1,225 matches
-
se afla PALATUL ADMINISTRATIV în care era Prefectura, în apropiere era clădirea Primăriei, cu Uzina electrică în spate, care aproviziona orașul cu curent continuu de 110 V și unde tata își încărca acumulatorii de la aparatul de radio construit de el. Orășenii își vedeau de munca lor, soții mergeau la serviciu, iar soțiile stăteau acasă, se ocupau de gospodărie, de creșterea și educația copiilor, pentru că soții câștigau destul ca să-și poată susține familia. Era orașul unde dimineața eram treziți de sirena Fabricii
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455467120.html [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
antihabsburgică. În documentul din 9 mai 1662 se precizează :”făcut-am și am 140 zidit din temelii “152mânăstirea pe care la 20 mai 1663 o închină Tismanei 153. În 1730 mănăstirea era însă desființată. A servit totuși că biserică pantru orășeni, iar în timpul Revoluției din 1821 ca punct întărit (clopotnița se preta foarte bine la această ) alături de Cula lui Tudor Vladimirescu de pe dealul Curila (“Poiana Hoțeasca“ )154, la Piatră Albă. A fost înzestrata cu o parte din vechea moșie a Buzeștilor
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
biserică Domneasca, aflată într-un oraș, capitala de județ. Inscripția de pe amvon reflectă totodată și atitudinea notabilităților Cernețiului față de această veche și prestigioasa ctitorie domneasca astfel : Cade -să, a ști că acest amvon s-a zugravit cu toata cheltuiala boierilor orășeni, neguțători cum la vale arată spre pomenire Dumnealor: Ștefan Miculescu, Stanciu Fratoștițeanu, Ioan Gărdăreanu, Nica Popovici, Ion Vicsoreanu, Ștefan Burileanu, Dumitru Pleniceanu, Mihai Ciupagea, Staicu Poroineanu, Constantin Oprea, Ioan Zagujanu, Ion Burileanu, Alecsae Petrescu, Ion Ciupagea, Noca Lupescu, Călin cu
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
păstrează tradiția așa cum o știm de cel puțin câteva ori în viață, orașul a adus câteva mici schimbări. Desigur, în orașele și târgurile noastre, periferiile erau în mare parte vetre sătești, care s-au modernizat cu încetul. Dar până și orășenii iubitori de modernitate și confort au păstrat obiceiul de a ieși la iarbă verde primăvara și în mod special de Paște. Ieșeau însoțiți de un taraf de lăutari în grădini sezoniere improvizate, pentru a petrece, a mânca și a ciocni
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber by http://uzp.org.ro/serbari-pascale-urbane-o-expozitie-in-aer-liber/ [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
nămolit în case și străzi desfundate încă din anii primului război mondial. În anii interbelici mai era păstrat obiceiul de a sarbatori Paștele în grădina Cișmigiului „invadată” in toate zilele de sărbătoare de slujitorimea orașului: menajere, slujnicuțe și draguții lor, orășeni de mahala, ce petreceau până târziu în noapte și lăsau în urma lor coji de ouă roșii și mult gunoi menajer. Se făceau vizite iar nașul aduna în jurul său finii și cumetrii până la al treilea rang. Petreceau adesea și în grădina
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber by http://uzp.org.ro/serbari-pascale-urbane-o-expozitie-in-aer-liber/ [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
Mai rar jucarii, care erau apanajul Crăciunului. De Paște, tradiția cerea să fi îmbrăcat cu haine noi pentru a intra curat sufletește și trupește în noul an odată cu împlinirea primăverii prin sărbătoarea Pascală. Mai era apoi obiceiul, păstrat și printre orășenii de azi, ca să stingă orice supărare din jurul lor, mai ales copii încercau să-i îmbune pe părinți pentru a ierta suparările vechiului an. Și apoi, mai era uitata sărbătoare a bătutului halviței. Aceasta se întâmpla de «Lăsata Secului» când se
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber by http://uzp.org.ro/serbari-pascale-urbane-o-expozitie-in-aer-liber/ [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
Wagner Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu vă grăbiți să apăsați butonul telecomenzii. Departe de mine a reclama (de la a face reclamă) țoiului de țuică, micului pipernicit, găleții sau a simplului pix dat orășenilor în onoarea partidului stat. Cam pe acolo bat. Statul și-a găsit proprietarul în conducerea unor partide care și-l însușesc. O fi bine, o fi rău nu știu. Dar nici nu sunt tentat să încerc să aflu lăsând totul
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414581194.html [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
putut impune un punct de vedere și a lăsat să dicteze haosul arhitectonic. Haitele de câini rămân ca o emblemă a orașului, ba mai mult, ceea ce nu s-a pomenit până acum, sunt câini vagabonzi și în sate, aduși de orășeni și lăsați fără stăpâni. Dar toate neîmplinirile de tot felul, par nimicuri pe lângă răul cel mare perceput de întreaga populație ca venind de la îmbogățiții din avutul țării în cel mai scurt timp posibil, cu uriașe averi pe care în alte
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romania_anului_2010.html [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor înflorate. Ciobanii își laudă câinii, orășenii se laudă adesea cu sălbăticiunile întâlnite prin păduri. Un bun tată nu va rezista ispitei să nu-și laude fata când află că ia note frumoase la liceul de la oraș. Uneori se mai întâmplă, prin locurile acestea, să mai apară
