180 matches
-
conduită pot fi descrise cu ajutorul a patru categorii de comportament. Care dintre următoarele afirmații e falsă? Printre comportamentele ce apar în tulburarea opozițională se numără nerespectarea autorității. Printre comportamentele ce apar în tulburarea de conduită se numără violarea proprietății. Tulburarea opozițională se manifestă prin comportamente de sfidare. Printre comportamentele ce apar în tulburarea de conduită se numără absenteismul nemotivat și încălcarea regulilor. Conform teoriei coerciției, elaborată de Patterson și colegi săi, ce tip de relație există între copiii cu probleme de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tratament poate: duce la rezultate pozitive semnificative. oferi mai multe ocazii de dezvoltare a abilităților sociale. asigura o mai bună empatie. oferi o ocazie de instruire cu privire la devierea comportamentală. Greene și colaboratorii săi (2003) critică majoritatea programelor terapeutice pentru tulburarea opozițională pentru că: nu includ și o componentă de instruire a părinților. nu îi rețin pe părinți până la sfârșitul programului. nu îi motivează pe părinți. nu reușesc să se concentreze asupra distorsiunilor și deficiențelor cognitive la copii. Studiile care au comparat eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
că acest risc este unul general (putând fi vorba de alcool, tutun, marijuana și alte droguri). Atenție Descoperirea cea mai importantă din acest studiu este aceea că nu gradul de severitate al simptomelor de hiperactivitate și impulsivitate sau de tulburare opozițională/tulburare de conduită indică indivizii vulnerabili, ci severitatea simptomului de neatenție. Autorii afirmă că aceste rezultate ar putea semnala posibilitatea ca individul să ajungă de la neatenție la abuz de substanțe psihoactive datorită eșecurilor școlare și că, la baza acestei tranziții
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și anume cel de ""inventator" cel ce interpretează pentru consumator înțelesul fragmentelor colecționate în forma textului sau a adresei"752. Dacă abordarea retorică a comunicării mediate trebuie să țină seama de caracterul "fragmentar, lipsit de conexiuni, chiar contradictoriu sau, provizoriu, opozițional"753 al formelor sale de prezentare, sarcina criticului retoric devine aceea de a "construi adrese din țesătura experienței mediate, înainte de a emite aprecieri cu privire la ce ne spun adresele respective despre viața socială"754. Cu alte cuvinte, criticul are mandatul de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o anumită schemă: "ele debutează prin expunerea propoziției respective, de cele mai multe ori o afirmativă detaliată imagistic, explicată într-un cuvânt, dezvoltată la modul baroc, după care urmează o adversativă, introdusa printr-un dar... caracteristic și care deține rolul principalului element opozițional în dialectica poemei; pot urma apoi fie explicații (introduse prin poante), fie o concesivă (deși... cu toate că...), fie o altă afirmativă care urmează să fie cumpănită printr-o opoziție sau explicată 10. Manierismul semnalat de critică, în tratarea unor teme pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Spre deosebire de tipul german care cultivă valorile morale și aspirațiile supraeului, așa cum le vedem la Zarathustra lui Nietzsche, tipul slav cultivă pasiunile abisale ale inconștientului, asemenea lui Raskolnikov al lui Dostoievski. Cele două tipuri se află Într-o situație de „echilibru opozițional”. Tipul central Acest tip uman și model de existență se situează Între tipurile sudice (grec și latină și tipurile nordice (german și slavă, În peisajul etnogeografic european. Tipul central este măsurat și prudent, fiind prin aceste calități un tip echilibrat
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
legătura dintre semnificant și semnificat nu ar fi arbitrară, ci necesară. Componentele semnului se află într-o per-fectă simbioză, unul îl convoacă pe celălalt și această "consubstanțialitate" a semnificatului și semnificantului asigură "unitatea structurală a semnului lingvistic". Definirea diferențială și opozițională a valorii saussuriene este consolidată de noțiunea de necesitate, perfect compatibilă cu cea de sistem. Ideea saussuriană a arbitrariului semnului lingvistic are o profundă rezonanță filosofică: ea trasează separarea între lucrurile care țin de principiul general al cauzalității și lucrurile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conflictuală a unui sistem de opoziții ei-noi în interiorul aceleiași instituții școlare. Or, cercetarea nord-americană (Eith et al., 2003) coincide, în această privință, cu cercetarea franceză (Payet, 1996; Debarbieux, 1999; Lorcerie, 2003). Gruparea elevilor pe "nivel", care accelerează crearea unei etnicități opoziționale, este o adevărată bombă cu efect imediat plasată în inima unităților școlare. 3. Acest fapt este cu atât mai exploziv cu cât neîncrederea în comunitățile apropiate, văzute în continuare ca bazându-se pe un comunitarism periculos, a contribuit la îndepărtarea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în înțelesul de alterare, ca o trecere dintr-o stare în alta sau ca o degradare a identicului, fie în sensul de alternare, ca o schimbare succesivă între planuri, lumi și dimensiuni. Totuși, raportul identitate-alteritate nu trebuie privit drept unul opozițional, întrucât alteritatea nu se opune identității decât în aparență: alteritatea conține în sine identitatea, în același timp în care o transgresează sau o modifică, în funcție de circumstanță. Alteritatea manifestată în spațiul virtual nu dorește să revoluționeze identitatea, ci să o redirecționeze
