2,543 matches
-
Daca vrei să mănânci carne ar trebui să omori singur animalul pentru a nu fi orbit de ipocrizia de a-i lăsa pe alții să facă asta pentru tine. Acest citat din Margi Clark a devenit un stil de viață pentru vegetarieni ca fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, care au hotărât să mănânce doar ceea ce omoară cu
DEZBATERE - Eşti de acord cu existenţa Grădinilor Zoologice? Nu putem mânca animalele de la ZOO () [Corola-journal/Journalistic/26250_a_27575]
-
sclava tracă la dânsul. Trupul îi tremura ca bolnav. Bacantele triste plecară să-și vindece rănile ciupiturilor cu uleiuri de măslin. Soarele pătrundea prin plafon, săgetându-l. Și așteptarea asta-l duru. Când draperiile fură trase în lături, sclava-l orbi. El, Perigeu, curtezanul de temut al Romei căzu în genunchi de pe trepte. Ea veni pășind ca-n vis. Apoi, își plecă privirile, clătinându-se. Pe rigeu se cutremură înfiorat! Se ridică în picioare. Cu greu a reușit s-o întrebe
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
just decât penultimul ? Să ne amintim de Camil Petrescu (și el un artizan de asemenea dosare de existență): putem fi siguri că Ela îl înșeală pe Gheorghidiu ? În definitiv, în Ultima noapte... nu avem decât mărturia lui. Iar el e orbit de gelozie. Din fericire, fiind pe teritoriul ficțiunii, asemenea întrebări sunt inofensive. Dar e de ajuns să mutăm discuția în plan real și să vedem cât de periculoase pot să fie explorările greșite ale documentului, cât de nocive pot să
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
Rony, doar o iubește! Dar și-a amintit că, în magazin, Rony a trecut cu un cartuș de Kent fără să-l plătească, cică „s-a jucat”, să vadă dacă e văzut prin oglinzile de siguranță! Atunci, efectiv a fost orbită! Rony fusese însurat (asta mi se spusese la telefon de către prietena mea). Tatăl său plătea în locul lui Rony, pensie alimentară, după un divorț. Fosta lui soție, cu zece ani mai mare îi făcuse și un copil. Rony-tatăl, la 23 de
CLEPTOMANUL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381603_a_382932]
-
în senin cer, Străfulgerat, gândul pe frunte, Fior în inimă și mister - Când ești iubit și ești izvorul Atâtor bucurii mărețe Ca niște poame bune-n pomul Ce l-ai sădit în tinerețe... De-acum, n-o să le trăim, Ci orbi vom merge în tot drumul, Iubirea noastră fără sorți Se-mprăștie în vânt ca fumul... Citește mai mult De acum, totul s-a sfârșit,Trecem înstrăinați pe stradă,Adânciți în gândurileîncolonate de paradă.Sunt clipe înalte cât un munte,Te
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
urcă-n stele, în senin cer,Străfulgerat, gândul pe frunte,Fior în inimă și mister -Când ești iubit și ești izvorulAtâtor bucurii mărețeCa niște poame bune-n pomulCe l-ai sădit în tinerețe...De-acum, n-o să le trăim,Ci orbi vom merge în tot drumul,Iubirea noastră fără sorțiSe-mprăștie în vânt ca fumul...... IV. LEANA, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016. - Și cum mai te cheamă, mamă? - Geta, spun eu, apăsat, știind dinainte
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
fie să tai câteva legume? Ceapă, roșii, o gulie... toate-n oală le voi pune și cu condimente-apoi voi da gust în farfurie, piper,sare, usturoi, bune trebuie să fie! Cum am dat să tai din ceapă, lacrimile m-au orbit și, ce mai, cu mare grabă am oprit orice gătit. Mai bine o las pe mama căci ea știe cum și ce, eu mi-am dat de-acuma seama, să gătești ușor nu e! Citește mai mult Astăzi, eu am
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
doară... Mă plictisesc rău de tot, Talestri... E plictiseală mareee pe barca asta! Chicotele fetelor se auziră, se pare, și în alt colț al corabiei. - Talestriiii! se auzi vocea Climenei. Te distrezi fără mine? Talestri privi uimită printre ochiurile plasei, orbită de razele soarelui. Nu înțelegea această ieșire a amazoanei sale. Era obișnuită să i se adreseze respectuos. Până să se dezmeticească, apăru și Climene, la braț cu Rammu și Ashur. Se propti țanțoșă între cei doi akkadieni și continuă: - Ți-
CLIMENE, O PROBLEMĂ CU DOUĂ SOLUŢII de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381742_a_383071]
-
