205,475 matches
-
ejusdem farinae despre noile tehnologii în învățământ? Oare Franța și-a pierdut cu totul umorul? Și cum e posibil să mă îndemne Călin Popescu-Tăriceanu să-mi părăsesc orașul pentru că d-lui are puțină treaba de graseiat cu messieurs leș Présidents? Orașul meu? Ca să se plimbe dictatorii din Congo și din Burkina Fâso la șosea? De ce fel de reflexe bananiere mă bănuiește primul ministru? Eu văd așa lucrurile: noi avem nevoie de sprijinul Franței în UE. Franța avea ceva de sărbătorit cu
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
chiar mi-era dor :). Frumos! Îndrăznesc să am și eu un punct de vedere care nu-și propune să-l contrazică pe al tău, ci doar să-l completeze. De două zile, spaimă de “sommet” a făcut din București un oraș cu o circulație aproape normală. Mulți și-au lăsat acasă mașinile de care nu aveau neapărata nevoie, așa cum ar putea face și în alte zile mai puțin francofonizate, în loc să claxoneze și să se enerveze și să se îndese unii în
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
Dragoș Bucurenci Am mers să văd din Iași. Întotdeauna mi s-a părut uimitor că cea mai sângeroasă crimă rasială petrecută în istoria României a putut avea loc într-un oraș atât de liniștit, cu oameni atât de frumoși și de buni. Sunt mii de morminte în cimitir, dar foarte puține morminte recente. O inscripție amintește de extinderea cimitirului, devenit neîncăpător în 1936. Aleile care urcă pe deal par să nu
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
Dragoș Bucurenci Sunt frumoșii nebuni care s-au plictisit să urască marile orașe, sunt cei care nu se mai simt relegați în contextul urban, sunt prima generație de țărani încălțați cu Converși chinezești cumpărați de la Europa, sunt tot mai mulți și se simt din ce in ce mai bine bine, mulțumesc de întrebare. Urbanii citesc reviste glossy
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
simt din ce in ce mai bine bine, mulțumesc de întrebare. Urbanii citesc reviste glossy și semi-glossy că Re:publik, Omagiu, www.oricum.ro, Dazed & Confused sau iD - cea internațională, de la www.idonline.com, nu cea românească de la www.ideiindialog.ro. Când iese în oraș, urbanopterul intra pe www.feeder.ro sau, mai nou, pe www.metropotam.ro, ca să afle unde se întâmplă lucruri. Dacă e abonat la lista începem, știe deja unde, cine, ce, cum. În după-amiezele cu soare, merge la www.mnac.ro
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
Dacă locuiește în Bükres, urbanul e abonat la www.bukresh.org, “a blog about a city we all love to hate”, si vizitează regulat urbanoteca virtuală de la www.2020.ro, unde Vlad Nanca adună stencil-uri din București și alte șapte orașe. Mânia asta de a colecționa efemeride valorează cât un efort muzeografic, chiar dacă școlile n-au organizat până acum excursii online cu clasa pe www.2020.ro. Tot o schimbare de perspectivă propune și Mișcarea de Regenerare Urbană și Culturală pe
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
a discursului academic creează o reacție alergică la nivelul solzilor și trimite bestia în refugiu pe blog-ul Cultură Vura, unde o ard urbanii de la Litere. Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv, murdar și cenușiu (cum alfel?), veselia urbanului beneficiază de la bun început de o sănătoasă suspiciune de clasă. Urbanul vede blocuri colorate și ziduri care-i vorbesc pentru că poartă ochelari de soare și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
și ziduri care-i vorbesc pentru că poartă ochelari de soare și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te uiți, dom’le, pe unde mergi?». În contra-partida, orășenii văd numai praful din marele oraș pentru că au ochelarii prăfuiți sau nervii făcuți praf. Dacă urbanul blochează străzi, orășenii blochează intersecții. Cei care reușesc să-și schimbe lentilele sau să-și depășească nevrozele nu devin neapărat urbani, dar cu siguranță zâmbesc mai mult când ies pe
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
ce anonim rău. nu reinventează roți tocite, ci reîncălzește ciorbe sleite. mă rog, nu contează, treaba omului ce face pe blogul lui zic. hai, cheer-up! Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv” Asta e bună tare. Urbanul subminează lamentația. Presupun că o subminează ca să poată fi înlocuită cu alta, cum ar fi cea de pe pulafashion. Mișto, sublim în penibil.
