734 matches
-
rău ca în camerele de gazare de la Auschwitz. O cruzime și un sadism care întrec orice închipuire. O rușine pentru noi ca națiune care ne pretindem civilizată! Și masacrarea aceasta barbară, nedemnă de vremurile pe care le trăim continuă fără opreliști. Pruncii pe care îi nașteți acum și de care vă bucurați vor duce în spate păcatele voastre și dacă ei vă vor blestema, nici în morminte nu veți avea parte de liniște! Să țineți minte lucrurile acestea că nu sunt
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
etc. Apoi, cariera, școala, profesorii, colegii (Aleea personalităților, Tinerii, Lansarea, Ucenicia, Autodialog II, Unchiul Vanea, Doamna Profesoară, Mentorul meu nu are statuie, Autodialog XIV). În fine, și mai presus de orice, dragostea - o iubire ideală, fără fisuri, fără limite, fără opreliști, fără pată, o ipostaziere a androginului. Dragostea (asimilată, abisal, unui oniric Dans; ce dezvoltări hermeneutice ar putea porni de aici!) este, indiscutabil, singurul suport valid al eului, singurul refugiu din fața atrocităților și trivialităților, din fața platitudii sufocante, ce ne asaltează, pretutindeni
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
renunță la perucă, haină, cămașă, iar într-un final apoteotic, de picior îi atârnă o tobă/bolovan, în care bate subliniind crescendo-ul. La conferința de presă s-a abordat și subiectul Centrului Național de Dans Contemporan, care întâmpină încă opreliști legate de „birocrația care sufocă orice inițiativă” și din cei care formează această breaslă, divizați din cauza considerentelor de opțiuni, de vârstă; unul din actualele subiecte controversate îl reprezintă statutul de „dansator profesionist”; proiectul însă avansează, urmând să fie preluat spațiul
Agenda2005-11-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283489_a_284818]
-
un profil cunoscut ce surâde enigmatic nedumeririi lor amintindu-le că se știu din uitare. Era chipul omului ce-mi dorisem să fiu. Mă văzusem adesea de neînvins pictând zboruri albastre învingător în iubire și-n viață nepăsător în fața la opreliști și prezumții urcasem pe fir de dorințe și iluzii către cer crezând în victorii năzuințele dărâmaseră circumstanțe dinaintea iubirii ziduri de neguri și prezumții de eșecuri se destrămaseră în fum și în cețuri. nimic nu-i zăgăzuia entuziasmul așa cum mi
OMUL CE-MI DORISEM SĂ FIU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384958_a_386287]
-
mai mult și într-un câmp mult mai larg generația sa. De altfel, însuși stilul său se opunea din răsputeri oricărei înregimentări. Nae Ionescu era un om liber în adevăratul sens al cuvântului; gândirii sale el nu-i punea nici o opreliște. Această libertate de gândire se reflectă în scrisul său abrupt, limpede și realist. Ca și Ion Luca Caragiale, cu care a fost uneori comparat, Nae Ionescu reflecta realitatea nudă. Și apoi nu putea fi considerat neaparat de dreapta un om
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
e uitat dă-mi sânul tău ca leagăn pentru vise cum marea îi adoarme pe năieri în zori când îl desmierd cu mângâieri aroma-i simt și puful de caise dă-mi mâna ta eu să te țin de mână opreliște spre-o nouă rătăcire consemn pentru necaz sau fericire și legământ că îmi vei fi stăpână *** Referință Bibliografică: DRAGOBETE - PĂCATUL / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
deplină, trecutul e foarte posibil să ni se reflecte, precum un apus de soare, cu fiori mai mult sau mai puțin duioși. Depinde! Ariile sale simbolice ar putea degaja anumite rezonanțe. Dacă evoluția a fost prea severă și încorsetată de opreliști - în mod cert, ai putea să te simți oțelit și închistat; dacă acel timp a fost împodobit de modestie și iubire, copilăria îți transpare precum o grădină cu flori parfumate. Această ultimă proiecție metaforică ni se dezvăluie emoționant și fascinant
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
sociale, de la săraci la infirmi, iar pe de altă parte, de indiferența față de creșterea demografică a pauperizării sociale, lucru care determină popularea până la refuz al subteranului social. Rezultatul va fi un nou cataclism social, a cărui forță poate mătura fără opreliști regimuri politice, sisteme sociale aparent armonios articulate, dar și valori culturale construite cu greu. Sărăcia progresivă care se extinde în multe straturi sociale contemporane se manifestă și prin demoralizare față de propriul viitor, scepticismul față de rezolvarea unei probleme fără șpagă sau
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
