122,933 matches
-
Capitala au rămas fără cel mai important aeroport pentru curse interne - că zborurile spre Moldova oricum nu contau -, nu care cumva zgomotele avioanelor să tulbure somnul de dimineață al neo-feudalilor ce-au izbutit prima federalizare de succes a țării. Asmuțind opinia publică asupra ticăloșilor dinafara Bucureștiului, dl. Năstase a sperat să tragă o gură de aer. De aici și impecabila preluare a comenzii de către posturile de televiziune și ziarele aservite, gata să dea cu barda în lighioana coruptă de prin capitalele
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
Negoițescu. Nu are rost să revenim... Este deja legendar stilul greoi brebanian, poticnit, fără strălucire. Cantitatea este totul. Sînt puține comparațiile între cele două lumi: cea de dinainte de '89 și cea de după. La un moment dat, apare însă o interesantă opinie despre schimbare, emisă de personajul principal, Mîrzea: "M-am născut prea tîrziu, ofta el, sub dictatură aș fi făcut o adevărată carieră, nu m-ar fi întrecut nici farseurul Vintilă Ivănceanu (care, mi se pare, a căzut în anonimat tocmai
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
claritatea și cumpătarea expunerii în scrierile d-lui Onciul, precum și - alături de ele - monografiile d-lui Bogdan au făcut să nască o literatură istorică din cele mai însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Mircea Mihăieș Recent încheiatul bacalaureat a adus în prima pagină a ziarelor un nou tip de corupție: corupția autodenunțaților. Nu știu exact ce prevede legea în legătură cu mituitorii ce hotărăsc să-și mărturisească ticăloșia. în opinia mea, nu există nici o diferență între corupt și corupător și ei ar trebui tratați identic. N-am văzut nici un fel de statistici, dar nu cred că reclamagiii au ieșit la rampă după ce li s-a rezolvat problema. Aș crede, mai
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
la orizont problemele financiare ale editurii: băncile din Suedia au devenit foarte agresive, preferând, de exemplu, să pună în stare de faliment editura în loc să mai dea credite. Mulți dintre prietenii noștri au făcut lucruri de neuitat pentru a influența pozitiv opinia publică. Mă întreb îngrijorată dacă Renè va mai reuși, ca altădată, să iasă întreg din aceste teribile lupte cu băncile. în aceeași zi, Marianne (Sandels) mi-a trimis un pachet cu șervete desenate cu fluturi și o scrisoare în care
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
din unghi propriu literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, pentru a defini "substanța nouă" a scrisului "marii europene", cum o numiseră participanții la discuția pe care i-o consacrase scriitoarei, în 1930, revista "Tiparnița literară", Eugenia Tudor-Anton găsește că este necesar să reexamineze opiniile exprimate anterior de critică și de unele să se delimiteze. Se delimitează astfel, printre altele, de opinia privitoare la "proustianismul" Hortensiei, opinie împărtășită de mulți. Ea o găsește lipsită de temei și o respinge ferm: "... literatura Hortensiei Papadat-Bengescu nu vine
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
numiseră participanții la discuția pe care i-o consacrase scriitoarei, în 1930, revista "Tiparnița literară", Eugenia Tudor-Anton găsește că este necesar să reexamineze opiniile exprimate anterior de critică și de unele să se delimiteze. Se delimitează astfel, printre altele, de opinia privitoare la "proustianismul" Hortensiei, opinie împărtășită de mulți. Ea o găsește lipsită de temei și o respinge ferm: "... literatura Hortensiei Papadat-Bengescu nu vine din Proust, ea nu e cu nimic tributară autorului francez și nici nu se aseamănă cu proza
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
care i-o consacrase scriitoarei, în 1930, revista "Tiparnița literară", Eugenia Tudor-Anton găsește că este necesar să reexamineze opiniile exprimate anterior de critică și de unele să se delimiteze. Se delimitează astfel, printre altele, de opinia privitoare la "proustianismul" Hortensiei, opinie împărtășită de mulți. Ea o găsește lipsită de temei și o respinge ferm: "... literatura Hortensiei Papadat-Bengescu nu vine din Proust, ea nu e cu nimic tributară autorului francez și nici nu se aseamănă cu proza lui Proust". Are și nu
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
un motiv de bucurie națională: în cel mult un an, leul nostru "gras" va deveni "tare" (ghilimele sunt obligatorii în ambele cazuri). Intenția a fost anunțată cu surle și trâmbițe, după ce, în urmă cu câteva luni, începuse pregătirea psihologică a opiniei publice. După cum merg lucrurile, singura problemă e de natură tehnică: dacă să se taie trei sau patru din zero-urile care au îngreunat spinarea personalităților nemurite pe bancnote. Părerea mea e că ar trebui tăiate vreo douăzeci, pentru a stabili
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
probabile apariții: cartea despre relectură, cu titlul A citi, a reciti: Către o poetică a (re)lecturii, pe care o traduce profesorul Virgil Stanciu de la Cluj pentru editura Fundației Culturale Române; și o nouă ediție "definitivă" a microromanului-eseu Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, generos promisă anul trecut de Doamna Dimisianu, directoarea editurii Albatros, dar pînă acum neglijată de autorul însuși.
