183 matches
-
tânguire care mă Îndurerează. Închid fereastra. M-am prăbușit pe dușumeaua rece, ca un alergător la capătul unei curse și, minute În șir nu am fost capabilă de nici un gest. Privesc bărzăunul albăstriu, care se izbește de geam ca un orbete,, . e tot ce-ți pot scrie. Vreau să mă Întorc acasă. Poimâine, te rog să trimiți mașina!.,, M-a pictat În ultimele două zile. Nu mi-a dat nici un indiciu. Nici cum să mă Îmbrac, nici poziția În care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
memoreze locul acela, cu gândul ca a doua zi să se întoarcă ca să-și recupereze bocancii. Renunță repede la această intenție și se concentră la drum. Nu se deplasa prea repede, dar se grăbea pe cât era în stare. Mergea ca orbetele, întrucât nu vedea la mai mult de doi pași în față. Siluetele trunchiurilor copacilor îi apăreau din ceață dintr-o dată în fața ochilor, abia având timp să le evite. Strângea cu putere în mâna dreaptă bâta pe care o găsise mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sau pentru mine, a Încheiat Roger Howard, plecându-și parcă vinovat privirea verde În podea. Reacția mea la problematizările mistico-tenebroso-țuguiate ale celor doi fizicieni a fost una de iritare mitocănească. „Păi, dracu’ v-a pus? Intrați cu capul Înainte, ca orbeții, În tot felul de daraveri nebuloase, iar când Începe să se-ngroașe gluma, vă treziți că nu vă mai țin balamalele și o virați către metafizică și abisalități made in Japan. Hai, sictir! Ați luat-o-n barbă, să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de cît de Încărcate erau mașinile, și mai conta și dacă erau femei Înăuntru, asta pentru că orbul mirosea destul de tare, mai ales iarna. Însă pînĂ la urmă oprea cineva, pentru că era totuși un orb. Toți Îl știau și-i ziceau Orbete, care În partea aia a țării reprezintă o poreclă drăguță pentru un orb, și numele sălii În care-și făcea meseria era The Pilot. Chiar lîngă ea mai era o sală, tot așa, cu jocuri și restaurant, și Ăsteia-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
toată noaptea și-i găseai Întotdeauna acolo pe clienții de dimineață - din zori pînĂ la zece, băuturile erau gratis. Erau singurele locuri din Jessup și n-ar fi fost nevoie să se zbată atît. Dar așa se făceau lucrurile acolo. Orbete prefera The Pilot probabil pentru că aici aparatele erau toate lipite de peretele din stînga, cum intrai. Asta Îl făcea să se simtă mai sigur pe sine decît la The Index, unde erau Împrăștiate, pentru că era mai mult spațiu. În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
De obicei mi-era greu să mă uit la el, dar acum Îl priveam atent, pentru că nu puteam Înțelege cum de-a Înghețat așa de rău, din moment ce Îl lua mereu cîte o mașină. În cele din urmă l-am Întrebat: — Orbete, cît ai mers pe jos? M-a dat jos Willie Sawyer mai Înainte de podu’ de peste calea ferată. Și pînĂ s-ajung aici n-a mai trecut nici o mașină. — De ce te-a dat jos? Îl Întrebă cineva. — Cică miros prea urît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dat jos Willie Sawyer mai Înainte de podu’ de peste calea ferată. Și pînĂ s-ajung aici n-a mai trecut nici o mașină. — De ce te-a dat jos? Îl Întrebă cineva. — Cică miros prea urît. Cineva trase de mînerul unui aparat și Orbete Începu să asculte atent la morișca aparatului. Nu ieși nimic. — Joacă cineva p-aici? mă Întrebă. — N-auzi? N-aud nimic Încă. Nu-i nici un tip, Orbete, și e miercuri. — Știu ce zi e azi. Nu te-apuca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întrebă cineva. — Cică miros prea urît. Cineva trase de mînerul unui aparat și Orbete Începu să asculte atent la morișca aparatului. Nu ieși nimic. — Joacă cineva p-aici? mă Întrebă. — N-auzi? N-aud nimic Încă. Nu-i nici un tip, Orbete, și e miercuri. — Știu ce zi e azi. Nu te-apuca să-mi spui tu ce zi e. Orbete trecu pe lîngă aparate, pipăind În toate să vadă dacă n-o fi uitat careva ceva monede. Normal că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