fapt, ești Tată Și că urăști intrarea triumfală. Văd cum Îți cântă unii osanale Dar eu Te simt ca pe-un fior de vânt, Îngenunchez în fața stării Tale- Stăpânitor în Cer și pe pământ. Mustrat de îndoială, câteodată, Mă zvârcolesc orbit în întunerici, Că nu pot înțelege: de ce, Tată, Ești împărțit și rupt între biserici?! Și Te întreb cu umilință, Tată, Încotro mergi și ce ieșire cați? Când reveni-Vei printre noi, vreodată, La poarta cărei Case ai să bați?!... 29
PSEUDOPSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381796_a_383125]
-
cald și îngrijitoare pasionate de flori, ci o atmosferă rece, îngrozitoare, sinistră. Mi-i imaginez și mi se taie genunchii. Apoi îmi dau seama că, de fapt, habar n-au cum arată casa din jurul lor. Unii dintre ei sunt complet orbi și nici unul nu înțelege și nu percepe mai mult decât înțelege și percepe un bebeluș în primele zile de viață. Nu știu, așadar, în ce casă stau, dar nu am nici o îndoială că simt. “Vă mulțumesc pentru vizită” Plimbarea noastră
Oare s-a supăra mama voastră dacă-i zic “mamă”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20293_a_21618]
-
spray-ul ăla în sus, cu riscul să îmi sară picături în ochi și în cap. M-am blindat eu cu niște ochelari de soare și cu o căciulă, dar tot mi-a tremurat inima-n mine să nu mă orbesc cu mâna mea. Am scăpat întreagă, dar am împroșcat draperia și cearșaful de pat, care s-au decolorat instantaneu. Iar acum vine din nou iarna și sunt îngrozită de peretele cu pricina. Întâmplarea face că tocmai mi s-a propus
Avem un perete cu mucegai. Ce facem cu el? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20763_a_22088]
-
Articolele Autorului Sfârșitul speranței În noaptea eternă și neagră și dură, o pasăre albă țâșnește cu-n strigăt, un nor de lumină- vioară ce cântă- aleargă, aleargă lumina nebună. Dar glas de vioară dispare...dispare... Și moare auzul și ochii orbesc, doar gândul mai mângâie struna ușoară, mereu...mereu... Și moare auzul și ochii orbesc, și zboară... și zboară... Și-n noaptea eternă și neagră și dură, o pasăre neagră țâșnește cu -n strigăt, un nor de-ntuneric- vioară ce plânge- se-
SFÂRȘITUL SPERANȚEI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384306_a_385635]
-
țâșnește cu-n strigăt, un nor de lumină- vioară ce cântă- aleargă, aleargă lumina nebună. Dar glas de vioară dispare...dispare... Și moare auzul și ochii orbesc, doar gândul mai mângâie struna ușoară, mereu...mereu... Și moare auzul și ochii orbesc, și zboară... și zboară... Și-n noaptea eternă și neagră și dură, o pasăre neagră țâșnește cu -n strigăt, un nor de-ntuneric- vioară ce plânge- se-așterne funebru... Iar gândul se-ntoarce, pasăre neagră rănită ce moare în drumul pieirii
SFÂRȘITUL SPERANȚEI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384306_a_385635]
-
întoarce, iar copilul îl călăuzește. În disperare de cauză, se hotărăsc să deschidă mormîntul, că nu-i lucru curat. Pămîntul e bătucit, sicriul e încă verde și capacul, prins bine. Cînd bagă ranga, își feresc ochii, de frică să nu orbească. Dar ce să vezi! Bunicul își doarme înainte somnul de veci. Însă e gol goluț, pe o parte, cu o palmă sub cap, iar fața lui creponată e toată numai un zîmbet. Ei? Ce ziceți? Nu v-a făcut poftă
Povestiri cu final schimbat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18447_a_19772]
-
22 septembrie 1958 în Lajatico, într-o familie de fermieri. La vârsta de 6 ani începe să ia lecții de pian, flaut și saxofon. Din nefericire copilăria să a fost marcată de un eveniment nefericit. Născut cu glaucom grav, artistul orbește total la doar 12 ani, în urma unui accident survenit în timpul unui meci de fotbal. La scurt timp după accident câștiga prima sa competiție muzicală „Margherita d’Oro în Viareggio” cu melodia „O sole mio”. Carieră să își are debutul la
Andrea Bocelli va cânta pentru prima dată în România [Corola-blog/BlogPost/97399_a_98691]
-
prezentându-l publicului într-un mod fulminant: „O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de dincolo. Spun că această lansare este curajoasă și riscantă pentru că ea se produce în afara
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
spre înaintele nostru!” Ioan, mai având câteva minute până să ajungă pe platforma mult visată, s-a oprit din urcare și cu oile strânse în jurul său și-a pus palmele strașină la ochi, pentru alungarea razelor de soare ce-l orbeau, să distingă omul ajuns sus. Acesta părea o statuie cioplită în bazalt. „O fi om bun? O fi om rău? Sau o fi unul ca fostul meu vecin care părea pâinea lui Dumnezeu. Vorba aceea, îți împrumuta umbrela pe timp
