584 matches
-
o oră contribuie mai mult la progresul pacientului decât o consultație de 20-30 de minute, în timpul căreia expunerea nu este reală, evitările subtile nu sunt observate și controlate, dialogul socratic pentru evidențierea gândurilor alternative mergând până la scenariile catastrofice nu este operant... Pacienții trăiesc mai intens sentimentul eficienței terapiei atunci când ședința permite: - să se verifice dacă exercițiile au fost realizate, ca pacientul să transmită un feedback, să se realizeze cu acesta un debriefing în legătură cu ceea ce ar fi putut să facă, cu cauza
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sistematică are drept scop de a prezenta, într-o manieră progresivă, subiectului în stare de relaxare stimuli imaginari (paharul cu alcoolul preferat) din ce în ce mai puternici. Apoi, subiectul se confruntă în realitate cu aceste situații desensibilizate. Aceste tehnici sunt puțin folosite. Condiționarea operantă Condiționarea operantă corespunde învățării unui comportament în funcție de consecințele acestui comportament asupra organismului. După Skinner, frecvența și calitatea răspunsului depind de aceste consecințe. Atunci când un comportament are consecințe agreabile, el are tendința de a se repeta (întărire pozitivă). Invers, dacă apare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
drept scop de a prezenta, într-o manieră progresivă, subiectului în stare de relaxare stimuli imaginari (paharul cu alcoolul preferat) din ce în ce mai puternici. Apoi, subiectul se confruntă în realitate cu aceste situații desensibilizate. Aceste tehnici sunt puțin folosite. Condiționarea operantă Condiționarea operantă corespunde învățării unui comportament în funcție de consecințele acestui comportament asupra organismului. După Skinner, frecvența și calitatea răspunsului depind de aceste consecințe. Atunci când un comportament are consecințe agreabile, el are tendința de a se repeta (întărire pozitivă). Invers, dacă apare un efect
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
realității terapeutul și pacientul său. Ea se realizează într-o ambianță cordială de empatie și de autenticitate Un exemplu de aplicare a metodelor: modelul lui Monti Terapiile de prevenire a recăderii sunt bazate pe învățarea socială și pe principiile condiționării operante. Modalitățile de lucru sunt centrate pe analiza funcțională a situațiilor de risc, astfel încât să se poată înțelege contextul consumului de alcool și consecințele acestuia. Individul învață să gestioneze situațiile vulnerabile. El stabilește o strategie de luptă care îi permite să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședințe filmate cu camera video, - fișe de auto-observare. Co-animatorii respectă împreună cu participanții regula de aur a însușirii de compentențe: exercițiu, iar și iar. Ei orientează discuția spre principiile care determină și mențin comportamente: sunt trecute astfel în revistă condiționările respondente, operante și compensatorii. Sedințele următoare Următoarele ședințe ale modulului încep cu întrebări relative la ședința precedentă. Se realizează și o trecere în revistă a sarcinilor realizate în cursul săptămânii. Atunci când competențele au fost aplicate cu succes, co-animatorii întăresc pozitiv participantul; atunci când
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de ajutor sunt adesea denumite "obiecte contrafobice". Klein și Fink, 1962. Klein, 1993. Structură cunoscută pentru caracterul său prioritar multimodal al integrării senzoriale (Baloh, 1996, în Viaud-Delmon și al., 2001). Rogue, 2001. Goldstein și Chambless, 1978. Se vorbește de condiționare operantă. Teamă de moarte, de a pierde controlul... Salkovskis și Clark, 1989. Mollard și al., 1988. Iavarone și al., 2005. Dupont și al., 1997. Dupont și al., 2000. Parestezii, sufocare, impresia de golire a minții, senzație de căldură... Teamă de a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu totul altceva decât cele din proiectul iluminist de știință socială; b) se susține „reexaminarea teoretizării din știința socială”, pentru a ajunge la o „nouă înțelegere a schimbării sociale”. Opțiunea este clară: mai vechea știință socială nu mai poate fi operantă în noul context al schimbărilor sociale. Ea a murit odată cu societatea la care s-a referit. Dintr-o altă perspectivă, dezvoltarea este dependentă de „capitalul social”, adică de sistemul de relații sociale, de rețelele de angajare civică, de normele de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pare să plaseze această tranziție în contextul tranziției globale de la societatea tradițională la cea modernă, care s-a derulat, așa cum se știe, înaintea celui de „al treilea val” al trecerii de la modernitate la postmodernitate. În același timp, utilizează concepte sociologice operante în analiza tranziției globale mai recente (capital simbolic, capital social etc.) sau în analiza tranziției deja clasice („fapte sociale totale”), cu scopul de a identifica „tipuri sociale” sau „nuclee sociale de structurare a unor noi forme sociale”. Una dintre premisele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai sus. Stabilitatea este înlocuită de căutarea permanentă și reflexivă a sensului vieții, într-o lume în care oportunitățile se multiplică rapid. Integrării i se substituie separarea, întrucât vechile organizații s-au