1,170 matches
-
misiunea traducătorului. Ce ascunde „Obosit de viață, obosit de moarte“? Cel mai simplu răspuns ar fi: frânturi din viața de zi cu zi a familiei Ximen din satul omonim din ținutul Gaomi de nord-est și a altor oameni, săteni sau orășeni, personalități locale sau mojici care și-au împletit destinul cu aceasta vreme de cincizeci de ani și modul în care au resimțit cu toții, departe de capitală, transformările politice, sociale și economice prin care a trecut China din 1950 până prin anul
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
destinul nefericit al diverselor ediții, fie corectate catastrofal, fie căzute pradă incendiilor. Spre deosebire de E. Lovinescu, Vladimir Streinu crede că Hogaș nu e un scriitor homeric, ci un homerid, un homerizant, că n-ar fi, ca structură, un primitiv, ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
sănătoasă, nutritiva și echilibrată, suficientă, cu dreptul la apă potabilă și pentru uz casnic, cu dreptul omului la a își întemeia o familie - se conectează și cu dreptul omului la muncă - implică și dreptul la identitate (inclusiv la identitatea de orășean) și egalitate în drepturi - prezintă conexiuni juridice cu dreptul la liberă circulație, cu dreptul la demnitate, cu dreptul la sănătate, cu dreptul la un mediu sănătos, curat și durabil - implică și drepturile economice, culturale și politice - se conectează și cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pisicilor în groapa Cuțaridei. Prin modul lor de viață, acești cîini accentuează promiscuitatea traiului băștinașilor și totul culminează cu uciderea unui cîine flămînd care-i fură stăpînului său nu doar o bucată de brînză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sînt cîinii poeților în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
în România literară, nr. 33, 21-27 august 2002. Subiectul, pe scurt, e următorul: un popă de țară, înstărit și aprig în agoniseli, e supărat foarte că satul vecin s-a procopsit prin descoperirea unor ape sulfuroase, care atrag puzderie de orășeni, în vreme ce satul lui nu dispune de asemenea resurse. într-o zi, surpriză: din fîntîna părintelui Grigore, vestită prin apa ei rece și limpede, se scoate un lichid cu gust de pucioasă. Bucuria preotului e de nespus: "Fîntîna nu mai avea
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
ouăle și scriu pe ele cu creionul (chimic!) ziua în care a fost făcut. Apoi așteaptă să pună gâștele pe cuibar. Te poți considera un privilegiat să ai parte de un ou de gâscă în tigaie- obligatoriu cleios! Ce știu orășenii? Li se pare că dacă mănâncă ouă de prepeliță din supermarket au fuzionat deja cu natura... nimic mai fals! Cât timp n-ai facut planuri de răzoare și calcule cu privire la momentul în care pământul este destul de umed și suficient de
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
în gospodăria de la marginea Timișoarei, unde cultivă furajele pentru cai și se îngrijește de sănătatea lor. La Festivalurile berii timișorene, un harabagiu care atrăgea atenția prin jovialitatea cu care saluta mulțimea a devenit, o dată cu trecerea anilor, un personaj familiar pentru orășeni. Am mers pe urmele simpaticului vizitiu, fiindcă văzusem pe „viu” și aflasem apoi că are cei mai frumoși cai din Timișoara și așa iată, l-am reîntâlnit pe cel care de o bună bucată de vreme se afla în fruntea
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
281 de unități, aproape dublu față de perioada similară din 2004 l Statisticile arată că românii au cheltuit anul trecut 31 200 miliarde de lei pe 2,5 milioane tone de pâine, iar 64% din această cantitate a fost consumată de orășeni; un român mănâncă zilnic o pâine care cântărește între 300 și 400 de grame, în timp ce americanii, de exemplu, consumă pe zi 85-160 de grame l Cele mai recente statistici oficiale arată că aproape 5% din numărul total al copiilor români
Agenda2005-44-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284367_a_285696]
-
Pagină realizată de GERHARD Binder O doctoriță și un jurist din Timișoara au pus bazele primei instituții poștale particulare române Un serviciu alternativ care se impune în vestul țării și câștigă încrederea orășenilor Mai bine de două duzini de bicicliști, femei și bărbați de diferite vârste, pot fi văzuți zilnic până la ore târzii din noapte, pedalând prin cartierele Timișoarei, distribuind la aproape toate cele 127 000 de case și apartamente din oraș scrisori