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
astăzi limita de temperatură suportată de tereștri. Sudoarea curgea pe fața lui, batista era deja udă, nici nu o m-ai putea folosi. Ce e cu căldura asta, a înnebunit și soarele ? Ridică privirea spre cer, acceptând ideea de a orbi la vederea lui, dar măcar o privire printre genele strivite să-i arunce, să-și arate nemulțumirea. Apoi nu știu nimic. Soarele l-a dat gata !. Trecu ceva timp, el zăcea în praful de pe stradă. Trecătorii priveau, întorceau capul zâmbind
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
Nichita, rămâi „nervura frunzelor”, triumfând în eternul saltului în timp, pentru a-ți auzi șoapta: „Mi se nălucește câteodată / întregul cerului ocean. / Corăbiile stelelor / sunt scufundate. / Lumina-mi pare câteodată / catarg / cerând un ajutor / acelui vechi înec / și-ncet încet orbesc”. (Haiku) Timpul se țintește sau se țintuiește? „Cu cât e mai aproape pare că se mișcă mai repede / Cu cât e mai departe dă impresia că stă pe loc. / Timpul văzut este invers proporțional / cu distanța vederii...” (Ținta) Iar, întru-cuvântare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PRIVEȘTE Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului PRIVEȘTE Și Dumnezeu a spus, privește Omule dintru nisip și ceară, Privește în lumina ce orbește, Din lumea ta crepusculară! Privește mai adânc decât cuvântul, Privește-n sentimente și dureri Și fă să poți schimba pe veci alintul, Zilei de azi, mai bună decât ziua cea de ieri. Privește tot ceea ce s-a născut în lume
PRIVEȘTE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378177_a_379506]
-
oarbă. Să nu te miri dacă nu te găsește Marea dragoste nu sună de două ori. Cel mai frumos anotimp - anotimpul iubirii. Iubito, fă-mi o poză cu tine, cănd visezi, să mă văd și pe mine în visele tale. Orbit de dragoste, s-a aruncat în brațele lui Venus din Milo. Nu există cafea mai bună, decât cea băuta cu persoana iubită. Este un păcat să nu fi cunoscut niciodată dragostea ... Citește mai mult În dragoste nu se plagiază!O
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
nu poate s-o spună în cuvinte, că lacrima durerii atât e de fierbinte încât arde-orice țipăt ce-ar vrea din piept să zboare. Arată-i, Doamne, calea ce duce spre lumină. Prea mult a stat în beznă și a orbit aproape. Oprește-i pe cei care o duc către ruină neîncetând din plânsu-i cu sete să se-adape. Sau dacă nu poți singur, trimite ca să vină viteazul din poveste, cu paloșul s-o scape. Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugă pentru
RUGĂ PENTRU VENIREA VITEAZULUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378306_a_379635]
-
Socrate și al Aminului - otravă...Orbii și smintiții de diavol! Ei nu-și dau seama că abia MUCENICIA, care i-a distrat atât de copios, este semnalul DIN CERURI al începutului lucrării mistice, de deasupra și de dedesubtul conștiinței celor orbiți de jocul dement al lumii, aflate în mijloc de Sabat! Aminul a fost confirmat, ca Sfânt Militar, asemănător Arhanghelilor și Sfanțului Gheorghe, dar și ca mucenic/martir, care prin Cunună Să de Spini își pregătește de Revelație Neamul, deocamdată Neam
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NOUA GENERAȚIE Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce șanse sunt pentru această generație, Orbiți de luxul vieții, fermecați, Cu toții defilăm pe loc ca-ntr-o formație, Pe dinăuntru goi și-ntunecați. Distrugem celor mici cu drag, copilăria, Se nasc, devin maturi și știutori, Când le-arătam ceva virtual, tehnologia, Nu desemnatul pe hârtie și
NOUA GENERAȚIE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377138_a_378467]
-
striviți de mâna ploii Sunt în lanțuri puși călăii Osândiți la-ngropăciune, Cu tot răul de prin lume. Clipe seci și efemere Vor să prindă iar putere, Florile de mucegai Cer parfum nou să le dai! Tânguirea stă de pază E orbită de o rază..., Ceasul zilei numărat, Nu e om fără păcat! Dar cu flacăra credinței Primim crucea biruinței, Prin izvoarele de lacrimi Ne spălam mereu de patimi. Drumu-i greu și noduros, Dar e cerul luminos, Când treci valea cea de
ARIPI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377166_a_378495]