479 matches
-
a examinării și evaluării reprezintă principalul indicator al calității evaluării: cu cât putem anticipa mai bine și mai devreme rezultatele pe care le vor obține candidații la un examen, cu atât mai corectă va fi aprecierea. Valoarea de prognoză se operaționalizează relativ ușor comparând experimental și statistic capacitatea de previziune a unor cadre didactice. Se obține astfel un criteriu semnificativ al capacității de a controla procesul de predare, învățare și pregătirii lor profesionale. 6) Funcția morală interferență cu cea axiologică Demersul
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
care exprimă pragul de reușită a unui elev într-o anumită situație educațională. Rodriguez - Dieguez, J.L., (1992) disting în cadrul strategiilor evaluative centrate pe obiective variante ale acestora, după modul diferit în care obiectivele se pot deriva, ierarhiza, defini, formula, operaționaliza. Se disting astfel: 1. Strategii evaluative criteriale derulate în raport cu obiective prestabilite, obținute prin selecția, prelucrarea, reierarhizarea obiectivelor existente în taxonomii complete. 2. Strategii de evaluare criteriale derulate în raport cu obiective de asemenea prestabilite, dar numai contextual, conjunctural, pornindu-se
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sens. În ultimele decenii modalitatea cea mai frecvent utilizată în stabilirea criteriilor de evaluare a fost operaționalizarea obiectivelor educaționale. Aceasta conduce spre rezultate măsurabile. (Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare, 2002, p. 28). Nu toate obiectivele pot fi operaționalizate în sensul strict impus de tehnicile consacrate în domeniu. În învățământul românesc tehnica cea mai cunoscută de operaționalizare a obiectivelor educaționale este cea a lui Mager. Însă este evident că, pentru a deveni criterii de evaluare, obiectivele trebuie formulate cu
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
școlarizare de 25 de doctoranzi, iar în 2009 și 2010 a avut 30 de doctoranzi, în toate cele 3 competiții participând în parteneriat (două parteneriate simple în 2008 și 2010 și unul mai amplu în 2009). În această lucrare voi operaționaliza conceptul de cooperare, cu referire la cooperarea dintre universitățile românești, potențiali beneficiari ai proiectelor, pe două dimensiuni: dimensiunea parteneriate și dimensiunea colegialitate. Dimensiunea „parteneriate” este o dimensiune pe care o voi numi de tip interuniversitar, în sensul că se referă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
nivel național un set de patru criterii de selecție și evaluare a proiectelor. Cu toate acestea, criteriile au avut ponderi diferite în punctajul total al unui proiect de la o competiție la alta. AM și OI, la momentul elaborării GS, au operaționalizat cele patru criterii de evaluare în subcriterii care aveau alocate anumite punctaje. Pentru ca un proiect să fie aprobat, era necesar ca acesta să obțină un punctaj minim de 65 de puncte în procesul de evaluare. Excepție a făcut ultima competiție
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
constă în colectarea datelor potrivit unor designuri experimentale în care: (a) configurația relațiilor de schimb (forma rețelei) este stabilită inițial de experimentator și nu poate fi modificată de acțiunile subiecților, (b) relațiile de negociere a unui stoc de resurse înlocuiesc (operaționalizează) relațiile de schimb, (c) ocupanților pozițiilor din rețea li se permite să facă un singur schimb sau mai multe (în funcție de tipul de conexiune), (d) stocul comun de resurse din relațiile de schimb poate să fie fix sau variabil, (e) pozițiile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
între care există legături directe. În studiile experimentale, puterea este definită prin cantitatea de resurse pe care actorii reușesc să le acumuleze în urma schimburilor. Actorii puternici sunt cei care obțin sistematic cele mai multe resurse prin negociere. În aceste situații, schimbul este operaționalizat sub forma acordurilor cu privire la împărțirea unei cantități fixe de resurse sau de puncte de profit. Subiecții sunt conectați unul la celălalt într-o structură de rețea (care poate fi reprezentată sub forma unui graf). Faptul că un subiect este conectat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în situații de dependență egală, doi actori se află în relații de putere egală sau de putere în echilibru (PAB = DBA, puterea lui A față de B este egală cu dependența lui B față de A). Emerson și colaboratorii săi (1983: 1234) operaționalizează exercitarea puterii în rețea prin analiza distribuției câștigurilor. În opinia acestuia, distribuția câștigurilor corespunde dependențelor dintre actori: actorul mai puțin dependent obține un beneficiu mai mare la un cost mai mic decât actorul mai dependent și, astfel, mai puțin puternic
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
