707 matches
-
Dumnezeu, și de la sine însuși el se aruncă într-o pierzare fără remediu. Cum vom putea noi explica o nebunie atât de mare și să găsim cauza unei nemulțumiri atât de monstruoase?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 155) „Ce-i trebuie necredinciosului mai învârtoșat pentru a-l forța să primească, că adevărurile noastre de credință au o siguranță absolută? Trebuie a-i arăta lui că originea lor este divină, că Dumnezeu Însuși a venit să le
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Trebuie a-i arăta lui că originea lor este divină, că Dumnezeu Însuși a venit să le vestească în lume; că Iisus Hristos Care le predică este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 162) „Între dereglarea vieții și necredință există legăturile cele mai strânse. Viciul are nevoie să nu creadă în nimic. Lui nu-i trebuie nici Dumnezeu, nici suflet, nici destin veșnic, nici Providență. El nu împărățește în pace decât pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Viciul are nevoie să nu creadă în nimic. Lui nu-i trebuie nici Dumnezeu, nici suflet, nici destin veșnic, nici Providență. El nu împărățește în pace decât pe ruinele acestor dogme mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 163) „Cei lipsiți de credință nu sunt într-o stare mai bună decât cei care locuiesc în întuneric; ci, după cum cei din întuneric se izbesc de pereți, se lovesc de cei cu care se întâlnesc, cad în gropi și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
amesteca cu el rătăcirile, așa cum a fost amestecată neghina cu grâul curat. La fiecare învățătură universală erezia a venit să-i amestece stricăciuni care, fără a distruge deodată, le strică, le denaturează”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 111-112) Diferite denumiri ce li s-au dat ereziilor și ereticilor „Urâta erezie a maniheilor<footnote Notă Pr. D. Fecioru: Maniheii, adepții lui Mani. Mani n-a fost un eretic creștin, cum este socotit uneori, ci un întemeietor de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuceritor. În orice epocă în care vegherea păstorilor s-a delăsat, sau fermitatea lor s-a moleșit și munca lor s-a oprit își fac apariția câteva erezii devastatoare într-o zi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 112) „După cum învățăturile rele aduc după ele viață stricată, tot așa și viața stricată naște de multe ori învățături rele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic: <<Nu vreau să nu știți, fraților, că părinții noștri toți au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
doar lista noului guvern de la București fără a face alte comentarii. Excepția a făcut “Messagero” care în aceeași zi l-a atacat pe Titulescu considerându-l un intrigant și un om politic lipsit de simțul realității.Însă era apreciat talentul oratoric al acestuia 227. A doua zi, ziarele italiene au publicat declarația primului ministru român Tătărăscu și au subliniat faptul că înlăturarea lui Titulescu din guvern nu a fost o surpriză deorece poziția acestuia era nesigură încă din prima jumătate a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă cu cât este de împrumut, pentru că o distribuie artistic în perioade lirice, unele ușor oratorice, altele de o amploare în genul lui Pascal sau Nietzsche, vom avea oare neobrăzarea să spunem că această deznădejde e prefăcută?" Câteva dintre secvențele cele mai dense ale cărții au ca obiect opere-reper precum cele ale lui Balzac, Flaubert și
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
la intrarea în portul cel mai mare al statului tînăr din lumea cea nouă... Rușii, la 1917, de pe treapta feudală a țarismului înapoiat, aruncaseră retoric, doar, lozinca Proletari din toate țările, uniți-vă! Zadarnic. Fusese o vorbă goală. Un artificiu oratoric. Pe cînd unirea cealaltă, reală, a mizerabililor și năpăstuiților de pe tot globul, avea să se înfăptuiască practic numai pe acel teritoriu ferit de orice falsuri și de orice propagandă și pe temeiul liberei inițiative și al onestității guvernate de mari
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
scrisă - istoria scrisului istoric ... Când studiem" istoriografia " nu înseamnă că studiem evenimentele din trecut în mod direct, dar facem interpretări ale acestor evenimente din lucrările istoricilor individuali. Pentru reconstituirea evenimentelor istorice se folosesc: Având mereu în vedere legătura dintre arta oratorică și istorie, Cicero ajunge la considerații mai generale asupra istoriografiei și importanței ei sociale:"“Să nu știi ce s-a întâmplat înainte de a te fi născut, înseamnă a fi mereu copil. Căci ce este viața omului, dacă ea nu se