morișca aparatului. Nu ieși nimic. — Joacă cineva p-aici? mă Întrebă. — N-auzi? N-aud nimic Încă. Nu-i nici un tip, Orbete, și e miercuri. — Știu ce zi e azi. Nu te-apuca să-mi spui tu ce zi e. Orbete trecu pe lîngă aparate, pipăind În toate să vadă dacă n-o fi uitat careva ceva monede. Normal că nu era nimic, Însă asta era doar prima tură. Se-ntoarse la bar și Al Chaney Îl Întrebă dacă vrea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pipăind În toate să vadă dacă n-o fi uitat careva ceva monede. Normal că nu era nimic, Însă asta era doar prima tură. Se-ntoarse la bar și Al Chaney Îl Întrebă dacă vrea ceva de băut. — Nu, spuse Orbete. Tre’ să am grijă pe șoselele astea. Ce vrei să zici cu „șoselele astea“? Îl Întrebă cineva. Nu mergi decît pe o șosea - de-aici pînĂ la The Flats. — Am umblat pe multe șosele. Și-n orice clipă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pînĂ la The Flats. — Am umblat pe multe șosele. Și-n orice clipă s-ar putea să trebuiască să mă car și să merg pe și mai multe. Cineva dădu lovitura la un aparat dar nu era cine știe ce cîștig. Dar Orbete se duse oricum lîngă aparat. Era unul care mergea cu fise de douășcinci și tînĂrul care juca Îi dădu o fisă cam În silă. Orbete o pipăi Înainte s-o bage-n buzunar. — Mulțumesc, Îi spuse. N-o să-ți pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și mai multe. Cineva dădu lovitura la un aparat dar nu era cine știe ce cîștig. Dar Orbete se duse oricum lîngă aparat. Era unul care mergea cu fise de douășcinci și tînĂrul care juca Îi dădu o fisă cam În silă. Orbete o pipăi Înainte s-o bage-n buzunar. — Mulțumesc, Îi spuse. N-o să-ți pară rău pentru ea. — MĂ bucur s-aud asta, Îi răspunse tînĂrul și băgĂ altă fisă-n aparat. Trase din nou și de data asta cîștigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
N-o să-ți pară rău pentru ea. — MĂ bucur s-aud asta, Îi răspunse tînĂrul și băgĂ altă fisă-n aparat. Trase din nou și de data asta cîștigă destul de bine și, Îngropîndu-și mîna-n fise, Îi mai dădu una lui Orbete. — Mulțumesc, Îi spuse Orbete. Te descurci de minune. — Asta-i noaptea mea, spuse tînĂrul care juca. — Noaptea ta e noaptea mea, Îi răspunse Orbete, iar tînĂrul continuă să joace, dar nu-i mai ieșea nimic și Orbete puțea așa tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
rău pentru ea. — MĂ bucur s-aud asta, Îi răspunse tînĂrul și băgĂ altă fisă-n aparat. Trase din nou și de data asta cîștigă destul de bine și, Îngropîndu-și mîna-n fise, Îi mai dădu una lui Orbete. — Mulțumesc, Îi spuse Orbete. Te descurci de minune. — Asta-i noaptea mea, spuse tînĂrul care juca. — Noaptea ta e noaptea mea, Îi răspunse Orbete, iar tînĂrul continuă să joace, dar nu-i mai ieșea nimic și Orbete puțea așa tare, cum stătea lîngă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și de data asta cîștigă destul de bine și, Îngropîndu-și mîna-n fise, Îi mai dădu una lui Orbete. — Mulțumesc, Îi spuse Orbete. Te descurci de minune. — Asta-i noaptea mea, spuse tînĂrul care juca. — Noaptea ta e noaptea mea, Îi răspunse Orbete, iar tînĂrul continuă să joace, dar nu-i mai ieșea nimic și Orbete puțea așa tare, cum stătea lîngă el, și arăta atît de rău, Încît În cele din urmă băiatul renunță să mai joace și veni la bar. Orbete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dădu una lui Orbete. — Mulțumesc, Îi spuse Orbete. Te descurci de minune. — Asta-i noaptea mea, spuse tînĂrul care juca. — Noaptea ta e noaptea mea, Îi răspunse Orbete, iar tînĂrul continuă să joace, dar nu-i mai ieșea nimic și Orbete puțea așa tare, cum stătea lîngă el, și arăta atît de rău, Încît În cele din urmă băiatul renunță să mai joace și veni la bar. Orbete Îl făcuse să plece, Însă el n-avea cum să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Orbete, iar tînĂrul continuă să joace, dar nu-i mai ieșea nimic și Orbete puțea așa tare, cum stătea lîngă el, și arăta atît de rău, Încît În cele din urmă băiatul renunță să mai joace și veni la bar. Orbete Îl făcuse să plece, Însă el n-avea cum să-și dea seama de asta, pentru că tipu’ nu spusese nimic; așa că mai făcu o tură pe lîngă aparate și apoi rămase-n picioare, așteptînd ca altcineva să intre și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
