310 matches
-
când „cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră că de nu se vor astâmpăra îi vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acolo) l-am stimulat să ajungă operator TV și om "cu sârmele" un fel de electrician fără calificare. Când i-a intrat în cap că e important, a devenit un tip de-i pute urma ! 215 Altul, un țigănaș fără orânduială în cap, l-am ținut aproape ca pe propriul meu copil, cu chip că poate mânui mai bine cuvântul ... Săracii ! S-au stresat cu atâta chiul, dezinteres și "nepotrivire de caracter" cu specificul muncii și... au șters-o ! Pe la fermă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
L|RIA. Vedem că micii întreprinzători de la orașe (și sate) sunt pândiți de faliment, din imposibilitatea de a asigura veniturile la nivelul UE unde suntem parteneri focoși ! A început și goana după pământul care devine din ce în ce mai valoros. Continuă alergătura după orânduieli democratice... E un tablou în negru ? E doar ceva din realitatea acestor zile, săptămâni, luni și chiar ani, când tranziția se încheie și lupta pentru existență e și mai aprigă ! în orice primăvară, chiar și seacă, reîncepem LUPTA PENTRU VIAȚ
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ca jucători, ca spectatori și ca vizitatori eu cred că fac un serviciu țării românești. (MERIDIANUL, An X, nr.22 (751), joi, 12 iunie 2008, Editorial) Corespondență din Elveția Elveția este o țară frumoasă, cu o populație însă îmbătrânită, cu orânduieli de o mie de ani, totul este calculat, pus la punct. Au absolut tot ce le trebuie, confort personal și, probabil, social pentru că am vazut autobuze în stânga și-n dreapta care circulă și-acelea goale. Toată lumea are ma șini la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de șosele. Am urcat la 331 2500 m cu funicularul construit acum 100 de ani și ne-a plouat de câte 2-3 ori pe zi. A călători în Elveția e ca într-un basm. A înțelege că aceștia au aceste orânduieli de mulți ani pentru că nau cutremure și n-au avut războaie, e necesar pentru viitorul nostru. Ei trăiesc foarte bine. Noi... Nu putem să nu vrem la fel... (MERIDIANUL, An X, nr.24 (753), joi,26 iunie 2008, Editorial) TRECUTELE
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
-o deasupra pământului, sau și pe ape? Cine dă timpurile cele fertile și trimite ploile cele îmbelșugate? Cine a așezat în semințe și în plante atâta putere creatoare? Căci tot ceea ce vine automat e fără rânduială, pe când ordinea și buna orânduială se face numai cu artă. Dar spune-mi, oare în lucrurile de pe lângă noi, care se fac așa zicând automatic, nu vedem noi multă neorânduială, mult vuiet și tulburare? Și nu zic de acel fapt întâmplat automat, ci de un lucru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
României de acordarea de drepturi în masă, fără să se fi acomodat, eufemistic vorbind, cu limba română și cu legile și tradițiile țării. Mai mult de atât, Austria voia să-i facă proprietari peste Dobrogea abia retrocedată de turci, bulversând orânduielile de veacuri. Altfel spus, Eminescu se ciocnea de aceeași încălcare a drepturilor țării de către străini, ca în cazul Rusiei față cu Basarabia. Mai mult, România era invitată să violeze drepturile populațiilor deja existente în Dobrogea, sub pretextul că pământurile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dar și iluzia unui timp benefic, pe care altădată părea că îl stăpânește. Dacă la început glasul lui era domol ("glasul lui picură liniștit și încet"), mai apoi "glasul lui devine turbure și însingurat". Tulburarea e un semn că vechea orânduială se sfârșea. După conștientizarea sentimentului de vinovăție față de Niculae care a luat premiul întâi, după fuga băieților, Ilie Moromete intră într-o criză, descrisă magistral, care evidențiază adânca analiză psihologică. El judecă lumea cu asprime fiindcă i-a îndepărtat copiii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
opreală“ și necinstiți cu „bătaie în falangă“ pentru că s-au îmbătat chiar în „Săptămâna Luminată“ și dintrei nici unul nu și-a adus aminte cătrebuie să oficieze slujba. „Deci, de acum înainte, să avem a ne purta cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum să cade cinului preoțesc, să păzim Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, nerămâind nici la o zi nesăvârșită. La băuturi bețive și la adunări de necinste să numai mergem nicicum, cu nimenea să nu ne mai gâlcevim, ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au îmumbrățișat acest cin „să se ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să-i cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum se cade cinului preoțesc, să păzească Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, neră mâind nici la o zi nesăvârșite“. O asumare a misiunii nu poate veni decât din partea unei persoane „învățate“, căreia i s-au transmis prin filierele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
județul Ialomița, este măritată de cum na tul ei, rămas tutore în urma morții părinților, cu prostul satului, „beteag și boșorog“, incapabil să țină casă. Tot satul îl cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându-l drept „ne vrednic de a fi în orânduiala casnicilor“. Cu toate că știe, cumnatul, pentru a scăpa de povara ce-i picase pe cap, o dă primului venit. În același an, noul cod de legi, Pravilniceasca Condică, surprinde și descrie acest rău obicei ce-l au frații, obligați să-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trimisă la Departamentului de Șapte. Mitropolitul primește sarcina de a îndruma pe „fieșcare“ către acest departament unde slujbașii au misiunea de a „verifica“ dacă actul a fost întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că s-au făcut după toată orânduiala și după pravilă și de este adevărat“ și a-i oferi autenticitate - „să se scrie în condică din cuvântu în cuvântu și să să adevereze de condică și iscălindu-se și departamentar<i>i, și așa să va ținea în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să promită că nu va mai face astfel de