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
iubeam pătimaș și petreceam lungile nopți în dueluri interesante, cu dese lovituri sub centură, fiecare încercậnd să fie mai agil decật celălalt. Îmi povestea odată despre Călinescu, despre menajera acestuia care îi era și iubită, despre cursurile universitare, despre talentul oratoric, despre împrejurările în care îl cunoscuse el și,... observase brusc că rămăsese fără țigări. M-a rugat politicos să-i cumpăr un pachet de țigări de la un restaurant din apropiere. Nu știu de ce, dar m-am simțit ofensată; din politețe
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
povestitorul de basm“ și „Ceahlăul prozei românești“ (cine-o fi fost „Făgărașul prozei“, în cazul ăsta?), iar Labiș, „al doilea Eminescu“ (poate chiar al treilea, dacă-l puneai și pe Arghezi). Repovestite, ultimele două secole abundau în avortoni metaforici, rebuturi oratorice alcătuite din salivă și pagini de istorie cleioase și nemestecate: „titani“, „regi“ (ai poeziei sau prozei), „cântăreți“ (ai naturii, patriei sau dragostei, după caz și chef), „corifei“, „maeștri“, „fruntași“ (aici intrau toți pașoptiștii, avansați, ca-n armată), „coloși“, „deschizători de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a răscumpărat drumuri de fier, n-a avut Basarabii de cedat, nici categorii de împămîntenit; a dovedit pentru țară îndestul că o minte clară și o inimă dreaptă plătesc în viața unui popor mai mult decât o mie din frazele oratorice ale Flevilor ori din încercările stilistice ale Caradalelor, de aceea lipsa de înțelegere pentru {EminescuOpXII 28} {EminescuOpXII 29} superioritatea calităților înnăscute pe care o manifestă redacția "Romînului" nu poate dovedi nimic. Cu totul altfel stă cu diplomele universitare. În adevăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zică cineva că liberalii n-au avut cea mai mare grijă de finanțele statului și de punga contribuabililor. [ 21 martie 1880] [" ÎN ȘEDINȚA DE IERI A SENATULUI... "] În ședința de ieri a Senatului d. A. Grăjdănescu, într-un discurs fără pretenție oratorică însă plin de bun-simț, a dezvoltat interpelarea d-sale în privința stării de suferință în care se află populația rurală. În mai multe județe din România locuitorii sânt în lipsă chiar de hrana zilnică; afară de această nenorocire mai au apoi să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asemenea aranjării electorale, la cari strângătorii de suflete au rolul de căpetenie, discursurile pe-al doilea, sânt prea cunoscute publicului nostru, din natura sa cam sceptic, pentru ca vechiul cântec despre întruniri entuziaste și aclamatorii să mai poată avea efect. Talentul oratoric al onorabilelui Fleva e după unii atât [de] indiscutabil, după alții iar atât de discutabil încît, și într-un caz și într-altul, vorbă multă ar fi de prisos. Dar nu numai d. Fleva a vorbit cu această ocazie, ci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însemnătate parlamentară nu va întîrzia a se manifesta și poate să fim în curând în plăcuta poziție de-a înregistra o configurație caleidoscopică curat roșie și de-a ne bucura zilnic și în toate resorturile de acele încercări stilistice și oratorice de literatură a circularelor pentru care d. Tache Giani a creat pîn-acum celebre, dar cu atât mai confuze modeluri. [ 21 noiembrie 1880] PRELEGERILE D-LUI MAIORESCU ["IERI LA 4 1/2 ÎN SALA... "] Ieri la 4 1/2, în sala
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sunt citați pozitiv: Ion Creangă și Mihail Sadoveanu reprezintă, în literatură, „maximum de românism”. În esență, „istoria politică și socială, istoria limbii și literaturii sunt cultivate mai mult de moldoveni”, pe când în Muntenia, mai tentată de politică, se dezvoltă genul oratoric și lirica patriotică. Cum caracterele literaturii din Moldova sunt de găsit și în cea din Transilvania, concluzia e că în aceste regiuni, diferite ca evoluție istorică, sunt mai numeroși scriitorii specifici decât în Muntenia, unde proza mai veche e reprezentată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
