375 matches
-
dor de iarna casei mele, de focul jucăuș scrâșnind în sobă, de țurțurii trosniți în dinți- copilăria mea cu acadele. Străbat zăpezile bătrâne, prin iernile de sticlă apăsat de ger, mă-ntorc nedumerit către copilul astăzi fără vârstă și... stingher. Orbecăiesc cu palmele pe un geam de gheață; ce mică-i casa astăzi: monumentul meu de lacrimi și o fostă viață. Anotimpurile acum o tot condamnă, nu se mai întorc nici păsări plecate astă-toamnă. Vatra e crăpată, nu-i nici miros
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
îndreptam și spre casă. Am mai încercat în câteva locuri, dar aveam ghinion. Nu avea guvidul chef de masă, așa că am abandonat pe la ora unu pescuitul. Mai mult am rătăcit pe mare decât am pescuit. După vreo câteva ore de orbecăit pe mare în necunoscut, cu teama în suflet că ne putem rătăci spre larg îndepărtându-ne atât de mult încât să nu vedem malul chiar și la ridicarea ceții, am plecat spre Mangalia cu maximum 4 kg de guvid fiecare
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360401_a_361730]
-
Autor: Criști Iordache Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Asist la spectacolul cotidian și urmăresc oamenii din umbră. O confuzie, un haos general caracterizează societatea de astăzi. Văd indivizi care au rătăcit drumul și orbecăie în căutarea unui adăpost. Au nevoie de protecție și de putere deopotrivă. Nu le vor găsi atâta vreme cât nu vor căuta în ei înșiși. Am întâlnit o mână de oameni care a traversat oceanul și împreună cu un grup de târgovișteni care
CINE NE MAI SCOATE DIN CRIZĂ de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360708_a_362037]
-
găsi pe-al lor mormânt. Astăzi mor bolnavi, bătrâni, În casa lor, singurei. Vai de ei, bieții români... Câți, Doamne, vor fi ca ei? Mulți avem fețele plânse, Alții, datorii rămase Sau, gospodării distruse, Pe când hoții... își fac case! Mulți orbecăiesc prin lume, Să aibă la copii pâine; Dar, v-or pierde al lor nume, Tot sperând într-un nou „mâine”. Hai, să ne unim cu toții Și să facem legământ, Să stârpim din țară, hoții! Piară de pe-acest de pământ
SĂRACI ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359878_a_361207]
-
Acolo și firește câte un Styx ori câte un Lethe în care ipocritele își aruncau picurii. Probabil că atunci era întreg. Parcă simțeam cum masculul său îmi ignoră identitatea, cum degetele sale cu unghii spoite cu tuș îmi anulează Creația. Orbecăiam al naibii de nervos între Real și Ireal și doream să gust din libertatea măduvei sale. Credeam apoi că și Dumnezeu este bărbat și își înfige colții Lui de Argint în Limbutele-mi mișcări amorfe. Și dacă era bărbat era și el
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
nimeni încă nu i-a întâlnit de aceea se presupune că aripi au și de-a v-ați- ascunselea se joacă printre nori sau poate - unii susțin - ar putea fi acel firicel de lumină ancora strălucind în întunericul prin care adesea orbecăi ori mâna din neant ivită tocmai când luneci fără sprijin în gol de fapt nimeni nu știe precis cum arată și se mai crede c-ar fi invizibili imprevizibili și vin doar atuncea când vor - ceea ce e desigur iritant - poate
SĂ PORNIM VÂNĂTOAREA DE ÎNGERI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340467_a_341796]
-
eram eu pe atunci un Făt Frumos din lacrimă sau din Pădurea adormită, dar eram mereu înconjurat de fete care îmi spuneau că se simt bine în compania mea. Cum să uiți acele clipe romantice cu sincerități dar și minciunici? Orbecăiam căutându-mi perechea, de la Dorța la Olguța, de la Angelica la Geta, de la Vera la Maricica. Au trecut anii dar eu am rămas ca atunci, romantic, uneori naiv, copilăros, mereu visător și sensibil la tot ce mă înconjoară. După o prietenie
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
Te gândești cu groază că vei îmbătrâni în România. Că vei trăi doar pentru cele câteva zile de Crăciun în care copiii ți se vor întoarce în țară. Că în rest vei orbecăi prin oraș între Casa de Pensii și Farmacia Inimii. Că vei sta noapte de noapte cu ochii în televizor așteptând un mincinos care să-ți promită că-ți va crește pensia. Că singura ta distracție va fi să te plimbi
România are nevoie ca de aer de un program „Înapoi la școală” pentru bătrâni () [Corola-blog/BlogPost/339072_a_340401]
-