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
-i și pe ceilalți acolo. Imbraca-te colorat, nu te feri de ploaie, imprieteneste-te cu barmanii și vezi ce se ascunde în spatele numelui tropical al unei prăjituri.” Scrie și pe site: ești urban (metropotam) dacă ți-ai iertat deja orașul și ai început să faci ceva pentru el. The BÜkresh Blog, Proiectul Stradă Artur Verona, Pula Fashion sunt câteva exemple... Metropotam e un proiect nou. Habar n-am cine-l face, dar e bine că-l face. mulțumim pentru cuvintele
Iarta-ti orasul! Pe metropotam.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83071_a_84396]
-
Sin City” și “Codul lui da Vinci”. A absolvit Arhitectură la București și a plecat, ca bursier Fulbright, pentru a urma un masterat la Pratt și M.I.T. Nu mai locuiește în București, dar este optimist în privința tentativei de curățare a orașului de mesh-uri și aduce firesc în discuție experiență Parisului și cea a Bostonului. Interviul a avut loc în urmă campaniei Salvați Zidurile Noastre, derulată de BeepFashion aka PulaFashion și este ilustrat cu vizualuri ale campaniei (art director: Răzvan Petre). Dragoș
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
în urmă campaniei Salvați Zidurile Noastre, derulată de BeepFashion aka PulaFashion și este ilustrat cu vizualuri ale campaniei (art director: Răzvan Petre). Dragoș Bucurenci: Campania Salvați Zidurile Noastre a pus încă din titlu o dilemă: ne aparțin cu adevarat zidurile orașului sau ele sunt mai degrabă ale proprietarilor clădirilor? Vlad Bina: Daca întrebarea era pusă baronului Haussmann, răspunsul era foarte simplu: nu. Tot ce este în spatele fațadei privește proprietarul, fațadă aparține orașului, deci este publică. DB: Nu e o abordare cam
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
din titlu o dilemă: ne aparțin cu adevarat zidurile orașului sau ele sunt mai degrabă ale proprietarilor clădirilor? Vlad Bina: Daca întrebarea era pusă baronului Haussmann, răspunsul era foarte simplu: nu. Tot ce este în spatele fațadei privește proprietarul, fațadă aparține orașului, deci este publică. DB: Nu e o abordare cam radicală? VB: Nu, un exemplu foarte bun în acest sens este Parisul secolului 19, o capodoperă creată prin decrete și presiuni politice fără echivoc. Uneori nici chiar arhitectul nu avea acces
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
armat, centre istorice cu zgârie-nori cu fatade-cortina ieftine, de prima generație etc.). În 1975 Bucureștiul avea un echilibru interesant prin elegantă fondului existent, care scăpase relativ intact din război, și prin lipsa de ostentație a clădirilor noi. În ce privește relația cu orașul, cred că un oraș creează o hartă mentală în mintea “utilizatorului”, care arată diferit de la persoană la persoană. Se creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită corespondență cu nevoile vizuale și senzoriale ale
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
zgârie-nori cu fatade-cortina ieftine, de prima generație etc.). În 1975 Bucureștiul avea un echilibru interesant prin elegantă fondului existent, care scăpase relativ intact din război, și prin lipsa de ostentație a clădirilor noi. În ce privește relația cu orașul, cred că un oraș creează o hartă mentală în mintea “utilizatorului”, care arată diferit de la persoană la persoană. Se creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită corespondență cu nevoile vizuale și senzoriale ale orășeanului. Procesul seamănă cu
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită corespondență cu nevoile vizuale și senzoriale ale orășeanului. Procesul seamănă cu manipularea unei camere de luat vederi într-o secvență de film anticipată de un scenariu. Orașul te “trădează”, cum spuneți, cănd mișcarea “camerei” personale nu mai corespunde scenariului creat prin interactia îndelungată cu un loc. Stimulii vizuali creați și anticipați prin experiență zilnică a unui loc nu mai există. Stimulii olfactivi și auditivi din registrul asimilat
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
Altfel ce repere de dezvoltare ne luăm? Shanghai și explozia urbană necontrolată de acolo din ultimii 10 ani? Nu cred. DB: Mi-ați vorbit despre experiența Bostonului. Ce am putea prelua din această experiență? În ce măsură poate fi ea translata în orașul de pe Dâmbovița? VB: Bostonul este unul din puținele exemple de urbanism la scara larga din Statele Unite. Știu că se mai poate face încă acest gen de urbanism în Franța, de pildă, unde totul se poate coordona de la un minister (vezi