cereri, întrucât se consideră că nu fac parte din „orânduialacea obișnuită“. Ancuța din mahalaua Popa Mihalcea își reclamă soțul, după un an de căsătorie, că îi cere „să facă împreunare păste orânduiala caznicilor“, și în acest caz refuzul duce la „caz ne și bătăii“. Avem de-a face aici cu două tipuri de comportamente anormale privind viața sexuală a cuplului: unul se referă la nerespectarea „calendarului“ vieții intime prescris de Biserică, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ne și bătăii“. Avem de-a face aici cu două tipuri de comportamente anormale privind viața sexuală a cuplului: unul se referă la nerespectarea „calendarului“ vieții intime prescris de Biserică, iar celălalt la „devierile“ masculine. Prin ce se definește această „orânduială a casnicilor“ invocată de femei în jalbele lor? Să fie oare un calendar impus de Biserică pentru a limita numărul nașterilor, așa dar, o metodă contraceptivă? Sau este, mai degrabă, vorba de respectarea calendarului religios strâns le gat de sărbătorile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un răgaz de acomodare cu viața monahală în care să chibzuiască dacă i se potrivește sau nu călugăria. Bolnavă de epilepsie, Maria din satul Petrești, județul Vlașca, alege viața la mănăstire în lo cul căsătoriei și, fiindcă nu cu noaște „orânduiala“, îi cere mitropolitului s-o trimită cinci luni la schitul Valea Mare din județul Muscel unde mai ca stareță s-o „povățuiască... Până să să facă gătirea de hainele călugării“. Dorința ei este respectată și i se acordă nu cinci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
62-64. 262 John Milton scria în acel timp "Împuternicirile regilor și ale judecătorilor", în care susținea cu curaj condamnarea regelui la moarte: "A afirma, deci, că regii sunt răspunzători numai în fața lui Dumnezeu, înseamnă a nesocoti orice lege și orice orânduială"; apud C. Mureșan, op. cit., p. 211. Milton a fost "secretarul latin" al Consiliului de stat și om de încredere al lui Oliver Cromwell. A se vedea A. Maurois, op. cit., pp. 78-79. 263 Ph. Marsden, op. cit., p. 13. 264 A. Maurois
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unei raționale exploatări a fondului forestier și instituirea după modelul altor țări a unei "privegheri oficiale" din partea guvernului asupra unui "așa mare însemnător ram de iconomie națională", pădurile, fie ele proprietate de stat sau particulară. Numai prin "înțălepte și nimerite orânduieli", afirma el, putea fi prevenită devastarea acestora, conservarea și chiar sporirea terenurilor împădurite, spre a asigura astfel echilibrul ecologic și necesarul de lemne, nu numai pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ca nu numai în părțile muntenoase a<le> Bistriței, ci și în toată țara, toate locurile menite pentru păduri, unde este lipsă de lemn de durat și lucrat în fabrici, să se samene sămânță de crin, care, cultivându-se după orânduială și cruțându-se, ar produce acest mult prețuit lemn în cea mai mare câtime și de cel mai bun soi. O întinsă cultură a lemnului de crin, mai ales de-a lungul Siretului și a<l> Bistriței, ar fi de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
următoarele măsuri: 1. A întocmi legiuirea montanistică (dritul minelor) prin care să fie hotărât chipul hărăzirei privileghiei pentru minerii, din partea statului; driturile statului în privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii și pedepsirea acelora cari ar făptui împrotiva legilor hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt, atunce când Ocârmuirea, în a ei înțălepciune va introduce un așezământ cuprinzători de toate cazurile și care să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
folos s-ar putea întrebuința persoane din miliție și anume din următoarele temeiuri: 1) alegându-să acei cari slujesc cel puțin de doi ani și s-au purtat totdeauna bine, apoi din aceștia s-ar putea face lucrători deprinși acum la orânduială, care și în vremea urmării lor la învățătură s-ar putea lesne ține în disțiplină și fiind că unii ca aceștia, prin schimbarea slujbei lor se folosesc, apoi sigur să poate aștepta că ei: 2) vor învăța meșteșugul lor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încă după câtăva vreme ar aduce și un însemnător curat câștig. În această școală să pot face nu numai toate recvizitele trebuitoare pentru Institutul agronomic, cu folosul acestuia, dar apoi, fiind la un loc toate laboratoarile, lucrându-să cu sârguință și orânduială de cătră meșterii aleși și sub povățuirea unei direcții cu știință, să vor putea primi și lucruri particulare, care să vor lucra deși cu folosul acestei școale, însă totuși vor costisî mai puțin decât ar costisi la meșterii particulari. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
statul să deie comisioane de lucru, precum: tot felul de lucru trebuitor la binale, tulumbe, pompe la fântâni ș.a., care să vor face și mai ieftin, dar totodată și bune, închizășluind direcția pentru a lor deplinătate. Ce să atinge de orânduială, la vremea lucrului și de cârmuirea acestei școale ar trebui a să alcătui un lămurit regulament, a să așeza o îndoită controlă și a să statornici o tarifă la prețul lucrului. SJIAN, Ministerul Instrucțiunii Publice. Moldova, dosar 21/ 1837, ff
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor clinti orânduielile”, și binecuvântarea, adresată „păstrătorilor” -, legământul se încheie întro notă pozitivă, adresând „păzitorilor” urarea de a „se înmulți viața lor întru bunătăți, și de a avea asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților”. Toate speranțele locuitorilor legate de revenirea instanței asupra deciziei de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna și a clinti orânduielile după poruncile noastre, oricare ar fi, de orice rând sau treaptă ar ține, să fie Afurisit de către Prea Sfânta Dătătoare de viață, nedespărțită și de o ființă Treimii, al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, acelui întru ființă cunoscător
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]