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
geografic, cu practicile privirii și cu dimensiunile puterii. Parafrazându-l pe Foucault, se poate considera că trupul/chipul artistei este autodocilizat, autoreglat să corespundă anumitor tipare culturale. În același timp, în terminologia studiilor culturale, „împrumuturile” din istoria artei sunt practici opoziționale care rezistă forțelor social-politice dominante. Reconfigurările trupului artistei se asamblează și în cheie feministă, deoarece idealurile estetice construite de lumea masculină în legătură cu feminitatea sunt respinse. De pildă, în „Self-Hybridations” (1998-2002Ă, artista parafrazează și grefează canoanele frumuseții clasice pe propriul chip
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
demersuri de cyborgizare a umanului și de depășire a limitelor trupești și identitare. De asemenea, transformă tentativele de destrupare și de dematerializare a trupului în cadrul cyberspațiului în contexte ale manipulării materiale și ale celebrării corporale: de la revolta socială și strategiile opoziționale ale rezistenței la ontologia și antropologia cibernetice. Spre deosebire însă de artistul australian care fie își adaugă proteze trupești („The Third Hand”, 1992Ă, fie își conectează corpul la Internet („Ping Body”, 1996Ă, artista franceză își remodelează și își imaginează chipul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umane, al dezrobirii umanului din chingile morții, ale bolii și ale suferinței. Adesea însă, toate aceste orientări sunt învinuite de interese ideologice și politice ascunse sub aparența bunelor intenții, de naivitate tehnoștiințifică sau de optimism nerealist, sunt atacate de pe poziții opoziționale pe motiv că sfârșesc să reafirme țelurile și obiectivele tehnocraticilor, ale albilor, ale bărbaților, ale speciei umane sau sunt incriminate de perpetuarea ideilor tehnomistice (pshihedeliceă ale anilor ’60 și ’70 sau ale capitaliștilor care fac apologia libertății împotriva oricărei normalizări
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi”. E vorba de o asuprire din motive rasiale căreia îi contrapune o conștiință marginală opozițională pentru „supraviețuirea în condițiile tehnoumane” ale dominării transnaționale. Conștiința cyborgică devine în acest caz un concept legat de strategiile opoziționale ale grupurilor asuprite prin intermediul tehnologiilor comunicaționale ale puterii. Teoretizarea acestei conștiințe diferențiale se adresează noțiunii de dragoste în contextul supraviețuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi”. E vorba de o asuprire din motive rasiale căreia îi contrapune o conștiință marginală opozițională pentru „supraviețuirea în condițiile tehnoumane” ale dominării transnaționale. Conștiința cyborgică devine în acest caz un concept legat de strategiile opoziționale ale grupurilor asuprite prin intermediul tehnologiilor comunicaționale ale puterii. Teoretizarea acestei conștiințe diferențiale se adresează noțiunii de dragoste în contextul supraviețuirii și al rezistenței față de condițiile impuse de cultura transnațională a lumii dominante. Spațiile virtuale devin, în acest context, spații ale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care trupul nu este „lăsat în urmă”, ci, dimpotrivă, intră în paradigma tehnoculturală a vizibilității, oferind un posibil cadru alternativ la formele autoritare de putere. Astfel, conștiința cyborgică, definită drept „o întrupare tehnologică a unei forme particulare de conștiință opozițională” se constituie în „metodologia asupritelor”. Din perspectiva acestei metodologii, Sandoval apropie cyberfeminismul lui Haraway de feminismul Lumii a Treia, ca forme de rezistență sau ca practici de energie și forță care generează la rândul lor „tehnologii opoziționale de putere”, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
particulare de conștiință opozițională” se constituie în „metodologia asupritelor”. Din perspectiva acestei metodologii, Sandoval apropie cyberfeminismul lui Haraway de feminismul Lumii a Treia, ca forme de rezistență sau ca practici de energie și forță care generează la rândul lor „tehnologii opoziționale de putere”, atât psihice, cât și de comportament social. Sandoval își construiește întregul discurs ideologic în jurul afirmației lui Haraway, „we are the cyborgs”, reformulând accepția pronumelui personal „noi” în contextul conectării identitare și al pericolului imperializării unei (singureă figurații de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
modele de existență, comportament și etică pretabile practicilor diverse și divergente care se derulează în spațiul virtualității. Toate aceste orientări nu doar teoretizează rolul utilizărilor diverse ale tehnologiilor, ci atribuie acestor practici înțelesuri sociale și politice, sensuri alternative și strategii opoziționale. Cyberfeminismul extinde noțiunile ideologice ale conceptului de gen în contextul științei cibernetice, însă principala sa preocupare rămâne împotrivirea la dominația operată de utilizarea tehnologiei digitale asociată patriarhatului și imperialismului. Donna Haraway surprinde poate cel mai bine această problematică a controlului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care să susțină continuarea sistemului monarhiei absolute a dreptului divin. Regi, aristocrați sau membri ai Curții, cei de la care s-ar fi putut aștepta să formeze o opoziție coerentă și cei pe care s-ar fi putut baza o doctrină opozițională credibilă, toți aceștia par să se evapore. La fel, se pare, s-a întîmplat după abdicarea țarului Nicolae al II-lea, la începutul anului revoluției bolșevice. În contextul revoluției franceze încep să fie vehiculate conceptele de conservator și liberal. Concepte