seară liniștită din mijlocul săptămÎnii și nu se-ntîmpla nimic interesant. În afară de ce se mai petrecea pe la bar, nu se cheltuia nimic În The Pilot. Dar era plăcut să stai la bar, și-n general atmosfera fusese plăcută pînĂ să intre Orbete. Acum toți Începuseră să se gîndească că mai bine s-ar muta alături, la The Index, sau s-ar duce acasă. — Tu ce vrei, Tom? mă-ntrebă barmanul, pe care-l chema Frank. Asta-i din partea casei. — MĂ gîndeam s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fața roșie de parc-ar fi fost arsă de ninsoare, ce vrea, și el ceru același lucru. Era whisky Old Forester. I-am făcut un semn din cap și mi-am ridicat paharul, după care am luat amîndoi cîte-o gură. Orbete stătea la capătul aparatelor. BĂnuiesc că-și spunea că nu mai intră nimeni dacă-l vede la ușă. Și asta nu pentru că tipu’ și-ar fi dat seama că-i ceva În neregulă cu el. — Cum de și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
rece ca asta. Poate că era chiar și mai frig. Și să știi c-a fost o bătaie scurtă. Eu n-am prins-o de la Început. Și-odată Îi văd că ies de la The Index bătÎndu-se. Era Blackie, adică Orbete, și mai era băiatu’ Ăstălalt, Willie Sawyer - și se pocneau și-și băgau scurte cu genunchii și se mușcau, și-odată văd că unu’ din ochii lui Blackie Îi atîrna așa, pe obraz. Se băteau pe gheața de pe șosea, Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
căzuseră deja pe gheață și Willie Sawyer Îl tot Împungea cu șurubelnița, ca să-l facă să-i dea drumu’, și deodată Blackie a scos un urlet cum n-ai mai auzit vreodată. Mai rău decît atunci cînd tai un vier. Orbete venise-n spatele nostru și cînd i-am prins mirosul ne-am Întors către el. — Mușcă-l ca pe-un strugure, spuse cu vocea sa Înaltă și cu fața spre noi, dînd din cap. Și gata cu ochiu’ stîng. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
picioare. Asta a fost partea mai urîtĂ. Se bătu singur pe umăr. — Știam să mă bat pe-atunci. Da’ mi-a scos ochiu’ pînĂ să-mi dau seama ce se-ntîmplă. A avut noroc cînd a băgat șurubelnița aia. Ei, spuse Orbete fărĂ ranchiună, și așa s-a cam terminat cu bătĂile mele. DĂ-i ceva de băut lui Blackie, i-am spus lui Frank. — Pe mine mă cheamă Orbete, Tom. Mi-am cîștigat numele Ăsta. Ai văzut și tu că mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ce se-ntîmplă. A avut noroc cînd a băgat șurubelnița aia. Ei, spuse Orbete fărĂ ranchiună, și așa s-a cam terminat cu bătĂile mele. DĂ-i ceva de băut lui Blackie, i-am spus lui Frank. — Pe mine mă cheamă Orbete, Tom. Mi-am cîștigat numele Ăsta. Ai văzut și tu că mi l-am cîștigat. Și același tip m-a dat azi jos din mașină. Ăla de mi-a mușcat ochiu’. Nu ne-am Împăcat niciodată. — Da’ tu ce i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
l-am cîștigat. Și același tip m-a dat azi jos din mașină. Ăla de mi-a mușcat ochiu’. Nu ne-am Împăcat niciodată. — Da’ tu ce i-ai făcut? Întrebă străinul. — Ei, o să-l vezi tu pe-aici, spuse Orbete. O să-l recunoști cînd ai să-l vezi. Prefer să nu-ți spun, să fie o surpriză. — N-ai vrea să-l vezi, i-am spus străinului. — Știi, Ăsta-i unu’ dintre motivele pentru care mi-aș dori să văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o surpriză. — N-ai vrea să-l vezi, i-am spus străinului. — Știi, Ăsta-i unu’ dintre motivele pentru care mi-aș dori să văd din nou. Mi-ar plăcea să mă uit bine de tot la fața lui, spuse Orbete. — Știi cum arată. L-ai pipăit odată, Îi zise Frank. — Și-n seara asta l-am pipăit din nou, spuse Orbete cu veselie. De-aia m-a dat jos din mașină. N-are deloc simțu’ umorului. I-am zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]