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
poezia "Odă (în metru antic)" de M. Eminescu, este un element prozodic cu totul aparte. Singularitatea lui se impune, de îndată ce ochiul criticului - care, îmi place să cred, este cititorul ideal - se oprește, cu amănunțită atenție, asupra țesutului său verbal. După opinia mea, patru superlative îl definesc drept o realizare excepțională a lirismului românesc. Voi încerca să le explic și să le legitimez pe rând, într-o ordine stabilită nu tocmai la întâmplare. 1. Versul cel mai arid Observând structura morfologică a
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
nu este iubirea; adevărata moarte, cea definitivă, nu se poate obține decât după ce nepăsarea va face din eul liric ceea ce acesta era înainte de iubire: Vino iar în sân, nepăsare tristă!/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/ Mie redă-mă! După opinia mea, ambiguitatea acestui vers provine și din faptul că este utilizat ca vers prim, în loc să fie ceea ce întreaga lui structură îl indică a fi - vers ultim. Această de-poziționare ar putea fi explicată - desigur mai simplu - studiind - așa cum am spus
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
Dacă nu lui însuși! - pentru a scăpa de acel incredibil dat real vreodată; pentru a se reîntoarce în lipsa de timp izbăvitoare, nemarcată de nici un eveniment - a morții. Vers singular, vers superlativ, Nu credeam să-nvăț a muri vreodată rămâne - după opinia mea - un sigiliu emblematic al lui Eminescu.
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
nu există un mijloc mai de încredere de a testa limba scrisă în privința ritmului, sunetului și a tensiunii interioare decât lectura cu voce tare. Autori ca Goethe sau H. von Kleist și-au compus și transformat textele recitându-le. În opinia lui Goethe, poezia nu poate fi percepută vizual, nu este creată pentru ochi. El însuși era un remarcabil declamator și orator și considera actul recitativ piatra de încercare pentru efectul sonor al textelor. Plăcerea estetică deosebită pe care o au
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Cronicar Literatura, hîrtie higienică Un extraordinar număr (1-4 din 2001) din Aldebaran scoate neobositul Nicolae Țone: consacrat poetului franco-român Mihail Cosma-Claude Sernet (1902-1968). Plin ochi de inedite (texte, documente, fotografii etc.), numărul readuce în atenția opiniei publice un poet interesant și cu evoluție neprevăzută, care, ca și Fundoianu, Voronca sau Gherasim Luca, a publicat la început în țară iar apoi în Franța. A debutat la Sburătorul literar al lui E. Lovinescu în 1921 (avea 19 ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
parnasiene, surprinzător de asemănătoare cu acelea ale tînărului Ion Barbu, a fost apoi un participant activ la avangarda din deceniul '3 al secolului 20 și și-a sfîrșit cariera cu versuri în limba franceză. El este cel care a șocat opinia literară de după primul război cu o definiție scandaloasă a literaturii: "cea mai bună hîrtie higienică" (în revista 75HP din 1924). * Ca de obicei, multe lucruri de citit în Memoria (nr. 1 din 2002). Unele, la limita suportabilului, cum ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
Anghel și se arată nemulțumit de aerul "străin" (citește: franțuzesc) și excentric al versurilor scrise de acesta din urmă în colaborare cu Iosif. La rîndul lui, E. Lovinescu, acela care a consacrat proza noastră modernă, uneori în polemică aprigă cu opinia curentă, ascultă în cenaclul "Sburătorul", cu puțin înainte de moartea lui survenită în 1943, schița Calul a unui aproape debutant, pe numele lui literar, Marin Preda, și o găsește prea "crudă" în naturalismul ei. În 1920, Ion îl entuziasmase. În 1943
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