că limite. Așa cum nu poți ajunge la capătul Pământului pentru că este rotund (sferic), nici la capătul Universului nu poți ajunge. Irosim energii fizice de neimaginat, dar le pierdem din vedere pe cele spirituale. Probabil că noi, oamenii, suntem blestemați să orbecăim în întunericul minții noastre. Puțini însă pot fi cei iluminați. Dar ei nu mai au nevoie de alte dovezi, pentru că ei intuiesc Adevărul, iar în sinea lor ȘTIU că ceea ce era de aflat vor afla. Cum nimeni nu scapă de
NOI NU ȘTIM CINE SUNTEM... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340936_a_342265]
-
asupra lor o flacără care-i răsturnă de pe cai. Câțiva însoțitori își pierdură viața în chinurile sălbatice ale focului. În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii speriați pe care abia îi mai struneau și o luară la vale orbecăind prin întuneric pe drumul de întoarcere. Coborâră din munți pe drumeagul ce duce spre codru. Negura nopții și urletele sinistre ale duhurilor rele îi înspăimântară, iar îngerii păzitori, îngroziți de hazardul îndrăcit al principelui, părăsiră sufletele din trupurile oștenilor, ridicându
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNGERUL ÎNTÂRZIAT Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Nu îngerul e chip de nevăzut, Ci ochiul mi-i în pânză de albeață... Și-orbecăi mânuit, ca o paiață, De-un păpușar cu braț de lut. Și nu în Cer e îngerul menit Să-mi umple golul de fântână, Săpat adânc în inima-mi nebună, Ori să-mi trezească ochiul adormit. Tot darul Cerului, de
ÎNGERUL ÎNTÂRZIAT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341353_a_342682]
-
firele de aur împrăștiate din belșug de globul lunii. Tudorel a amuțit și a murmurat un : aa!gâjâi prelung, admirativ. Acum lucea șerpuit și urma săniilor care ducea peste deal spre satul lui. Doamne!... Cât de aproape era!...Cât mai orbecăise în imperiul alb al Întunericului! I se părea că rătăcise o veșnicie. Dar nu durase nici măcar o jumătate de oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
firele de aur împrăștiate din belșug de globul lunii. Tudorel a amuțit și a murmurat un : aa!gâjâi prelung, admirativ. Acum lucea șerpuit și urma săniilor care ducea peste deal spre satul lui. Doamne!... Cât de aproape era!...Cât mai orbecăise în imperiul alb al Întunericului! I se părea că rătăcise o veșnicie. Dar nu durase nici măcar o jumătate de oră. După ce-i trecu starea de uimire, chiui de bucurie și o ținu tot într-o alergătură până-n vârful dealului dinspre
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și chei de interpretare a acestei poezii aproape misterioase, scrise de un laic. Și m-am simțit oarecum vinovată pentru că uneori, trecem pe lângă lucruri fundamentale, fără să le acordăm mare atenție. Mai ales, atunci când nu suntem iluminați de duh și orbecăim într-ale noastre griji și mărunte preocupări diurne. Încă de la primul poem, autoarea lămurește sensul acestui cuvânt din titlu, cu încărcătură liturgică: năstrapa este un vas sfânt, un potir, pe care poeta îl umple metaforic cu lumină: „E năstrapa nevăzută
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
conceptualizat, ci Hristos Cel unic și adevărat, Dumnezeul - Om, prin care suntem trecuți de la moarte la viață. De aceea, și din acest punct de vedere, opera Părintelui Dumitru Stăniloae trebuie considerată un punct de reper. Ea nu ne lasă să orbecăim în căutarea mântuirii, ci ne reîntoarce la Iisus Hristos - Unicul Răscumpărător și Mântuitor. Înălțarea la Cer, așa cum spune Părintele Dumitru în lucrarea sa „Iisus Hristos sau Restaurarea omului”, nu reprezintă o îndepărtare a lui Iisus Hristos de umanitatea istorică. Prin
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
Toate Articolele Autorului Eu n-am trecut! Port zestrea mea de clipe Și zgarda unui câine de pripas, Eliberat pe străzi eteroclite Din suburbia unui fost oraș. Iar tot ce văd e doar o'nchipuire De păpușar, cu negura decor, Orbecăind vâscos spre nemurire Și ornicul pe post de vânător. De cine fug și înspre ce mă'ndrept? Statuia-mi face semn spre infinit. Încrezător ca orișice inept, Fac primul pas prin aziul risipit. Atât a fost! În juru'mi, neclintite, Flămânde
EU N-AM TRECUT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343951_a_345280]
-
câinesc,/ Că plec, și mor, și plâng, și te iubesc.”... „Ce dacă vine primăvara/ Atâta iarnă e în noi/ Că martie se poate duce/ Cu toți cocorii înapoi/ În noi e loc numai de iarnă/ Vom îngheța sub ultim ger/ Orbecăind pe copci de gheață/ Ca un stingher spre alt stingher.”... „Aud un pian prin zăpezi cristaline/ Și nu sunt cu tine, vai nu sunt cu tine/ Chopin - un concert de pian oarecare/ Și calea e lungă și noaptea e mare