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
într-o manieră periculoasă și riscantă fără a aprecia consecințele. Această impulsivitate poate merge până la tulburări de comportament agresiv. Hiperactivitatea cu deficit de atenție prezintă (la două treimi din copiii cu acest diagnostic) o comorbiditale cu: * tulburări de conduită; * tulburare opozițională; * tulburări de învățare; * tulburări anxioase; * tulburări de dispoziție; * sindrom Gilles de la Tourette și ticurile cronice. Evoluția este relativ cronică. Mulți copii hiperactivi manifestă caracteristicile în timpul copilăriei și adolescenței. Pe parcursul dezvoltării hiperactivitatea motorie se diminuează, atingând niveluri de agitație controlată, însă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acestei legături care nu poate fi abolită. Asumându-și "complicitatea" cu postmodernismul, Hassan a urmărit de-a lungul mai multor studii spinoasa legătură dintre modernism și postmodernism, căreia nu i-a oferit o singură abordare. Chiar dacă rămâne foarte cunoscută perspectiva opozițională pe care a conturat-o atât în schema modernism versus postmodernism 182 din "Toward a Concept of Postmodernism", cât și în cea care privește rubricile moderne versus rubricile postmoderne din "POSTmodernISM: A Paracritical Bibliography", viziunea sa a fost de multe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
inadecvat ci nociv ideologiei și practicii artistice, ambele (practică și ideologie) fiind direționate către finalitatea educativă, utilitară a operei: formarea omului nou, a comunistului, atașat cauzei socialismului, „dușman neîmpăcat” al capitalismului și imperialismului. În felul acesta, RS Își accentuează caracterul opozițional, statutul de ripostă, de replică generală, dată formulelor literare anterioare (autohtone și străine) , sau celor contemporane occidentale, proclamându-se, astfel, superioritatea „metodei metodelor”. Principiile și totodată dominantele obligatorii ale unei creații realist-socialiste (r-s) au fost: spiritul de partid (opus
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă, unde determinantul are 2 regenți (elementul predicativ suplimentar) și (4) raportul de dependență complexă, unde determinantul are un singur regent, dar presupune existența a însă unui nume în structură (complemente cumulativ, opozițional, de excepție și sociativ)”. Aici diferența dintre interdependență(unde termenii relației se presupun reciproc) și dependență unilaterală (unde numai unul dintre termeni presupune prezența celuilalt) apare cu claritate. Dependența diferă de subordonare și numai dependența unilaterală implică subordonare, corespunde deci
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cornee, rinichi, cu doua entități: - Boala Wilson - debut la 7-15 ani, dominată de rigiditate extrapiramidală, facies hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare involutivă progresivă. - Boala Westphall - Strumpell - debut la 25-40 de ani, tablou clinic dominat de tremurătură ce declanșează spasme în musculatură opozițională, de o violență mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută). ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională cu │Participare fără restricții, cu obținerea de mijloace de - Disfuncția activității corticale; │ │ │ - CT cerebral (RMN); - Procese expansive cerebrale; Documentele medicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
cornee, rinichi, cu doua entități: - Boala Wilson - debut la 7-15 ani, dominată de rigiditate extrapiramidală, facies hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare involutivă progresivă. - Boala Westphall - Strumpell - debut la 25-40 de ani, tablou clinic dominat de tremurătură ce declanșează spasme în musculatură opozițională, de o violență mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută). ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională cu │Participare fără restricții, cu obținerea de mijloace de - Disfuncția activității corticale; │ │ │ - CT cerebral (RMN); - Procese expansive cerebrale; Documentele medicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
cornee, rinichi, cu doua entități: - Boala Wilson - debut la 7-15 ani, dominată de rigiditate extrapiramidală, facies hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare involutivă progresivă. - Boala Westphall - Strumpell - debut la 25-40 de ani, tablou clinic dominat de tremurătură ce declanșează spasme în musculatură opozițională, de o violență mare, degradare psihică, modificări biochimice (cupremia poate fi scăzută). ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională cu │Participare fără restricții, cu obținerea de mijloace de - Disfuncția activității corticale; │ │ │ - CT cerebral (RMN); - Procese expansive cerebrale; Documentele medicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261796_a_263125]