1,646 matches
-
cu Thomas Pinchon. Și mai ales că are succes, inclusiv în străinătate, nefiind un "neînțeles" sau un "nedreptățit", așa cum se proclamă, cu delicii masochiste, atâția dintre ratații de azi. Iritarea multora a fost stârnită acum câțiva ani de apariția romanului Orbitor, care, ca un diapazon de argint al scrisului, i-a obligat să-și aducă aminte cum sună marea literatură. Superbele poeme ale lui Mircea Cărtărescu, așa superbe cum erau, nu constituiau chiar o primejdie, puteau fi privite și ca un
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
al scrisului, i-a obligat să-și aducă aminte cum sună marea literatură. Superbele poeme ale lui Mircea Cărtărescu, așa superbe cum erau, nu constituiau chiar o primejdie, puteau fi privite și ca un joc literar. Nici proza sa dinainte de Orbitor, cu toată risipa ei de frumusețe literară, nu a provocat o invidie dramatică. Fiecare își putea spune că ar fi în stare și el să scrie ceva asemănător, dacă ar vrea neapărat, dacă s-ar mobiliza, dacă n-ar avea
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
nu a provocat o invidie dramatică. Fiecare își putea spune că ar fi în stare și el să scrie ceva asemănător, dacă ar vrea neapărat, dacă s-ar mobiliza, dacă n-ar avea ceva mai important de făcut etc. Dar Orbitor... Orbitor se situează în mod evident la un nivel foarte greu de atins, este o carte de Premiul Nobel, în comparație cu care aproape toate cărțile scriitorilor români contemporani de prin librării par o tristă maculatură. Orbitor este chiar orbitor, făcându-le
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
a provocat o invidie dramatică. Fiecare își putea spune că ar fi în stare și el să scrie ceva asemănător, dacă ar vrea neapărat, dacă s-ar mobiliza, dacă n-ar avea ceva mai important de făcut etc. Dar Orbitor... Orbitor se situează în mod evident la un nivel foarte greu de atins, este o carte de Premiul Nobel, în comparație cu care aproape toate cărțile scriitorilor români contemporani de prin librării par o tristă maculatură. Orbitor este chiar orbitor, făcându-le pe
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
important de făcut etc. Dar Orbitor... Orbitor se situează în mod evident la un nivel foarte greu de atins, este o carte de Premiul Nobel, în comparație cu care aproape toate cărțile scriitorilor români contemporani de prin librării par o tristă maculatură. Orbitor este chiar orbitor, făcându-le pe numeroasele cârtițe ale literaturii să clipească dușmănos. Pentru ca acum Mircea Cărtărescu să adreseze, involuntar, mediocrilor o nouă provocare, publicând un Jurnal care este așa, de-a dreptul, fără strădania disperată de a părea astfel
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
etc. Dar Orbitor... Orbitor se situează în mod evident la un nivel foarte greu de atins, este o carte de Premiul Nobel, în comparație cu care aproape toate cărțile scriitorilor români contemporani de prin librării par o tristă maculatură. Orbitor este chiar orbitor, făcându-le pe numeroasele cârtițe ale literaturii să clipească dușmănos. Pentru ca acum Mircea Cărtărescu să adreseze, involuntar, mediocrilor o nouă provocare, publicând un Jurnal care este așa, de-a dreptul, fără strădania disperată de a părea astfel, fără rictusul desfigurator
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
a neantului - gândul că nu mai poate redeveni ce-a fost, că a uitat formula magică prin care avea acces la fericirea parcă nepământească a creației. Culmea este că însemnările datează tocmai din perioada în care scriitorul lucra la romanul Orbitor, despre care noi știm, acum, că reprezintă, în special prin forța lui vizionară, printr-un multilingvism practicat, în mod curios, în interiorul limbii române și prin splendoarea desfășurării caleidoscopice a imaginației, o capodoperă a literaturii române. Din punctul nostru de vedere
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
