1,074 matches
-
lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite în focă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mâneci și în fa cu benzi de piele maro. Un sumănar cunoscut la vremea sa a fost Gheorghi Pintilescu. Nu se mai poartă sumane și a dispărut și meșteșugul. Ciubotari și cizmari încălțămintea de bază pentru țăranul român a fost opinca, pentru care nu era nevoie de meșteri specializați; se confecționau de stăpânăul casei pentru toți ai lui care aveau treabă în gospodărie. Copiii umblau desculți, iarna erau în casă, pe cuptor. Țăranii răzeși au purtat cizme, ghete și bocanci. Pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meșteri specializați; se confecționau de stăpânăul casei pentru toți ai lui care aveau treabă în gospodărie. Copiii umblau desculți, iarna erau în casă, pe cuptor. Țăranii răzeși au purtat cizme, ghete și bocanci. Pentru ei era o rușine să poarte opinci și, cu siguranță, nici în vechime nu încălțau opinci, doar dacă ar fi căzut la grea cumpănă de sărăcie. Opincile purtate de locuitorii din Lunca, Slobozia și Valea Boțului erau confecționate din piele de porcă sau de vită. Pilea era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai lui care aveau treabă în gospodărie. Copiii umblau desculți, iarna erau în casă, pe cuptor. Țăranii răzeși au purtat cizme, ghete și bocanci. Pentru ei era o rușine să poarte opinci și, cu siguranță, nici în vechime nu încălțau opinci, doar dacă ar fi căzut la grea cumpănă de sărăcie. Opincile purtate de locuitorii din Lunca, Slobozia și Valea Boțului erau confecționate din piele de porcă sau de vită. Pilea era uscată pe un cadru special, se îndepărta părul, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau în casă, pe cuptor. Țăranii răzeși au purtat cizme, ghete și bocanci. Pentru ei era o rușine să poarte opinci și, cu siguranță, nici în vechime nu încălțau opinci, doar dacă ar fi căzut la grea cumpănă de sărăcie. Opincile purtate de locuitorii din Lunca, Slobozia și Valea Boțului erau confecționate din piele de porcă sau de vită. Pilea era uscată pe un cadru special, se îndepărta părul, se măsura piciorul, se croia bucata de piele, și se făcea gurguiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luat un avânt deosebit, ciubotarii s-au limitat la reparat încălțămintea: puneau petice, aplicau pingele, coseau, băteau placheuri. Într-un timp, după 1950 pânăă prin 1955-1956 nu se găsea talpă de bovină pentru pusă pingele, dar la cooperativă se aduceau opinci din piele tăbăcită, groasă ca talpa. Îmi amintescă că opincile costau 22 de lei și din fiecare opincă ieșea o pereche de pingele. Croitori și croitorese Despre aceste meserii se poate vorbi numai după primul război mondial, când apar pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încălțămintea: puneau petice, aplicau pingele, coseau, băteau placheuri. Într-un timp, după 1950 pânăă prin 1955-1956 nu se găsea talpă de bovină pentru pusă pingele, dar la cooperativă se aduceau opinci din piele tăbăcită, groasă ca talpa. Îmi amintescă că opincile costau 22 de lei și din fiecare opincă ieșea o pereche de pingele. Croitori și croitorese Despre aceste meserii se poate vorbi numai după primul război mondial, când apar pe piață în cantitate mai mare stofe și țesături de tip
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Într-un timp, după 1950 pânăă prin 1955-1956 nu se găsea talpă de bovină pentru pusă pingele, dar la cooperativă se aduceau opinci din piele tăbăcită, groasă ca talpa. Îmi amintescă că opincile costau 22 de lei și din fiecare opincă ieșea o pereche de pingele. Croitori și croitorese Despre aceste meserii se poate vorbi numai după primul război mondial, când apar pe piață în cantitate mai mare stofe și țesături de tip industrial, procurate de la târguri și din orașul Bacău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și țăranii dependenți de pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzeșești și portul reflectă această situație intermediară: unele elemente ale vestimentației sunt păstrate de la starea boierească, ca și felul de a se purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și „cioarecilor”, au purtat pantaloni din aba, stofă de lână dată la piuă, la fel, în loc de bundiță, un ilică din aceeași „stofă”. Răzeșul are „oroare” de opincă, de cojocă de oaie, de tot ce consideră că i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și „cioarecilor”, au purtat pantaloni din aba, stofă de lână dată la piuă, la fel, în loc de bundiță, un ilică din aceeași „stofă”. Răzeșul are „oroare” de opincă, de cojocă de oaie, de tot ce consideră că i-ar scădea prestigiul social. Foarte rar s-au văzut răzeși în opinci care să meargă la câmp, nu la biserică sau în fața autorităților, iar la muncă, când era obligat să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lână dată la piuă, la fel, în loc de bundiță, un ilică din aceeași „stofă”. Răzeșul are „oroare” de