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
degrabă spre genul acesta liberal de economie decât spre un “welfare society” vest european, poate ar fi un caz de studiat mai în amănunt. VB: Un exemplu: există un sistem de autostrăzi din anii ’60-’70, care tăiau accesul centrului orașului la ocean în afară de faptul că nu mai puteau face față traficului. Decizia a fost să se desasambleze complet acest sistem, o parte să fie reorganizata, iar o parte să devină subteran (s-au construit cam 15 km de tunele), si
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
faptul că nu mai puteau face față traficului. Decizia a fost să se desasambleze complet acest sistem, o parte să fie reorganizata, iar o parte să devină subteran (s-au construit cam 15 km de tunele), si sa se deschidă orașul spre ocean printr-un sistem de parcuri și structuri de loisir. Costul a fost dublu față de cel al autostrăzii I-95, care leagă Florida de Mâine. Cele 28 de miliarde de dolari au fost obținuți prin acțiuni politice punctuale eșalonate
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
miliarde de dolari au fost obținuți prin acțiuni politice punctuale eșalonate pe 15 ani. Or, în acest context, faptul ca Bostonul are cea mai strictă legislație de afișaj urban din SUA, spune mult despre respectul de care are nevoie un oraș. DB: Urâțenia Bucureștiului a devenit un loc comun. E de bon ton să spui că locuiești într-un oraș urât... VB: Traseele mele prin București urmăresc o linie roșie destul de selectivă - așa că orașul nu mi s-a părut niciodată urât
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
ca Bostonul are cea mai strictă legislație de afișaj urban din SUA, spune mult despre respectul de care are nevoie un oraș. DB: Urâțenia Bucureștiului a devenit un loc comun. E de bon ton să spui că locuiești într-un oraș urât... VB: Traseele mele prin București urmăresc o linie roșie destul de selectivă - așa că orașul nu mi s-a părut niciodată urât. Sper că fază de automutilare prin care trece acum să se vindece cu tratamentul psiho-politic adecvat. VB: Nu. DB
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
despre respectul de care are nevoie un oraș. DB: Urâțenia Bucureștiului a devenit un loc comun. E de bon ton să spui că locuiești într-un oraș urât... VB: Traseele mele prin București urmăresc o linie roșie destul de selectivă - așa că orașul nu mi s-a părut niciodată urât. Sper că fază de automutilare prin care trece acum să se vindece cu tratamentul psiho-politic adecvat. VB: Nu. DB: Ce facem cu celelalte reclame, cu cele care acoperă integral alte fațade decât cele
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
al tinerilor focșani sunt. vream să luăm legătură cu tine pentru a te ruga să ne ajuți cu un atelier pe tema marxismului la o reuniune de consilii locale din țară ce va avea loc săptămâna viitoare la noi în oraș. cum aș putea să iau legătură cu tine? mulțumesc, irina dobre Nu se gândesc la conservarea resurselor.Poate nu știu,poate nu le pasa.Stii ce fac ei?Fac economie la apă,la curent.Cred că se poate numi tot
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
parcului industrial de la Kalundborg. În prima dintre acestea, plecându-se de la spontaneitatea procesului său de constituire, Kalundborg este considerat doar exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele urbane. Căci contrar analogiei frecvent folosite, devenită aproape o prejudecată, orașele nu sunt asemănătoare termitariilor sau mușuroaielor de furnici. Iar aceasta deosebire esențială apare datorită comerțului. Viziunea greacă veche despre orașe făcea distincția între Polis și Hinterland (deși cuvântul nu provine din greacă veche!), acest contrast teritorial apare frecvent chiar si
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele urbane. Căci contrar analogiei frecvent folosite, devenită aproape o prejudecată, orașele nu sunt asemănătoare termitariilor sau mușuroaielor de furnici. Iar aceasta deosebire esențială apare datorită comerțului. Viziunea greacă veche despre orașe făcea distincția între Polis și Hinterland (deși cuvântul nu provine din greacă veche!), acest contrast teritorial apare frecvent chiar si in dialogurile lui Platon. Hinterlandul este menținut de Natură, si Hinterlandul susține orașul. Însă, după inițierea Revoluției Industriale, orașul își
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]