1,783 matches
-
numele pe fiecare din cele 21 de discursuri cîte numără tomul. Tematica lor, precumpănitor etică, are o tentă apăsat religioasă: iubirea, moartea, suferința, viața ca dar divin, rugăciunea, răbdarea, curajul sau îngrijorarea. În toate, Kierkegaard arată o elocvență patetică, de orator adresîndu-se credicioșilor creștini, numai că armele sale sînt cu precădere literare, mai puțin teologice și deloc mistice. Deși Kierkegaard și-a dorit deseori să fie pastor la țară, dorința i-a rămas în stadiu de reverie, filosoful neprimind niciodată hirotonirea
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
a impus pe Steinhardt ca mare scriitor (scoțându-l, totodată, din cercul îngust al specialiștilor și oferindu- l marelui public), opera sa este mult mai amplă și nu se reduce la scrierile care, în siajul Jurnalului..., l-au consacrat ca orator religios și călăuză spirituală ortodoxă (Dăruind vei dobândi, Primejdia mărturisirii). Ca și în cazul altor scriitori, de-abia ediția critică integrală ne va oferi, pe lângă viziunea de ansamblu, și o autentică direcție exegetică. Deocamdată, până la evenimentul care va fi noua
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
iată modul cum se exprima asupra acestui punct un diplomat din veacul al XVII-lea, care cunoștea bine subiectul: "Cei mai mulți dintre marii seniori sunt mult mai potriviți pentru ambasadele "ceremonie" decât pentru negocieri. Într-o ambasadă a "obedienței", în care oratorul de ocazie rostește doar cuvântări la solemnitățile de botez sau de căsătorie, cu ocazia vreunui deces sau a vreunei nașteri, sau pentru a face jurăminte la încheierea vreunui tratat, iată în ce triumfă ei. S-au născut doar pentru complimente
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
sacre ale solilor sunt recunoscute (respectate) între toate neamurile pământului. 99 Publius Cornelius Tacitus, sau Tacit (56-117 e.n.). Senator, consul și istoric roman din secolul II e.n., autor al celebrelor lucrări Istorii, Anale, Despre originea și țara germanilor, Dialog despre oratori, Despre viața și moartea lui Agricola. 100 Pharnace (sau Farnace) al II-lea, regele Pontului, dușman consecvent al Romei, decedat în anul 47 î.e.n., după ce fusese înfrânt de către însuși Iuliu Caesar. Episodul bătăliei dintre Caesar și Pharnace a rămas cunoscut
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Paul Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage din teatrul clasic grec și
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ai lui Caragiale. Dar, dacă autorul Scrisorii pierdute era, prin structură sufletească, scepticul prin excelență, moralistul neîncrezător în virtutea omenească, Lovinescu era, în schimb, convins de evoluția ulterioară normală a societății românești. La 1910, aceasta avea o clasă politică instruită, avea oratori celebri, avea, în fine, politicieni de mare subtilitate care aveau să definitiveze unirea națională. Așadar, nu această încredere în viitor, în modernizarea pe toate planurile - în primul rând cea cultural-estetică, pentru care va milita până la moarte - i se poate reproșa
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
nu depășește tonalitatea obișnuită a gazetăriei culturale. Numai că stridența nu vine din ridicarea glasului, ci din modulațiile lui declamatorii, unele aparținînd unei epoci în care manierismul trecea drept virtute, iar calofilia drept semn de distincție. Autorul seamănă cu un orator al cărui imbold retoric îi depășește puterea de control narativ: odată declanșat imboldul, discursul se deapănă de la sine într-un spectacol a cărui desfășurare scriitorul nu o mai poate opri, comportîndu-se ca un narcisiac îmbătat de sunetul propriilor cuvinte. Iată
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
spiritul nostru bășcălios argumentele și eforturile lor manipulatoare lunecau adesea ca pe niște coji de banană. Un exemplu. Am ascultat cu câțiva ani în urmă un comentariu BBC dedicat unei noi profesiuni apărute în partea răsăriteană a Germaniei: aceea de orator la înmormântări. Cu o exactitate care nu excludea umorul, chiar negru, ziaristul englez se ocupa de o firmă înfloritoare, specializată la livrarea de oratori funebri la înmormântările fără preot, numeroase, în mod tradițional, pe teritoriul fostei RDG, unde procentul de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
urmă un comentariu BBC dedicat unei noi profesiuni apărute în partea răsăriteană a Germaniei: aceea de orator la înmormântări. Cu o exactitate care nu excludea umorul, chiar negru, ziaristul englez se ocupa de o firmă înfloritoare, specializată la livrarea de oratori funebri la înmormântările fără preot, numeroase, în mod tradițional, pe teritoriul fostei RDG, unde procentul de atei declarați atinge 30% din populație, iar cel de practicanți ai vreunei religii doar 25%. Organizată de un fost ofițer STASI, firma în cauză