creditelor structurale și accelerarea procesului de funcționare a pieței creditului pe baza mecanismelor pieței, prin accentuarea rolului licitației În alocarea de resurse financiare În economie. În acest sens, În anul 1997 a fost modificat mecanismul rezervelor obligatorii și a fost operaționalizată piața secundară a titlurilor de stat. În al treilea rând, politica de creditare a fost influențată de efectele negative măsurilor de creditare din perioada anterioară ce au continuat să se manifeste, alte două bănci suferind de pe urma a volumului mare de
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
partea a treia a lucrării. Definițiile se suprapun deseori, dar ceea ce trebuie clarificat este că întreaga discuție despre cross-curricular se petrece din perspectiva faptului că această abordare reprezintă o modalitate de a concretiza abordarea integrată a curriculumului, de a o operaționaliza de la nivel de teorie pedagogică la nivel de strategii și practici de instruire. Cercetările și proiectele de inovare cele mai semnificative, dezvoltate în domeniu la nivel european, aparțin unui consorțiu multinațional de instituții: CIDREE (Consortium of Institutions for Development and
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
poziționăm clar diferitele componente ale modelului pe care l-am definit și mai ales relațiile de schimb care le leagă: MA = Model de acțiuni; C/R = Constrângeri și resurse; ACT = Ansamblul activităților Figura 1. Modelul sistemului de activități Pentru a operaționaliza modelul, cercetătorii au creat un instrument cunoscut în literatură sub numele de "inventar al sistemului de activități". Acesta răspunde limitelor din grila "buget-timp" folosită în studiul din 1976 și evidențiate de Curie et al. (1990): tehnica este greoaie pentru subiect
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
persoanelor cu dizabilități să desfășoare o viață independentă și asistarea, la nevoie, de către o rețea de suport alcătuită din persoane calificate. Noua viziune a reformei în domeniul serviciilor specializate pentru persoanele cu dizabilități, potrivit planului național de acțiune, a fost operaționalizat pe trei direcții simultane: - reorganizarea și transformarea marilor instituții rezidențiale prin înființarea de instituții mai mici, specializate, cu funcții sporite pentru îmbunătățirea calității serviciilor; - înființarea unor centre de zi, a locurilor de muncă protejate și a unor programe de formare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de extindere a cunoștințelor și deprinderilor dobândite la experiențe obișnuite de viață. Sintetizând, putem spune că marele avantaj al acestor metode constă în valențele lor formative și posibilitatea evaluării continue și obiective a elevilor. Prin intermediul lor pot fi valorificate și operaționalizate în practică ideile de interdisciplinaritate și transdisciplinaritate frecvent invocate în activitatea didactică, favorizând în același timp colaborarea între educatori și desfășurarea lecțiilor în team‑teaching (predarea în echipe de educatori/profesori). Dezavantajul, în cazul nostru, constă în dificultatea aplicării lor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
specialiști din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează pe un proces de proiectare didactică (acțiune de anticipare și prefigurare a unui demers educațional care să poată fi operaționalizat în practică); se realizează în mai multe etape și cuprinde mai multe niveluri de proiectare. În funcție de perioada de timp pentru care se realizează proiectarea, putem identifica (vezi Vlăsceanu, 1988): - proiectarea globală - are ca referință un ciclu de instruire sau un
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fi eficientă social. Ineficiența nu ar ține astfel de incapacitatea actorilor, ci de faptul că aceștia pot prefera alternative ineficiente în măsură să le ofere câștiguri individuale crescute. Conceptul-cheie la Knight este cel de conflict distribuțional și poate fi lesne operaționalizat în contextul proceselor de privatizare și devalizare pe care le-am cunoscut în spațiul românesc. Prin urmare, atingerea scopurilor colective nu poate fi motivația primară a instituțiilor sociale. Dimpotrivă, regulile instituționale sunt create prin solicitările și acțiunile actorilor raționali. În
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
baza unei strategii comune, prin intermediul unui set de acțiuni conjugate. P. reprezintă un principiu strategic fundamental în cadrul paradigmei dezvoltării sociale. Rolul p. se evidențiază în cadrul fazei de implementare a planurilor de acțiune a procesului de dezvoltare socială. Planurile de acțiune operaționalizează strategiile elaborate pentru soluționarea unei probleme sociale și sunt, în general, foarte complexe, necesitând, pentru a fi duse la îndeplinire, mobilizarea unei palete largi de instituții și actori relevanți în domeniu (Zamfir, 2006a p. 27). Dacă în anii ’80 termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politice. Baum (2001, p. 1840) identifică participarea cetățenească cu „implicarea cetățenilor în procesul decizional public”. Același autor operează distincția dintre participarea cetățenească și participarea comunitară: în timp ce subiectul primului - cetățeanul - este o entitate ușor de delimitat, iar participarea cetățenească facil de operaționalizat, comunitatea induce probleme de definiție, delimitare și, la nivel practic, de reprezentare sau de legitimitate. Un alt domeniu în care participarea a suscitat un acut interes a fost cel al conducerii întreprinderilor, în cadrul mișcărilor „managementului total al calității” sau al