sporadic de câteva legături pasagere. Cum spuneam, inițial, parizianul familiei nu și-a exercitat În nici un mod prerogativele de stăpân al averii părintești. Nu s-a băgat În administrarea ei și nici În treburile de contabilitate; faptul că dispunea fără opreliști de și mai mulți bani de cheltuială decât Înainte Îl satisfăcea pe deplin. Nu se știe ce anume l-a determinat să-și schimbe opțiunile În materie de studii, dar, Într-o bună zi, a abandonat dreptul și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în afară, îi vedeam pomeții obrajilor turnați parcă în sfere de oțel, ochii minusculi, cenușii și fruntea osoasă sub buclele de culoarea ciocolatei și percepeam cu toată ființa cum sapă adânc în el înspăimântătoarea forță a rusului care nu cunoaște opreliști, nici graniți, în avântul ei dur și întunecat. 6 Lupta dintre Burkeviț, Stein și Eisenberg, pe care Stein a numit-o, plin de venin, războiul celor două roze - albă și murdară -, această luptă în care toți vedeam superioritatea categorică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Era un nonsens, însă timpul nu mai exista, știa asta cu certitudine. Întins pe spate, plutea într-un ocean de liniște, netulburat de nimic. Deasupra, era nemărginirea cerului spuzit de stele. Ochii îi avea închiși însă putea vedea fără nici o opreliște prin pielița pleoapelor. Ori poate nu? Nici nu era nevoie să întoarcă capul pentru a ști ce se află în jurul său. Simțea cum se ridică tot mai sus, peste Muntele Rău. Stânca Adevărului era chiar dedesubt, o vedea ridicându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am satisfăcut pasiunea sunt gata pentru alte lucruri. Nu-mi pot înfrânge dorința dar mi-e silă de ea. Îmi întemnițează spiritul. Aștept cu nerăbdare timpul când voi fi liber de orice poftă și o să mă pot consacra fără nici o opreliște muncii mele. Pentru că femeile nu sunt în stare de nimic altceva decât de dragoste, îi acordă o importanță ridicolă. Ele vor să ne convingă că viața e doar asta. Dar este o părticică nesemnificativă a ei, nu totul. Cunosc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vrâncene și cred că noile autorități vor găsi o soluție salvatoare. Un cenaclu literar, pentru o localitate, oricare, este un club al ideilor rafinate și o mândrie a locului și nu este de conceput ricanarea lui cu tot felul de opreliști dezonorante. Ce-ar fi însemnat dacă autoritățile Iașului ar fi boicotat întâlnirile junimiste de la Casa Pogor? Sigur, situația e diferită, casa Pogor era particulară, dar administrația Iașului se mândrea cu cenaclul patronat de Maiorescu. Or, în condițiile când cultura nu
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
de mărturisire”, i-am spus că nu am trăit în neștire. Între-un general și un cioban, Nu este nici o deosebire De formă, doi ochi, cinci membre, o inimă, Cam așa spunea Jean Jacques Rousseau, Iar frumusețea femeii Nu cunoaște opreliști, Ești prea familiar, spune birjarul, Calul ciulește urechile, nechează ușor, Bate pământul cu copita dreaptă, Cum vă mai rabdă? Întreabă calul. Se mută în mine durerile tale, Murim și prin cei care mor înainte, Zadarnic veciei trimitem semnale, În cosmosul
IRESPIRĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361422_a_362751]
-
unii pretinși gazetari. Voi, tineri condeieri, nu uitați niciodată, de ce și cum am pierdut două valori inestimabile ale Spiritualității românești, pe Adrian Păunescu și Grigore Vieru, și faceți zid în jurul Acad. Nicolae Dabija, apărați-l de mari primejdii, vicisitudini și opreliști, cu care se confruntă, pentru interesele românismului. Academicianul Nicolae Dabija derulează o activitate cultural-patriotică, națională, științifică și educațională și pe meleagurile României, în calitate de Membru de Onoare al Academiei Române, de Vicepreședinte al „Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni” și al
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
cel mai de preț: Evanghelia și credința în Domnul Isus Hristos, Mântuitorul lor! Adunarea credincioșilor se făcea fie în casele unora dintre ei, fie pe o înălțime de munte, unde puteau să se roage și să proslăvească numele lui Isus Hristos, fără opreliști. Doar că, într-o zi, pe când credincioșii erau adunați pe un povârniș al muntelui vulcanic să se roage și să cânte, auziră bubuituri grozave dinspre vârful Etnei. Rămaseră uimiți de puterea muntelui. Bucăți uriașe de rocă erau aruncate spre cer
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
Marieta se plânsese de răceala bărbatului său, incapabil să-și alinte copiii, să fie atent cu ea. Fusese ascultată, ușor compătimită, dar atât. Nici Mira, nici mamă-sa nu abordau subiectul cu Artemie, căci avea el darul de a impune opreliști înspre neamuri. Și erau atât de înalte! Dacă dragoste nu e, nimic nu e! se pomeni Mira gândind. Artemie se însurase doar pentru hirotonisire?! De ce nu-și alesese o femeie pe care s-o iubească? Întrebări superflue... Se însurase cu