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
jenată mândrie patriotică - că nu mi-o pot imagina funcționând în România. Vreau să spun că, presupunând prin absurd că ar exista un grup de foști securiști atât de nedescurcăreți încât să nu fi reușit să devină după '89 decât oratori funebri, mă îndoiesc că ar fi găsit printre răposați suficienți clienți ca să poată trăi din asta. Și atunci întrebarea este: cum se explică diferența de reacție la germani și la români în fața aceleiași presiuni ideologice, exercitate cu același tip de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
i se cuvenea lui Dimeny Aron, un actor cu o sensibilitate specială, fragil și, în același timp, cu vînă, puternic. Privindu-l, încercam să-i refac traseul de la prima apariție pe care o memorez, cea din Scaunele lui Vlad Mugur, Oratorul, Troilus și Cresida, Furtuna, colaborările cu Tompa, Măniuțiu, Galgoțiu. Ușor absent, rănit fără vindecare în suflet și destin, culpabil mereu pentru ceva, neîmpăcat cu sinele, B.nu vrea decît să se caute prin scrisul său. Să încerce să înțeleagă ceva
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
sociale și în subsolurile ei, și el, cu un instinct sănătos, scăpase, ieșise la lumină. Asta-l făcuse prudent, însă prudența era, uneori, lăsată deoparte și fondul lui de revoltă țărănească se declanșa tulbure și imprevizibil. Nu era un bun orator, dar obținea totdeauna ceea ce voia prin oratoria lui descusută, penetrantă. Când spiritul se inflama, devenea un polemist redutabil. L-am ascultat în câteva prilejuri, pamfletele lui orale băteau spre absurd, însă ce efect copleșitor! Leul cu coama căruntă stă acum
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Cînd așadar ai strîns destulă oboseală ca să simți nevoia unui antract interior, prilejuit de deschiderea unei cărți calme. O lectură din Seneca e ca o ședință de relaxare în cursul căreia simți cum ostilitatea lumii își pierde virulența. În privința aceasta, oratorul roman e un leac sigur: nu numai că te liniștește inducîndu-ți o stare de seninătate, dar îți dă în plus perspectiva unei distanțări de bun-augur. Capeți puterea de a privi lumea cu un ochi indulgent, iar pe semeni cu un
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
Judecată prin prisma gradului de participare a celor doi, corespondența e univocă: maestrul se dăruie și învățăcelul primește. Și chiar dacă din cuvintele lui Seneca reiese că Lucilius îi răspundea regulat la scrisori, pînă la noi nu au ajuns decît misivele oratorului. E uimitoare rîvna cu care Seneca își cheltuiește energia scriind manu propria (cu propria mînă), sau dictînd scribilor scrisorile destinate discipolului, cînd firesc ar fi fost ca mai degrabă să se întîmple invers, discipolul înălțîndu-i învățătorului un piedestal epistolar . Risipa
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
și cursuri universitare: P. I. Cernătescu, profesor improvizat de istorie universală, latinistul N. Quintescu, chirurgul Grigore Râmniceanu, matematicianul D. Petrescu. Revin în vizorul autorului, cu alte situații, D. Brândză, Titu Maiorescu (cursul de logică), istoricul Grigore Tocilescu. Nici predicatorii și oratorii nu au scăpat tentației de a plagia, crezând că "verba volant", de la Coresi și Antim Ivireanul la Petru Maior, Eufrosin Poteca și Anghel Demetriescu (p. 175-212). Unii traducători uită că au tradus și-și însușesc textul altora, pe care îl
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
Cu atât mai mult cu cât e vorba mai curând de texte științifice sau de popularizare iar nu neapărat - încă - de beletristică. De altfel, capitolele sunt bine delimitate și circumscriu reprezentanții genurilor așa-zicând scuzabile: Cronicarii, Savanții, Dascălii, Predicatori și oratori, Tălmăcitorii, Juriștii. Lucru îngrijorător, dar nu catastrofal, din moment ce, într-un asemenea teritoriu intelectual, originalitatea n-a fost mai niciodată un criteriu. Câtă vreme avem în față doar prima parte a consistentului studiu referitor la acești corsari fără simbrie, merită să
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
se împlinește vrând-nevrând, cel puțin în privința rechizitoriilor pe care le-am putea alcătui după cel dintâi - atât de echilibrat - op din lucrarea lui Alexandru Dobrescu. Totuși, când vom descoperi, în următoarele, în locul savanților sau al pedagogilor, în locul medicilor sau al oratorilor, capitole încărcate de poeți și de prozatori, nu știu cum vom mai putea menține justa balanță între om și operă. Între corsar și aristocrat. Între corabia avariată și serenitatea croazierei. Cum vom mai pleda - academic - pentru autonomia neștirbită a esteticului. Personal, mă