will also lower the highest mountain and rise the deepest ocean, to demonstrate my powers. There is not important how you pray and worship Us; just obey Our commands. This is all...” Cutremurele care au precedat și urmat Mesajul, lumina orbitoare care a invadat planeta, vocea puternică pe care a auzit-o fiecare pământean în limba sa maternă, au înmărmurit orice suflare omenească. O voce cu rezonanțe metalice, dar foarte clară și impunătoare! Tăcere adâncă a urmat imediat ce pământul a încetat
Mesajul care a schimbat omenirea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_366]
-
un adolescent ascuțit și bolnăvicios, în pijama rufoasă și cu un fel de vestă lăbărțată deasupra, stăteam toată după-amiaza așezat cu fundul pe lada de studio privind în ochi, ca hipnotizat, reflexul meu în oglinda străvezie a ferestrei.” (Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.) „Zăpada se topea, scurgându-se în rigole. Soarele ardea vesel, aerul era nemișcat și centrul stațiunii forfotea de lume: vilegiaturiști sau funcționari, vânzători, profesori, ce mergeau la masă, în pauza de prânz. Era puțin trecut de ora unu
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
de lumină/ cutia milei spațiul înlumină/ uitate plăsmuiri. Cine-a orbit-o/ fecunda unduire opalină?/ Pe scara de incendiu Riga Crypto/ a scos pe Enigel, eucalipto,/ «în humă unsă» răbdătoare lină./ Îmbracă-i somnul. Cumpăna tresare/ starea pe loc caverna orbitoare/ a runelor deșartă înnodare./ Cetește: «viro con go e o lig»/ și joacă-l pe califul să-pă-lig/ spre conul de infern în sărbătoare“ (Aură - variantă). Ceea ce personalizează Manuscrisul de la Înviere între celelalte cărți dintr-o impresionantă bibliografie lirică, deschisă în
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
ajuns). Sau: „Înainte de-a muri lumina mea deja moartă/ căutîndu-mi această femeie lipită de creierul meu// cu frînghiile ei și cîrligele ei acoperite de ochii mei/ cu unghiile ei acoperindu-mi gura// din sînge sînt încă norii/ și-i orbitor ce nu moare” ( În cer și pe pămînt). Ținînd seama de o asemenea perpetuă stare a existenței care se reneagă continuu, adesea în decor autumnal, putem vorbi de un bacovianism formal acutizat: „Vine-o toamnă care uite respiră/ chiar lingura
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
dar n-a mai apucat s-o facă, fapt benefic de altfel pentru piesă din cel puțin două motive: Alba ducându-te cu gândul la curățenie, puritate - de fapt obsesia Bernardei: „puritatea” declanșând toate dramele în piesă - dar și albul orbitor, albul din sudul canicular al Spaniei, într-un contrast evident cu negrul îndoliat al locatarelor casei, cu negrul care se insinuează în viața dramatică a acestor femei din satele Spaniei. Orice alt nume ar fi dăunat piesei. * Citeam și reciteam
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
masculin al Irinei Petraș, mai discret în vremea din urmă: Nicolae Bârna, identic ca seninătate; iată oameni ce emană bunătate și empatie în orice configurație. Asta nu înseamnă, totuși, că scriitoarea aprobă, atunci când e cazul, inadvertențele din texte sau nepotrivirile orbitoare. Într-un singur loc din cea mai recentă carte, și drumul. Prozatori contemporani, Irina Petraș semnalează hotărâtă ceva ce nu-i place. Semn că cititorul chiar trebuie neapărat să țină seamă de avertizare. Si are dreptate: „Mărturisirile prea amănunțite legate
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
e roman al ratării, decât dacă citim însăși existență-pândită-demoarte ca ratare. O rememorare detaliată, iubind digresiunile și derogările de la firul drept al frazei). În multe rânduri lasă opiniile altor critici să spună totul despre o carte sau alta (de exemplu Orbitor și Singura cale). O face pentru că are încredere în comentatorii mai noi ai fenomenului literar. E și asta o formă de angajare, dar și de încurajare, cum puțini o fac. Dacă am avea mai mulți critici asemeni Irinei Petraș, oglinzile
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
simte și ce crede. Nu, el trebuie să folosească "expresii frumoase". Primăvara nu poate fi un anotimp, ci trebuie să fie fiica bătrânului an. Soarele nu poate fi un astru ceresc, ci este dătătorul de viață. Razele nu pot fi orbitoare, strălucitoare sau ordinare, ele sunt ca spicele de grâu și se scurg pe pâmânt. Iarba nu-i verde, ci o adunătură de firicele care caută căldura soarelui taman când vântul adie, că doar n-o să bată. Primăvara nu înfloresc copacii
