le ofere câștiguri individuale crescute. Conceptul-cheie la Knight este cel de conflict distribuțional și poate fi lesne operaționalizat în contextul proceselor de privatizare și devalizare pe care le-am cunoscut în spațiul românesc. Prin urmare, atingerea scopurilor colective nu poate fi motivația primară a instituțiilor sociale. Dimpotrivă, regulile instituționale sunt create prin solicitările și acțiunile actorilor raționali. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
baza unei strategii comune, prin intermediul unui set de acțiuni conjugate. P. reprezintă un principiu strategic fundamental în cadrul paradigmei dezvoltării sociale. Rolul p. se evidențiază în cadrul fazei de implementare a planurilor de acțiune a procesului de dezvoltare socială. Planurile de acțiune operaționalizează strategiile elaborate pentru soluționarea unei probleme sociale și sunt, în general, foarte complexe, necesitând, pentru a fi duse la îndeplinire, mobilizarea unei palete largi de instituții și actori relevanți în domeniu (Zamfir, 2006a p. 27). Dacă în anii ’80 termenul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]