iar eu, asemeni unui soldat, ascultam prelegerea preaînvățatului signor care era în dispoziția necesară de a ține discursuri. Prin natura educației mele, eram un om care știa cum să asculte. Iar Einhorn, cu însușirile lui, cu cultura și talentul său oratoric, cu registrul lui de efecte nu voia să mă influențeze practic. Nu semăna cu Bunica aici, cu flintele ei educaționale ațintite asupra noastră. El prefera să susure, să se poarte admirabil și elocvent. Nu părintește. Nu se cădea să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și modul de a-l exprima. O gândire corectă într-o formă săracă își ratează scopul la fel ca și un conținut banal ambalat într-o structură impecabilă. în modul său de abordare a retoricii găsim aceeași preocupare: punerea artei oratorice în slujba unor cauze juste și bune din punct de vedere filosofic. Contra captării acestui instrument sublim care este tehnica argumentativă de către oamenii politici - o piatră în grădina lui Piso? -, Philodemos laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
l purtau cetățenii de vază ai orașului, asta înaintea ultimului război; îmi povesti apoi cancanuri politice din Parlamentul din vremea lui Carol al II-lea, de care erau pline, la timpul lor, ziarele vremii. Vorbe de duh rămase celebre, dueluri oratorice dintre politicieni. Era satisfăcut că este ascultat, că are cui să le povestească. Rex sări deodată și mi se așeză pe genunchi, îi mângâiai capul, apoi mă părăsi. Era una din micile lui dovezi de afecțiune. - Rex! strigai. Se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Dunărea nu fusese Încă Îndiguită, unde se ducea o dată pe săptămână ca să-i Învețe carte pe puradei un Învățător, Domnu’ Tase, iubitor de viață și bătăuș necruțător al ciracilor ce nu se străduiau Îndeajuns; „Domnule”, a făcut, Într-un timp, oratoric, omul de cultură, „În această viață suntem cu toții, până la unul, niște veșnici suplinitori!”; Coana Marița, telefonista care cam trăgea la măsea și Încurca fișele de zor (dacă Îi cereai legătura cu postul de Miliție, te pomeneai că-ți răspunde tehnicianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
seculară?“55 - constituirea propriului stat, precizăm noi. Stere își exprima dezacordul față de conținutul discursului lui Take Ionescu, care subordona calea cea mai bună pentru realizarea idealului național „apologiei Quadruplei Înțelegeri și mai cu seamă a Imperiului rus, cu toate exploziunile oratorice care ne orbesc prin strălucirea lor ori de către ori se atinge problema Ardealului“. În timp ce Take Ionescu susținea că trebuie să ne lăsăm conduși de instinctul popular, C. Stere preciza că „instinctul neamului“ nu este întotdeauna identic cu interesul național și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
discurs a căpătat întrebuințări dintre cele mai diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ajunge la o definiție corectă, important este să operăm de la început câteva distincții fundamentale între povestire („expunere de fapte”) și descriere („expunere de lucruri”), între portret și personaj. Lista procedeelor și mai ales a formelor narative pare fără sfârșit: povestire oratorică, istorică, dramatică, etiologică, fantastică, parodică, comică, arborescentă, încadrată, fabulă etc. Genurile narative aparțin unei diversități de discursuri (literar, religios, jurnalistic), adică unor variabile culturale, cum ar fi: poveste de călătorie, poveste de război, poveste de viață, fapt divers, parabolă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
IX-a]. [71] GANCZ, MARGARETA, Rolul constructiv al corectării greșelilor, PLRS, 1985, 155-159. [72] GEORGESCU, MIHAELA, Sesiunea “Dialogul între culturi: Teoria traducerii - teoria receptării (Giurgiu, 18 - 19 mai 1985), în: BulSȘF, 1985, p. 180-182. [73] GHIȚĂ, IULIAN , Compuneri cu caracter oratoric I, “Limbă și literatura română”, nr. 2, București, 1985, p. 15. [74] GRAUR, AL., Scrabble. în: LR, 34, nr. 4, 1985, p. [387]. [75] GROZA, LIVIU, Jargonul, sursă a comicului în comediile lui Alecsandri și Caragiale, în: LLR, 14, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mostre. Apoi, pun întâmplarea în scenă și o joacă la un teatru. Văzând piesa, podgoreanul păcălit află cum a fost tras pe sfoară, dar totul se termină cu bine. Haz în sine au și relatările unor farse, replicile spirituale, perlele oratorice, dar și unele secvențe epice axate pe rezolvarea ingenioasă a unor situații oarecare (Aria de la miezul nopții, Ninsoare de iulie) sau care au ca scop inserarea unei poante. Nu lipsesc nici secvențele ușor ironice vizând eterne defecte omenești - naivitatea, ignoranța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]