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel unic și adevărat, Dumnezeul - Om, prin care suntem trecuți de la moarte la viață. De aceea, și din acest punct de vedere, opera Părintelui Popescu trebuie considerată un punct de reper. Ea nu ne lasă să orbecăim în căutarea mântuirii, ci ne reîntoarce la Iisus Hristos - Unicul Răscumpărător și Mântuitor. Înălțarea la Cer, așa cum spune Părintele Dumitru în lucrarea sa „Iisus Hristos sau Restaurarea omului”, nu reprezintă o îndepărtare a lui Iisus Hristos de umanitatea istorică. Prin
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
guvernat, cum este Basarabia aceste cuvinte scrise mai mult de o jumătate de secol în urmă de scriitoarea și filozoafa americană născută la Sanct Petersburg Alisa Zinovievna Rosenbaum, cunoscută în lumea literară sub pseudonimul Ayn Rand. De 25 de ani orbecăim în această junglă a capitalismului sălbatic și neosocialismului estic. După opt ani de guvernare totalitară comunistă grație tinerilor la guvernare au venit partide democratice proeuropene (cel puțin declarativ). După semnarea celor trei acorduri foarte importante pentru acest colț de țară
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel unic și adevărat, Dumnezeul - Om, prin care suntem trecuți de la moarte la viață. De aceea, și din acest punct de vedere, opera Părintelui Popescu trebuie considerată un punct de reper. Ea nu ne lasă să orbecăim în căutarea mântuirii, ci ne reîntoarce la Iisus Hristos - Unicul Răscumpărător și Mântuitor. Înălțarea la Cer, așa cum spune Părintele Dumitru în lucrarea sa „Iisus Hristos sau Restaurarea omului”, nu reprezintă o îndepărtare a lui Iisus Hristos de umanitatea istorică. Prin
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377606_a_378935]
-
spini cunună, Pelin ți-am dat să bei și-apoi te-am biciuit, Ne iartă Doamne cu inima Ta bună, Ne iartă Iisuse că te-am batjocorit! Miel răbdător, ne-ai arătat a vieții cale, Noi, păcătoșii, prin beznă am orbecăit, Dar astăzi așteptăm Lumina Învierii Tale Și te rugăm ne iartă că te-am răstignit! Referință Bibliografică: Iartă-ne Iisuse! Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania
IARTĂ-NE IISUSE! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378328_a_379657]
-
IUBIND DEGEABA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și anii trec, se duc ca o părere, doar noi rămânem neclintiți pe loc în mlaștina numită nenoroc și în pustiul poreclit durere. Orbecăind sub putredul obroc ce-ntruchipează silnica putere, noi nu mai știm când viața e cădere și nici când este batere de joc. Răbdăm, scrâșnind din dinți, orice insultă și pe cei răi nu îi urâm nici chiar atunci când de al
IUBIND DEGEABA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379055_a_380384]
-
pleoapa soarelui” ( somnul afecțiunii) “trec agale prin piața viselor înghețate nu mă mai grăbesc la fabrică demult”( piața cu vise). - codurile secrete au formule intimiste iar transfigurarea poetei ține de observație și notare, uneori cu fin sarcasm, alteori blând constatator: “orbecăim printre etichete după o gură de aer neletal (...) culoarea e regina răsfățată a mitomaniei mirosul parfumat de spray ucide dulceag”( eticheta mitomană) - poezia Ceciliei Moldovan are particularitatea argheziană de a-și plăsmui lumea din sfere lexicale diferite, opuse. Iată, de
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
neîmplinirile. Volumul semnat de Mihaela-Mariana Cazimirovici etalează o continuă desfășurare de imagini metaforizante, pentru a urma dezirabilul fior ascensional, dezmărginirea: "suflu/ suflu-nspre/ trupul acesta comun/ devenit strâmt/ pentru noi/ aripile mele au crescut/ sforile se descompun/ în raze de libertate/ orbecăind mă strigă/ zborul și mă doare/ nu a existat zăbala/ dintele a măcinat trupul/ în nălucirea cuvintelor/ grele/ totul e-n umbră/ trec dincolo de aripi". OCTAVIAN MIHALCEA Referință Bibliografică: DEZMĂRGINIRI de OCTAVIAN MIHALCEA / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
pe străzi, darămite prin preajma Aeroportului Băneasa! Am acceptat oferta. Tot drumul mi-a aplicat un tratament stupid: își zâmbea în oglinda propiului egou, rânjind: “Ca să vezi, pe unde-mi umbla craiul!” N-aveam replică. Mă salvase! Altfel, cât aș fi orbecăit... Odată ajuns acasă, am uitat pățania toridei zile de vară. M-am trezit a doua zi convins că suferisem o insolație, doar fuseseră în ziua aventurii mele peste patruzeci de grade! Urmarea? Pierderea parțială a cunoștinței, apoi, doar a simțului
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]