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
trebuie s-o ajute pe Sima, nevasta sa, care aranja masă. Când apăreau apoi oaspeții, fiecare cu pungă plină, Victor le spunea că acum magazia lui e doldora și că dacă vor să-i facă un serviciu, să binevoiască dumnealor, orășenii, să mai facă un mic efort și să ia lămâile acasă. Victor era tunisian, cu educație franceză, locuise chiar o vreme la Paris și avea grijă, cu discreție, să dovedească faptul că dacă trăia la țară nu era mai puțin
SCHIŢE UMORISTICE (38) – O GUSTARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382650_a_383979]
-
nu poate opri în trei metri, ci în 300! Iar când rândul se blochează din cauza autorităților, nemulțumirea crește. Oamenii politici care cred că-și fac publicitate la pelerinaje se înșeală. Efectul este invers, oamenii cei simpli nu-i „văd”, iar orășenii nu apreciază direct prezența lor, indiferent de culoarea politică. Li se pare o formă fără fond. Pe de altă parte, Biserica trebuie să-i primească pe toți, nu-i poate alunga, și dacă din o sută de politicieni, doi se
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
orășenești, pentru ca azi să fie o falie pestriță de interferență a uliței cu strada, nici una nici cealaltă în aspectul lor civilizat, și una și cealaltă eșuate în a nu fi nici stradă nici uliță, ca și locuitorul acestui spațiu, nici orășean și nici sătean...! Aici e Letea Veche, despre ea-i vorba, fosta și actuala Letea Veche, un cartier ori un fragment de sat învălmășit în amestecul de identitate în care n-a mai rămas nimic din îndeletnicirile și cultura sătească
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
Prin Ultimatul din 26 Iunie 1940 sovieticii au impus României cedarea Basarabiei în numai trei zile. Aflat la Sadova la familia inginerul silvic Metodiu Ionescu prietenă cu părinții lui, Sorin Ullea a fost martor la groaza care a cuprins țara: „Orășeni cu figuri descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
gelozia... Sosi și ziua de joi. Nerăbdător, Ștefan îl sună pe Anton la telefon. — Mi se pare mie, sau norii se pregătesc să ne întunece ziua și eu visez la ziua aceasta, să simt mirosul câmpului, ce să spun, sunt orășean doritor de câmpie. — Am trimis mașina să te aducă la mine, sunt la vreo zece hectare distanță de tine, îi spuse râzând Anton. Bucuros, aștepta să cuprindă cât va vedea cu ochii ceea ce mai era pe câmp, dar cel mai
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383261_a_384590]
-
devine mai important decât forța, sistemul salariat se impune în fața iobăgiei, investiția în fața construcției monumentale, iar comerțul în fața serviciului de ordine. Diviziunea muncii se amplifică, productivitatea agricolă crește, iar prețul grâului, produs acum în cantități mari, scade; tot mai mulți orășeni pot să-l consume și pot cumpăra haine de lână vopsită cu noi culori; apar primele războaie de țesut. Se face resimțită nevoia creditelor; minuscule comunități evreiești, răspândite de treisprezece veacuri pe continentul european, singurele autorizate din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
locuri de muncă; producția de bunuri specifice destinate acestei categorii nu va fi suficientă pentru a da tuturor acces la produsele de bază; piața nu va putea instala singură, în uriașele aglomerări urbane, infrastructurile necesare unui număr din ce în ce mai mare de orășeni. Așadar infranomazii vor fi tot mai vulnerabili la epidemii, la lipsa de apă, la transformarea terenurilor în deșert, la încălzirea climei; vor fi obligați tot mai mult să se mute de la țară la oraș, apoi din oraș în oraș, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în sfârșit să facă ceva care n‑are nici sens, nici scop, și anume: să se cațere pe munți. Pe Sophienalpe, pe Schöpfl, pe Satzberg. Îmbrăcați într‑un costum sportiv ce aduce vag cu portul din Stiria. Dar ei sunt orășeni, iar elementul rural e un semn de belșug, semn că lumea nu mai trăiește la țară și nici în sărăcie. Pălăriuța tiroleză le stă chiar foarte bine. Aruncă resturi de mâncare în toate părțile și distrug mediul natural pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vine tot mai târziu acasă, își dorește un VW, dar ar face mai