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
ceea ce învață preotul, sau pentru ceea ce învață alți dascăli ai lui ? Din nefericire, adeseori elevii ajung să se decidă pentru tot ceea ce este potrivnic religiei creștine și-o să se deprindă a înlătura din calculule referitoare la atitudinea lor, temeiurile și opreliștile cerute de concepția creștină. Și când, mai târziu, elevii aceștia vor ajunge, într-un domeniu sau altul, conducători ai vieții noastre obștești, lipsurile lor morale nu vor întârzia să iasă la iveală. Iar lipsurile morale în sânul vieții unui neam
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
deschide un spațiu sacru încărcat de nevoia păgână de iubire. Trăită în diferitele ei ipostaze, iubirea, constituie liantul ce unește și identifică destinele eroilor cărții, alter-egouri ale autorului. Regăsim astfel fiorii adolescentini învăluiți în visul ce răzbate cele mai grele opreliști: „La un moment dat, pe drumul dintre două sate s-a oprit. A privit cerul spuzit de stele. A căutat cu privirea steaua lor ... Maria, mă gândesc la tine ... Simți acest fapt?... Departe se auzea urletul lupilor” (p. 38.) Altădată
CRONICĂ LA „INELUL DE IARBĂ” DE AL FLORIN ŢENE de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364176_a_365505]
-
tainele universului. „la fel a apărut și ea /lumina în formă de femeie / pe o plajă de ocean într-o seară de basm / cu florile dantelei ridicate mai sus de genunchi /să își lase gleznele / pulpa fină/ să sărute fără opreliști / marea / era frumoasă / i-o spuneam în gând /cu flăcări de vulcan rostogolite în mine/ peste apele atât de mult timp stătute în nemișcare / pe alveolele unei inimi /despre care nici nu știam că există / da / era frumoasă/ îi șopteam
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
de pe scaune oferă un răspuns. Să spunem că aceste răspunsuri iau forma unor religii, unor forme de închinare sau adorație, ori noțiuni filozofice, totul rămânând însă un mister pentru toți. Un om însă reușește să se dezlege cumva de aceste opreliști și făcând un efort de voință reușește să se ridice de pe scaunul său, întoarce capul, și descoperă ceea ce nimeni nu vede, adică obiectele, forma lor și focul care creează umbrele. Mergând mai departe spre ieșirea din peșteră omul nostru descoperă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
apartenență la o țară căreia cândva îi purtasem pică, o hulisem și-i nesocotisem valorile clamând nestatornicii, pasageritatea convingerilor, cosmopolitismul care a împânzit și convertit, a diabolizat și neantiizat totul... Vă invit așadar domnilor să retrăiți, cu ochii imaginației fără opreliști, câteva din frumusețea și freamătul viu și de netăgăduit al peisajelor pe care le-am călcat cu pasul privirii, minunându-vă cât vă este cu putință deocamdată, că cine știe când și cum se ia norocul pe care l-am
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
multor volume personale și în colaborare. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Societății de Poezie din Noua Zeelandă și al Societății Poeților în Viață din Hawke’s Bay, Noua Zeelandă. Volumul este un bogat florilegiu de poezie care înlătură distanțe, opreliști, apropie și elogiază unitatea în diversitate. Exercițiile consecvente de integrare culturală, experiența din ce în ce mai bogată în acest sens constituie temelia aprecierii tuturor culturilor și armonizării relațiilor din și dintre țări și popoare. Multiculturalitatea este o realitate caracterizată printr-o atitudine de
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
în discuțiile dintre adulți. Ei vorbesc doar atunci când sunt întrebați. Când părinții lipsesc pot să întrețină o conversație cu oamenii mari. Astfel, ce nu e permis în mod obișnuit, alteori capătă valență de politețe. Câte unul mai îndrăzneț comentează în ciuda opreliștilor. Dacă vorbește cu cap este lăsat să trăncănească, dacă nu, este imediat pus la punct. Eu am fost un copil docil. Aceștia tac. Iar când deschid gura, toți se miră că și ei judecă. Nu stăteam eu în banca mea
AUTOR DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349481_a_350810]
-
am adunat speranțe, O salba de lumină a-nveselit cocorii Desferecând minute de-absurde disonante. Pătrar de luna albă din lacrimi mari de perle A construit podețuri și punți de răi promis, Să poți călători în care de mărgele, Iubind fără opreliști ce doar în vis ți-e scris. Grăbit se-ntorc serafii, cu aripi bat în glastra, Pe-o hartă creponata punctează zboruri pare, Se-nchină, lasă-n grabă oracol la fereastra, În sfeșnic delirează secunde pe altare. Au anulat restante
TE VOI LĂSA SĂ CREZI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349561_a_350890]