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Toamna_la_voronet_viorel_darie_1392108432.html [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
sate. Din interogatoriile luate de comisia de anchetă celor arestați de la mănăstirea Văcărești, rezultă că învățătorii și profesorii participaseră activ la mișcarea revoluționară, de aceea fuseseră arestați și îndepărtați din învățământ. Interesați de a da învățătură fiilor lor, sătenii și orășenii au căutat să angajeze dascăli particulari, așa că, după 1848 asistăm, în unele sate și orașe la decăderea școlilor particulare. Dacă pentru orașe s-au luat măsuri în vederea redeschiderii școlilor, începând din 1858, pentru sate preocuparea statului în această direcție intervine
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/346476_a_347805]
-
de cea. Cu nasul sus pot muri de sete cu toate legile dreptului sau stângului. Oare există o apă mai bună decât altă apă? Bineînțeles apa de Borsec este infinit mai bună decât apa de Harghita. O spune reclama, iar orășenii cumpără mai scump apa de Borsec deși au apă la robinet bună doar pentru căței. Mod de viață? Și pe deasupra ești om NUMAI dacă crezi în Dumnezeu și Reclama Comercială? Apoi mai este necesar un Kelner care să toarne Borsecul
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443805918.html [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]
-
ea. Nu cred că există om pe lumea asta care să nu iasă la o plimbare într-un parc sau la poalele Tâmpei, pentru că tot suntem în Brașov, și să nu se bucure puțin de verdeața de acolo. Oricât de orășean ai fi nu ai cum să nu te trezești un pic la viață în momentul în care mergi pe lângă o pădure. Mi-ar plăcea ca toată lumea care iese în natură să nu lase gunoaie în urmă, să fie puțin mai
România văzută prin obiectiv by http://www.zilesinopti.ro/articole/13133/romania-vazuta-prin-obiectiv [Corola-blog/BlogPost/100410_a_101702]
-
îți pierzi iluziile, devii parte din sistem. • Trăim într-o țară fotogenica... • Nivelul de trai și calitatea vieții nu sunt același lucru. Ceea ce nu este perfect are un avantaj: e ameliorabil (Liviu Antonesei). • Și subcultura e un soi de cultură. • Orășeanului îi pute grajdul, dar îi place brânză (folclor pastoral). • Și omul care și-ar vrea aripi e mai sigur pe pământ. Nu e bine dacă unic înseamnă și irepetabil. • La concluzii se ajunge ușor. Mai ales când se pleacă de la
CALEA CEA DREAPTĂ A DREPTURILOR EGALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Calea_cea_dreapta_a_drepturilor_egale.html [Corola-blog/BlogPost/349074_a_350403]
-
suprarealist englez) ia la bani mărunți animalul din noi prin încercarea de a dezlega complicatele ițe ale sociobiologiei. A observat prin anii 1960 și el, și am observat și noi de ceva timp, că atunci când presiunile vieții moderne devin apăsătoare, orășeanul copleșit se referă adesea la lumea lui agitată ca la o junglă de beton. Aceasta este o descriere colorată a vieții unei comunități urbane aglomerate, însă este total inexactă, după cum poate să confirme oricine a studiat o junglă adevărată”, este
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416946509.html [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
cunoscut, de care nu m-am mai dezlipit, iar respectivul consătean m-a predat viu și nevătămate tatii. Această primă vizită în Fălticeni avea să se repete de mai multe ori în acea vară, prilej de glume nesărate ale copiilor orășeni, care se uitau lung și curioși la un desculț, îmbrăcat cu niște izmenuțe de pânză, o cămășuță de asemenea din acel tort din cânepă cam grosuță, legată cu un cordonaș dintr-un material împletit din fuior tot de cânepă. Acesta
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1406655376.html [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
să spună, cu glas tare, NU. Sunt cei care au îndrăznit și s-au sacrificat, urcând în munți și opunând rezistență ocupantului intern și extern. Alături le-au fost cei care i-au ajutat, susținându-i logistic și moral. Săteni, orășeni, bărbați, femei, copii. Inclusiv clerici, călugări și preoți. Familie, prieteni, cunoscuți, necunoscuți. Armate întregi, antrenate și echipate, coordonate de consilieri sovietici, i-au hăituit zile-n șir, luni, ani de zile, până la exterminarea și capturarea tuturor fugarilor răzleți. Dacă n-
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” by http://uzp.org.ro/recompense-morale-tardive-pentru-dusmanii-poporului-nicolae-steinhardt-gheorghe-cotenescu-justin-parvu-dar-si-pentru-lt-col-gheorghe-arsenescu-si-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
Mi-i și mie văr“, Unde se adapă fluturii, Așa vă trebe! Principiu, Deasupra, Grade, Soare pe un cer cu cenușă, Acasă) narează întâmplări legate de renovarea unei case de vacanță și de încercările de integrare a unei familii de orășeni în comunitatea sătească. Narațiunile trebuie citite în fluxul unei conștiințe învolburate, cu dragoste de pământ, prinse între patetism și toleranță, între freamătul incendiar - când așteaptă topograful împreună cu preotul Nastur Iuliu, de unde nu lipsește doamna Mârzan, bine portretizată în Firicelul - nuvela