cotidian între greco-catolici și ortodocși) constituie cea mai proastă recomandare pe care-o poate avea o instituție ce pune vanitatea deasupra onoarei și lăcomia înaintea omeniei. Acestor realități, însă, nimeni nu le acordă în România vreun interes. La sondajele de opinie, cetățeanul bifează automat rubrica "încrederii în biserică" - așa cum o bifează pe aceea privind armata și, stupoare, mai nou, S.R.I.-ul! în ritmul ăsta, nu m-ar mira ca în viitorul apropiat să urce în topul preferințelor și Corpul Călăilor, Organizația
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
extinderii ar fi avut loc în decembrie 2001, și nu în decembrie 2002, România și Bulgaria s-ar fi aflat deja, fără nici o îndoială, în N.A.T.O. Pentru câteva luni, principiile occidentale au fost suspendate, în favoarea constituirii unui scut al opiniei mondiale menit să mențină situația sub control. în clipa de față, când America și-a revenit din derută, reîncep să conteze vechile valori ale democrației. Ambasadorul Michael Guest, în mod evident un politician foarte abil, a ieșit din rezerva diplomatică
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
zadar desfătările Raiului; oamenii vor fi egali cu Dumnezeu abia "în ziua în care vor ști ce înseamnă Binele și Răul"). Momentul în care trebuie luată decizia Scindării, a alegerii Binelui sau Răului, apare brusc în viața noastră, și, în opinia romancierului, cartea sa contribuie în a ne pregăti pentru un asemenea moment. O fată care cunoaște povestea regelui Midas și, în general, valoarea aurului creat de alchimiști din amestecul cu sânge (transformarea lui ulterioară în pulbere) reușește să convingă sătenii
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O caracteristică a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
din februarie, dl Popa îl denunță pe Caragiale. În stilul lui Caion și cu argumentele lui Davidescu, dl Popa murdărește comemorarea marelui scriitor în cea mai pură manieră național-comunistă pe care Securitatea anilor '70-'80 o practica fără scrupule. Nu opiniile critice, defavorabile lui Caragiale, ne șochează în răspunsurile dlui Popa la cele patru întrebări din revista ieșeană. E dreptul d-sale să creadă, de pildă, că autorul Momentelor este unul "de divertisment, de consum" și să se mire cum de
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
portret estetic al creației sale componistice, cam neglijate în ultima vreme. Dan Constantinescu vorbea foarte clar și apodictic de un lucru considerat a fi foarte învăluit: compoziția muzicală. De aici venea și greutatea noastră de a-i percepe intenția și opinia reală. Aparent, întreg discursul său se desfășura la gradul zero: seriozitatea precum și trăznaia erau abordate firesc, fără vreo intenție apreciativă sau depreciativă. Asemenea unui entomolog, se apleca asupra subiectului și-l cerceta pe toate părțile, găsindu-i calități și defecte
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
aceea despre debarcarea securiștilor din structurile puterii, sînt tratate ca niște probleme înfiorător de complicate. Adică, Doamne, ferește să se întîmple una ca asta, că se alege praful de siguranța României. Nu știu cine s-a gîndit să facă un sondaj de opinie privitor la încrederea populației în serviciile secrete și față de ceea ce crede omul obișnuit despre prezența foștilor securiști în aceste servicii. Asta la nici o săptămînă după ce s-a dovedit că o parte însemnată dintre alegătorii români nu știu cum poți deveni prim-ministru
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
Asta la nici o săptămînă după ce s-a dovedit că o parte însemnată dintre alegătorii români nu știu cum poți deveni prim-ministru și vor să aleagă și premierul, nu numai președintele. Chiar crede Puterea că se poate ascunde în spatele unui sondaj de opinie, în relațiile sale cu NATO ? În treacăt fie spus, atît premierul Năstase cât și ministrul de Externe, Geoană, insistă excesiv asupra viitorului, uitînd că și viitorul se face tot cu oameni, care au și ei un trecut. Ba, dl Geoană
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]