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o viziune globală asupra unei probleme care trebuie soluționată și fac referire la un context social și instituțional foarte bine precizat. Strategia descrie problema și diagnoza acesteia, precizează viziunea, scopul, obiectivele generale și principiile generale de acțiune. Prin strategie sunt operaționalizate domeniile și direcțiile de acțiune prioritare care conduc la atingerea obiectivelor globale. P.a. conțin măsurile concrete, cu orizonturi de timp și responsabilități clare, făcând referire și la costurile aferente fiecărei activități în parte. Obiectivele strategiei de descentralizare a Ministerului Sănătății
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ro În practică nu se face întotdeauna o distincție clară între strategii și p.a.. Uneori strategiile includ p.a. ca parte componentă sau ca anexă. În alte situații strategiile nu includ un p.a., dar descriu programele, proiectele sau măsurile ce vor operaționaliza strategia. P.a. și elementele acestuia trebuie să furnizeze o imagine clară a etapelor ce vor fi parcurse, a resurselor implicate și a responsabilităților asumate pentru fiecare etapă în parte și în concordanță cu termenele de realizare agreate. Caracteristicile unui p.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
planificare. Astfel, p.s. este percepută ca o activitate fără importanță, non-necesară, prioritară fiind implicarea în activitățile curente. Planificările sunt întocmite numai la solicitarea unor instituții de la nivele ierarhice superioare, fiind doar instrumente birocratice fără utilitate („strategii de sertar”). Planurile care operaționalizează strategiile au un grad ridicat de complexitate: conțin o mulțime de subobiective, activități/programe, antrenează instituții, organizații, grupuri sociale, persoane, comunități. În ultimii ani, societatea noastră s-a confruntat cu o experiență frustrantă: se elaborează strategii și planuri de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exemplu, definind principiile generale, în planificare, unele activități/obiective/termene vor deveni strategice prin aportul și importanța pe care le au în atingerea scopului și a obiectivelor generale. Strategia antisărăcie, adoptată în 1998 de Comisia Prezidențială antisărăcie, nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către Guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o s.a. este necesară angajarea sistemului public la nivelul conceperii și derulării ei, însă pot fi circumscrise și acțiunile actorilor non-guvernamentali. În principiu, o strategie funcțională trebuie să beneficieze de resurse și să își propună obiective în raport cu acestea, să fie operaționalizată într-un plan de acțiune care să ofere măsuri detaliate și să precizeze cum va fi realizată monitorizarea progresului către atingerea obiectivelor. Instrumentele unei s.a. sunt: - la nivel legislativ: totalitatea reglementărilor care privesc drepturile și măsurile de suport pentru personele
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre state, relații ce generează și întrețin decalajele dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate. Abordările mai noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și celui de capital uman, ca indicator al dezvoltării. În ceea ce privește capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție vitală a societății a fost postulată încă din anii ’60. Eșecul unor instituții precum Banca Mondială în implementarea unor programe de dezvoltare a determinat o regândire a accentuării importanței capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Îmbibarea nu se poate face fără să te bagi În, iar băgarea asta „În” se produce În momentul când refuzi explicațiile ulterioare. Aceasta este metoda etnografică: „Toate explicațiile care s-au dat de sociolog, de politolog sunt false pentru că sunt operaționalizate. Eu mă duc Înăuntrul unei comunități având acest bagaj operațional”. Or, tu, la un moment dat, ai fost autorul care a participat la propria lui experiență și care, printr-o șansă extraordinară, a reușit să conștientizeze faptul că este și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
veniți la ocuparea poziției de parte politică: partidele ecologiste, mișcările feministe, dar și cele fundamentalist-neototalitare; 2) diferența calitativă dintre cetățeni, persoanele civic angajate și indivizii masificați și manipulați; 3) dimensiunea internațională. Cele trei aspecte sunt menite să rafineze și să operaționalizeze paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și în interiorul acestora, între părți și întregul social, există tensiuni generate de anumite predispoziții și forțe dinamogene: egoismul de factură biogenetică, pragmatismul rațional al compromisului de sumă non-nulă, altruismul etico-spiritual. Coexistența
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]