dezintegrat, instituțiile și codurile anterioare nu mai sunt operante, iar realizarea propriului sine este dependentă de instituirea și practicarea unor strategii de viață ce nu pot fi decât personale. În sfârșit, construcția personală presupune construcția propriei identități, în funcție de care pot fi adoptate și practicate roluri corespunzătoare. Pe scurt, ceea ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie cât mai largi, pentru a facilita angajarea flexibilă pe o piață a muncii și a ocupațiilor mereu schimbătoare. În sfârșit, competențele cognitive și profesionale care nu sunt asociate cu „competențe generice”, de tipul comunicării performante, al capacităților cognitive operante, al abilităților manageriale și sociale consolidate, al responsabilității etice conștientizate, sunt considerate ca fiind insuficiente, întrucât nu ar proba extinderea reflexivității individuale dincolo de spațiile înguste și prea puțin relevante social. Productivitatea cognitivă și profesională trebuie să fie complementară cu competențele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
izolarea socială, pe care o generează ca efect imediat al instalării unor comportamente violente în interiorul familiei. Pe de o parte, prin însăși definirea conceptelor, violența este redusă la un spațiu izolat, domestic, privat, de familie. Pe de altă parte, mentalitatea operantă accentuează izolarea faptului violent prin negarea problemei, din cauza restrângerii ei la acest spațiu privat. Dualitatea public/privat reprezintă o pârghie de analiză deosebit de semnificativă în înțelegerea fenomenului violenței domestice și în definirea sa, astfel încât să permită demararea unor acțiuni sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
184; Opriș, Tudor: 151; Popa, Mircea: 151; Popa, Septimiu: 188; Popescu, Lucreția: 347. Observații • Normele actuale impun diferențierea literelor cu diacritice (ă, â, Î, ș, ț) de cele simple. Profesoara Magdalena Vulpe (2002) arăta că o asemenea normă „nu era operantă Înainte de 1953 (ceea ce implică deosebiri În ordonarea intrărilor În dicționare și În indici)” (p. 112). Această exigență nu există, de pildă, În germană, unde coexistă o și ö sau u și ü. Așa se face, de exemplu, ca Blühen să
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
abordate, mai ales dacă avem în vedere faptul că lucrările recente arată legătura strânsă dintre participarea corporală și refuz. Ne gândim, de pildă, la pacienții victime ale unor maladii somatice grave (Revidi, 1994) pentru care refuzul realității reprezintă un mecanism operant în fața factorilor de agresiune reprezentați de boală sau de posibila lor moarte. De asemenea, distanțarea față de angoasa de moarte poate produce efecte de remisie sau chiar de vindecare, mai ales în anumite forme de cancer. Tot astfel, refuzul specific subiecților
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o situație deosebită, adică inexistența proprietății asupra serviciului oferit, care în realitate nu există decât în faza consumului, adică dreptul de proprietate se manifestă numai în corelație cu derularea dreptului de folosință și se încheie cu consumul serviciului. Serviciul devine operant numai după ce a fost cumpărat. Modul de afirmare și consum al serviciilor în relațiile de piață prezintă și alte caracteristici specifice, cum ar fi: intangibilitatea, inseparabilitatea, eterogenitatea și perisabilitatea.<footnote I. Cetină, Marketing competitiv în sectorul serviciilor, Editura Teora, București
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și nu prin generarea unor sensuri unice (Levy, 2005). Interconexiunea devine semnul universalității, chiar dacă elementele care sunt puse față în față sunt eterogene, eteroclite, diferite, disonante. Această universalitate, chiar dacă este oarecum indeterminată, neîncheiată, nefixată, nu este mai puțin consistentă sau operantă decât cea clasică; conectivitatea aceasta are profunde repercusiuni la nivelul vieții economice, politice, culturale. Fiecare nouă informație produce o metamorfoză a spațiului valoric, o reorganizare a ansamblului, o nouă așezare culturală. Crearea de noi sisteme de comunicare instaurează un nou
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informație, respectiv al gradului de organizare și progres au fost realizate în domeniul învățării. Noțiunile utilizate în acest domeniu s au referit la: Informația stocată ce cuprinde totalitatea cunoștințelor brute însușite la un moment dat, cunoștințe reținute ca atare.; informația operantă sau eficientă care se referă la acea cantitate de informație care, în urma restructurărilor pe care le suferă, devine operantă, adică se constituie în scheme operaționale, în instrumente de orientare și rezolvare a situațiilor problematice; eveniment preferențial convențional -p- ce reprezintă
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
s au referit la: Informația stocată ce cuprinde totalitatea cunoștințelor brute însușite la un moment dat, cunoștințe reținute ca atare.; informația operantă sau eficientă care se referă la acea cantitate de informație care, în urma restructurărilor pe care le suferă, devine operantă, adică se constituie în scheme operaționale, în instrumente de orientare și rezolvare a situațiilor problematice; eveniment preferențial convențional -p- ce reprezintă totalitatea răspunsurilor ce exprimă o însușire corectă completă sau parțială-. Probabilitatea este dată de suma probabilităților evenimentelor preferențiale, convertite