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
Cei doi ani "rulați", în fața pavilionului 11, de tânărul încă îndrăgostit, visând la însănătoșirea jumătății sale, îi aduc în fața ochilor o colecție întreagă de demenți, cu o nebunie expresivă, așa zicând, garantată. După ce își sufocă ascultătorii cu tiradele lor delirante, oratorii se supără și își strigă unul altuia: "Taci odată, nebunule!". Scăpați din acest infern, tinerii ajung, în fine, pe "calea strâmtă a dreptei credințe". Secvențele întinse ale acestei faze religioase, împreună cu ironiile sancționând ipocrizia unor "păstori" ai Bisericii noastre, mă
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
mai ales despre manifestările publice ale acestui activism. Dacă există consemnări în gazetele epocii de unde rezultă că tînărul Istrati (avea 25 de ani în 1909) ținea deseori discursuri mobilizatoare muncitorilor din port, evocarea lui S. Schafferman îl prezintă în acțiune. Oratorul de mase Istrati pare să aibă o strategie a intervențiilor, vorbește de obicei la urmă, începuturile discursurilor sînt reținute, inclusiv ca volum acustic - pe vremea aceea nu existau microfoane pentru amplificarea vocilor slăbănoage -, pentru ca la sfîrșit să se dezlănțuie și
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
și invectivă spumegătoare. Are însă și preocupări de formă, mizează pe expresia memorabilă sau măcar de efect imediat, iar S.Schafferman își amintește cum corecta Istrati în public româneasca stricată a lui Rakovski: ŤLa Sindicatul din Brăila se perindau mulți oratori de la "centru", parte din ei preocupați de mersul activității sindicale, alții mai atenți asupra laturii politice a mișcării, încît nu era niciodată clar dacă adunarea era consacrată problemelor profesionale sau propagandei de partid. Istrati se situa între ambele curente, cu
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
unei perorații și s-o rateze negăsind imediat termenul cel mai potrivit pentru realizarea efectului și atunci îl salva Istrati, suflîndu-i la timp expresia căutată, dar destul de tare ca să fie auzită în sală, ceea ce aveam impresia că-l irita pe orator, judecînd după privirea nu prea amicală ce-i arunca peste umeri. Pentru toată lumea de acolo doctorul era un "domn" venit din altă lume, care se urca la tribună cu un teanc de cărți și ziare, nu ca să rostească un discurs
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
eveniment care pe englezi nu i-ar privi... * De la Westminster, pe Whitehall, în linie dreaptă, până la Trafalgar Square cu leii de piatră, coloana lui Nelson și porumbeii grași, îmbuibați de grăunțele turiștilor, am tot răgazul să-mi aduc aminte cuvintele oratorului încheind aniversarea numărului de ani împliniți de la înființarea ONU-ului și pe care neglijasem să-i notez. Dar ele răsar acum de la sine în memoria mea ca o emanație a perspectivei largi și monumentale, plină de forță și decizie. Plină
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]
-
reciclarea, colegul meu sărac de liceu, cu care mă dusesem prima dată la Crucea de piatră și pe urmă și la Șanhai, un bordel care nu mai era chiar așa de popular, marxismul, vreau să spun, făcuse din el un orator, un retor nemaipomenit, în timp ce vorbea nu de la catedră, ca alții, vorbind și gesticulând la nivelul podelei bine lustruite... Mai târziu, la ieșire, observasem în carnet că asta venea imediat după Ignațiu de Loyola, iezuitul, și mi se păru că asta
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
Roxana Covrig Jurnalistul Ion Cristoiu critică dur discursul premierului Victor Ponta de lansare a candidaturii la Președinție. Pe blogul său, Ion Cristoiu a scris că "Dincolo de adevărul crud că Victor Ponta e un orator mai prost decît Klaus Iohannis, prin monotonia cumplită a tonului și ideilor, prin absența emoției trăite și a emoției transmise, discursul a fost o cufureală de vorbe goale". Jurnalistul a adăugat că Victor Ponta a exprimat "ceea ce este, un golănaș
Ion Cristoiu critică dur discursul lui Victor Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77315_a_78640]
-
emoției transmise, discursul a fost o cufureală de vorbe goale". Jurnalistul a adăugat că Victor Ponta a exprimat "ceea ce este, un golănaș fără țară, fără morală, fără suflet", care l-a adormit prin monotonia discursului. "Tresăream de fiecare dată cînd oratorul lăsa impresia c-a terminat", scrie Ion Cristoiu, adăugând "mai avea ceva de spus". Dar acel ceva de spus nu dădea seamă de un Proiect de țară, de un Ideal pentru care candidatul și-ar fi dat viața, de o
Ion Cristoiu critică dur discursul lui Victor Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77315_a_78640]