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Confesiunea_amintire_ca_retori_al_florin_tene_1377619057.html [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
lipsește doamna Mârzan, bine portretizată în Firicelul - nuvela ce are în centru ... prima plantă crescută în grădina familiei Vaida, importalizată pe telefonul mobil. Naratorul, care e și erou al evenimentelor, trăiește o experiență hotărâtoare, ce pune în alți termeni adaptarea orășeanului, născut și crescut la oraș, în comunitatea sătească care are alte obiceiuri și mentalități - descoperim în Poveste de amor cu final tragic: „Lea Vaida depunea, anume pentru el, arogantul cocoșel, coji de pepene verde, frunze ofilite de salată, resturi de
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Confesiunea_amintire_ca_retori_al_florin_tene_1377619057.html [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
trebuie s-o ajute pe Sima, nevasta sa, care aranja masă. Când apăreau apoi oaspeții, fiecare cu pungă plină, Victor le spunea că acum magazia lui e doldora și că dacă vor să-i facă un serviciu, să binevoiască dumnealor, orășenii, să mai facă un mic efort și să ia lămâile acasă. Victor era tunisian, cu educație franceză, locuise chiar o vreme la Paris și avea grijă, cu discreție, să dovedească faptul că dacă trăia la țară nu era mai puțin
SCHIŢE UMORISTICE (38) – O GUSTARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1433162877.html [Corola-blog/BlogPost/382650_a_383979]
-
nu treci colea, pe punte,/ Să te strâng la pieptul meu? Că te-aș face, zău, puicuță, / Să urăști a ta căsuță/Și să uiți pe Dumnezeu. Îndemnând fetele mari să calce morala și să-L uite pe Dumnezeu. Părerea orășenilor despre viața la țară. Acum vremurile parcă s-au schimbat. Oare mai sunt pe lume și oameni care fac ce spun sau spun ce fac? Poate!! Prefață Totuși mai există pregnant, cel puțin la noi, două lumi complet diferite. Lumea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
care menține sănătoasă comportarea moral-socială a tuturor membrilor comunei. Vecinii, incluzând întreaga comună, se cunosc, se salută dar și se judecă reciproc. Cele două societăți s-au interpătruns prin locuri de muncă și școli. Cel mai neplăcut aspect este pretenția orășenilor dea deține întreaga cultură, știință și chiar biserica. De la oraș vin toate directivele bune sau rele tinzând spre o uniformizare în rău. Mentalitatea civilizată, respectoasă și totuși fermă a țăranului român ar trebui cultivată, difuzată, chiar studiată în școli. Românul
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
vei trăi după terminarea școlii, Cel puțin tăticul tău speră asta. Deși majori rămâneți tot copii părinților voștri și trebuie să-i respectați respectând regulile agreate de ei. Tineretul are azi alte reguli de comportare. Poate vom deveni și noi orășeni, dar până atunci va trebui să ne supunem controlului public al opiniei. - Și ce considerați rău în a ieși puțin în lumea înconjurătore? - Nu este nimic rău. Mulți și-au luat lumea în cap cu speranța că vor găsi o
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
ne ducem viața, noi despre tumultul orașului, ei despre liniștea munților. Interesant, simțim că cei doi nu ar schimba cu noi... chiar dacă noi avem apă curgatoare la chiuvetă și încălzire centrală iarna. Nu același lucru l-am putea spune noi orășenii, cei care tânjim după viața pastorală, după aerul de munte, verdele de smarald a ierbii, liniștea naturii... Se miră baciul Teodor cum de câinele lui, Țurțurii, stă atât de liniștit, atât de blând. Ne spune că e foarte inteligent, că
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1434643950.html [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
grijă în buzunar și mă-ndepărtez de culcușul de necesitate al zburătoarei mele, continuând ore bune să-mi destroienesc rudimentara-mi gospodărie. După pauza de prânz, îmi continui “privilegiul” de sătean cu traiul ca în “sânul lui Avram” (spre invidia orășeanului) și-mi prelungesc osânda cea fără pic de creativitate. Pe înserat, cuibărită între perne, cu ochii țintă la o telenovelă turcească, nevasta-mea strigă de cum m-a simțit intrând pe ușă”: “S-a ouat cumva vreo găină?”. Și, în loc de răspuns
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1484382800.html [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
a fost susținută de mulți reprezentanți ai boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat în raportul dintre numărul de alegători direcți și numărul deputaților aleși de aceștia, în comparație cu același raport în cazul alegătorilor primari și orășeni (defavorabil ultimilor). În ansamblu, poziția boierimii oltene față de reforma politico-electorală din perioada domniei lui Cuza, diferențiată în raport cu grupările și interesele economice, sociale și politice, dar și în relație cu evoluția evenimentelor, nu urmărea transformarea radicală a sistemului politic sau a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]