opincă, de cojocă de oaie, de tot ce consideră că i-ar scădea prestigiul social. Foarte rar s-au văzut răzeși în opinci care să meargă la câmp, nu la biserică sau în fața autorităților, iar la muncă, când era obligat să treacă prin sat sau prin satele de clăcași, nici vorbă. Putea să fie răzeșul cât de sărac, mult mai săracă decât un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stofă lucrată în casă, probabil că aveau aplicate „modele” din piele sau lână. în mod obișnuit, bărbații purtau în cap căciuli din blană de miel, iar vara pălării. În picioare, femeile și bărbații purtau cizme, ghete sau bocanci, nu purtau opinci. În locul bundiței se purta o vestă din pănură, cu buzunare în față, peste o cămașă albă care se strângea la gât cu două șnururi cu canafi. Femeile își acopereau capul cu un batică - și se spunea batistă - alb, din in
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o căciulă înaltă (țuguiată, nu plată, care-i o „invenție” mai nouă) atât vara cât și iarna, trupul îi era acoperit de o haină lungă, încheiată într-o parte, ca o rubașcă rusească, ițari strânși pe picior și în picioare opinci, legate cu „ațe” roșii. Părul îl purtau lung, și aveau barbă, încingeau un brâu roșu peste haina lungă, fără un motiv popular. Altă imagine ni-l înfățișează cu părul potrivit care iese de sub căciulă la spate, nu poartă barbă, doar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acesta, femeile mu pot face decât pași mici; de aceea obișnuiescă să ridice un colț pentru a-l băga în brâul din jurul mijlocului. Pe partea de josă a trupului poartă pantaloni scurți sau întregi și în picioare ghete de rafie (opinci - n.a.) sau sandale. O altă imagine, de același autor, ne prezintă un tablou grăitor: țăranca cu broboada, cu o căma cusută la gât, umeri, în față și jos, la mâneci, cu lână roșie și albastră, într-un decor în benzi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
memoriile sale Toader Gh. Miron Boca care-și amintește: „îmbrăcămintea era toată și la toți făcută în casă din cânepă, lână și bumbac, toarsă, țesută și cusută cu mâna, pe măsura fiecăruia; în cap căciulă de miel, în picioare purtau opinci din piele de porc, ațe negre, din păr de capră. La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general, roșu; cămașa din cânepă, lung până la genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre ele, se alegeau unele care lucrau mai bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării, asemănătoare cu cele de azi. Floarea Călin (a cărei bunici după tată - Ștefan și Nastasia Boca - era veniți din Părhăuți Bucovina . care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea părul negru și ochii negri. Purta fustă creață lungă, casâncă și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe negre, după cum ne-a mărturisit Maria Ignătescu. încă din perioada interbelică, după mărturiile și fotografiile existente se poate observa un amestecă între portul popular și diferite alte obiecte de îmbrăcăminte cumpărate din oraș. Treptat, tinerii, apoi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a 100 de ani a Școlii, a prezentat și Constantin Datcu Jalbă, care, prin soție se consideră luncaș. Între oamenii evocați, care nu mai sunt demult, este amintit Toader Gurău, cel care „parcă umbla pe sus”, nu se murdărea pe opinci chiar dacă era glod. Sunt amintite familiile Romedea, Cucu, Pintilescu, Boca, Bârgăoanu, Ciobaniuc. La adunarea festivă s-au spusă multe cuvinte de apreciere asupra slujitorilor colii, locuitorilor, oficialităților, tot atunci s-a vorbit de o monografie a școlii și a comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
16 septembrie 1950 referitoare la însămânțările de toamnă. Deși se face propagandă masivă privind măsurile luate de partid și de stat pentru dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai, în comună lipsescă produse de primă necesitate: petrol lampant, talpă, încălțăminte, opinci, țesături, confecții care se dau pe puncte, pe cartelă. Activiștii aveau obiceiul impusă de a opri cetățenii veniți de la muncă ca să-i „lămurească”. Unul l-a oprit la Primărie pe un luncaș care venea cu carul cu vitele de la muncă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liber (duminicile și sărbătorile): se mergea la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a fi grasă, avea părul și ochii negri. Purta fustă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
usturoi, Joacă și-n cazane sună, Când cadâna curge-n Lună. Deschideți-vă, porți mari! Marfă-aduc, pe doi măgari, Ca să vând acelor case Pulberi, de pe lună rase, Și-alte poleieli frumoase; Pietre ca apa de grele, Ce fireturi, ce inele, Opinci pentru hagealâc Deschide-te, Isarlîk! Să-ți fiu printre foi, un mugur. S-aud multe, să mă bucur La răstimpuri, când Kemal, Pe Bosfor, la celalt mal, Din zecime în zecime, Taie-n Asia grecime; Când noi, a Turciei floare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]