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
modernă („periferică, compozită, unilaterală, individualizată la exces”) ar fi necesară o reformă pentru a fi înțelese în mod adecvat nevoile de cunoaștere pe care etnicul le impune (Autohtonizarea filosofiei, 1927, Etnicul și logica modernă, 1935). Alte concepte devin, de asemenea, operante într-un mod particular în filosofia „confluențelor” din eseuri: „realitatea destinului” reprezintă „confluența factorului metafizic și a factorului natural pe același meridian existențial” ( Ideea de destin, 1937), iar înălțimea absolută a vieții, la care omul ajunge pe calea culturii, este
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
comunicare nonverbală); activitatea motoare și afectivitatea (comunicare nonverbală). CONDIȚIONARE (de la condiționa < fr. conditionner, cf. it. condizionare, lat. condicio, -onis - stare, condiție; engl. conditioning)- Mecanism de învățare ce are la bază fie formarea unor reflexe condiționate (condiționare clasică pavloviană), fie comportamentul operant reprezentat de „încercări-erori” prin care o acțiune întâmplătoare, urmată de o pedeapsă sau de o recompensă, devine prin repetare o acțiune condiționată (condiționarea operantă). Condiționarea este fundamentată pentru componenta social-istorică; se consideră că munca productivă, ansamblul relațiilor sociale, sistemele culturii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de învățare ce are la bază fie formarea unor reflexe condiționate (condiționare clasică pavloviană), fie comportamentul operant reprezentat de „încercări-erori” prin care o acțiune întâmplătoare, urmată de o pedeapsă sau de o recompensă, devine prin repetare o acțiune condiționată (condiționarea operantă). Condiționarea este fundamentată pentru componenta social-istorică; se consideră că munca productivă, ansamblul relațiilor sociale, sistemele culturii materiale, diversele forme de comunicare specific umane reprezintă factori ai condiționării social-istorice. Prin intermediul acestor factori, personalitatea, comportamentul, procesele psihice, conștiința sunt dependente de dezvoltarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
celui care a fost odată nu poate forma subiectulnici unei propoziții cu verbul la prezent și, gândind bine, nici la trecut. "Hanibal a învins la Cannae" e necorect; afirmă minciunos o existență, aceea a lui Hanibal. Căci, pentru a fi operant cândva, ceea ce e denumit de subiectul propoziției trebuie să existe, să fie o realitate. O inexistență nu poate avea un atribut, nu poate produce o realitate nici ieri, nici azi, nici mâine; și despre nimic nu se poate afirma nimic
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
celui care a fost odată nu poate forma subiectul nici unei propoziții cu verbul la prezent, și, gândind bine, nici la trecut. "Hanibal a învins la Cannae" e necorect; afirmă minciunos o existență, aceea a lui Hanibal. Căci, pentru a fi operant cândva, ceea ce e denumit de subiectul pro-poziției trebuie să existe, să fie o realitate. O inexistență nu poate avea un atribut, nu poate produce o realitate nici ieri, nici azi, nici mâine; și despre nimic nu se poate afirma nimic
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
psihopatologica, sau în care organismul se autoreglează cu ajutorul substanței. O mare relevanță pentru explicarea consumului de droguri, pentru tratament și pentru prevenire au cunoscut teoriile învățării care explică consumul ca fiind un fenomen ce se supune paradigmelor învățării: condiționarea clasică, operanta și prin imitarea. Modelul care permite însă explicarea comprehensiva a comportamentului de consum de droguri este cel al învățării sociale, mai ales pentru etapa de inițiere a acestuia. Începând cu anii '80 un grup important de teorii care au avut
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
este constituit de situațiile și stimulii externi, care afectează comportamentul, în principal prin intermediul proceselor de condiționare clasică; * al doilea este constituit din consecințele comportamentului sub formă de întăriri externe ale acestuia, si care își exercită influență prin procese de condiționare operanta sau instrumentata; * al treilea este constituit din procesele cognitive mediatoare, care reglează influență mediului determinând stimulii cărora li se va da atenție, modul de percepere al acestora și influența pe care aceștia o au asupra comportamentelor viitoare. Această teorie insistă
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
aceștia o au asupra comportamentelor viitoare. Această teorie insistă pe conceptul de autoeficiență că o componentă centrală și totodată element explicativ principal în ceea ce privește dobândirea, menținerea și schimbarea comportamentului. Teoria ia în considerare, în același timp, atât factorii învățării (condiționare clasică, operanta și prin imitare), cât și procesele cognitive și componența socială în care trăiește și se dezvoltă individul. Conform Teoriei interacționale a delincveței a lui Thornberry 32 elaborată în 1996, comportamentul deviant este rezultatul atât al legăturilor slabe ale individului cu
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]