bine să se însoare. În sfârșit, ajung și cele patru fete din Wachau să‑și pună pirostriile, dar nu sunt pirostrii din Wachau, pentru că se mărită cu orășeni - care să sperăm că nu sunt prea materialiști, așa cum sunt adesea cei de la oraș; poate că mai bine ar fi luat pe unul de la țară, care știe ce‑i valoarea și de unde se obține, adică din natură. Mama lui Hans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în mantaua lui de paznic și l-a lăsat să doarmă până iese el din tură. Moș Lică era o figură a târgului căci el se ocupa de ciurdele orașului. Angaja tot felul de băieți pe timpul verii care păzeau vacile orășenilor, căci mai toate casele de la periferii aveau câte o văcuță sau chiar două. Vremurile erau cum erau, căci alimentele se dădeau pe cartelă și dacă nu aveai o slujbă undeva să ai cartelă, nu îți era pre ușor. Moș Lică
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
enorm de mult, s-a adus forță de muncă de la țară. Și pe țăran, când l-ai rupt de glia lui și l-ai băgat în mahala, a luat ce este mai rău. Și a devenit mârlan. Nu mai este orășeanul care știa că nu trebuie să scuipe pe jos, că nu trebuie să arunce semințe pe jos. Așa era educat de mic, de când îl ducea bona la grădiniță. Nu mai este nici țăranul plin de respect, din sat, căruia îi
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
acum pot fi întâlnite doar în zonele temperate sau tropicale. În anul 2008, pentru prima dată în istoria omenirii ponderea populației de la orașe a depășit-o pe cea a locuitorilor din mediul rural. În anul 2050 vor fi peste 70% orășeni (sursa: www.metropolen-der-zukunft.de). Greu de imaginat este și fenomenul formării mega-orașelor viitorului: 33 de orașe ale lumii vor dispune de peste 10 de milioane de locuitori, fiecare!. Potrivit estimărilor demografice, orașe precum Delhi, din India, vor avea mai mulți locuitori
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
cântat prohodirea de către un sobor de preoți în frunte cu preotul Bărcănescu, ,,în al cărui cântec se vedea durerea pentru pierderea unuia dintre cei mai buni prieteni”. Lăcașul bisericii, curtea și împrejurimile erau înțesate de lume: ziariști, intelectuali, profesori, studenți, orășeni, etc. O durere cumplită cuprinsese întreaga adunare. Corpul poetului era întins pe catafalc, avea ,,mustața neagră și barba neagră și puțin crescută”, ,,...capul și aproape fruntea întreagă îi erau învelite într-un bandaj negru” Catafalcul era înconjurat de coroanele ziarelor
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
a dricului tras de cai se observă mergând pe jos Mihail Kogălniceanu, Toderiță Roseti( fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu, gazetarul Grigore Ventura, Traian Demetrescu, nedespărțitul prieten, Alexandru Chibici- Râvneanu, doctorul Ion Neagoe, tineri studenți, intelectuali, profesori universitari, elevi, orășeni. În fața statuilor lui Eliade Rădulescu și Mihai Viteazu sunt înfățișați numeroși elevi și studenți cu capul descoperit, aduși de dascalii lor. În fața Universității profesorul Dimitrie August Laurian a ținut o cuvântare care a omagiat în cuvinte vibrante viața poetului, după
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
de cultură, neglijența și perfidia. „Codul” lui M.B.B, inclus în „Calendele Măgarilor”, aruncă săgeți asupra aleșilor țării, asupra intelectualilor care nu știu nimic, țăranilor care îți arată câmpuri pustii și-ți spun cu mândrie că de acolo mănâncă pâinea orășenii; el încriminează și disprețul pentru semenul tău, „care nu a dobândit avere, dar nici nu s-a prostituat pentru asta”... Critica satirică se ridică și împotriva presei superficiale, neprofesioniste și manipulatoare, împotriva stagnării și recurenței morale a unei bune părți
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
viața îmi vei lipsi!”. „După dudul din curtea casei părintești și câinele Ursei, salcâmul aplecat din Sudos constituie cel de-al treilea stâlp al copilăriei din Țepești” - mărturisește Puiu Răducan. - „Trepiedul acesta a făcut ca niciodată să nu mă consider orășean, deși, dintre cei peste 62 de ani de viață, la țară, în Țepeștiul meu minunat, nu am stat decât primii 14. (...) Când s-a aplecat, de când era așa, nimeni nu ne-a spus, de la nimeni nu am aflat, deși pe
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]