Fără Compunere. Un blogger vrea revoluție în școli by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22386_a_23711]
-
cifră întreprindere etc., toate trebuiau părțile, în toate direcțiile vuia suspect de ”rotundă”) au murit de la împodobite cu ornamente fel de fel. pământul și cerul de explozii și explozii în aceste zile. Puțini, dacă Predominantă este culoarea roșie și lumini orbitoare, generatoare de ne gândim că numai în provincia ”lanternele” roșii, am aflat de ce bule și săgeți luminoase de toate Quebec (8 milioane de locuitori), în trebuie păstrată tradiția, veche de culorile. Explodau în aer chiar și anumite weekend-uri, mor
UN CANADIAN ÎN CHINA. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_44]
-
ar fi murit datorită academizării propriilor produse și a colegilor de breaslă. Se spune că ar fi fost ucisă chiar de mână înflăcăraților săi susținători. Sau că ar fi murit din autosuficiență, grija excesivă și un lung șir de succese orbitoare. Cel puțin asta spune corul celor mai mulți dintre teoreticienii curentului post-pop. Cultură pop, proclama ei, reprezintă față însorită a Visului American. Geamănul estetic al individualismului și al democrației liberale. Antidotul plin de culoare împotriva griului socialist. Chipul epocii de aur a
Expoziţia Mentors, de Lea Rasovszky [Corola-blog/BlogPost/99301_a_100593]
-
12-13 august, cînd în Piața Mare au avut loc concertele formațiilor din străinătate. În prima seară au urcat pe scenă Lacrimas Profondere, Helloween și Tarja Turunen. Lacrimas Profondere au sunat OK, chiar dacă goticul lor cerea mai mult întuneric decît lumina orbitoare de la ora aia, însă ne amintim că în alți ani pe lumină pur și simplu au explodat unele formații, să ne amintim măcar de My Dying Bride și Subscribe! Apoi a urmat formația pentru care cred c-au venit cei mai mulți
Artmania 2011 [Corola-blog/BlogPost/99993_a_101285]
-
Chinezești” sau “Leagănul Rusesc”, continuând cu momentele de “Trapez” sau “Bungee” ce sfidează gravitația sau cu reprezentațiile de “Jonglerie” care fac deliciul publicului, până la îndelung aclamații și unicii “Clovni”. Expertiza tehnică și designul extravagant se împletesc cu costume spectaculoase, jocuri orbitoare de lumină, umor, muzică senzațională și magie. Plin de farmec, culoare, amuzament, Saltimbanco este un spectacol de văzut alături de întreaga familie. Saltimbanco este cel mai longeviv spectacol al Cirque du Soleil, o adevarată operă ce sfidează trecerea timpului. Saltimbanco - “Mitul
Cirque du Soleil pentru prima oară în România, cu Saltimbanco! [Corola-blog/BlogPost/96989_a_98281]
-
Mafia în București. Nu că ne-am dori asta, dar nu degeaba turneul lor se numește "One Last Tour". Sâmbăta, 14 decembrie, Pavilionul Central Romexpo se va transforma în sediul est european al muzicii electronice: mii de watti de lumini orbitoare, mii de decibeli aruncați în eter, o scenă gigantică și zeci de metri pătrați de ecrane LED perfecte pentru niște visuals absolut hipnotice, totul pentru unul dintre cele mai așteptate show-uri live din acest an. Nebunia va începe de la
Swedish House Mafia, ultimul turneu [Corola-blog/BlogPost/97515_a_98807]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380182_a_381511]
-
Săptămîna trece extrem de repede, sîntem niște jucării în mîna timpului și nu-mi vine să cred că aceleași ciori vopsite în chip de papagal orbitor au zburat în miez de toamnă spre Göteborg, ca să se înfrupte din alt cașcaval. Se tot cred repere valorice și morale, cînd, în realitate, unii merg pe mîna pornografiei și a limbajului decadent, alții au închinat ode poematice comunismului sau
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
conflicte surde totul ia amploare, Dintr-o unduire apare un val mai mare.. Tăceri ce mocnesc în jarul sufletesc, Prelungind conflicte ce aspru izbesc, Vibrând în suflete prea multe dorinți, Tac și iubirile uscate fără de căinți... Tăcerea înșelătoare fără de liniști, Orbitoare vorbe, pe bune le înfrunți, Părăsind peșterile sumbre te așezi La tratative, problema tot maschezi... Auzind spațiul.. în loc de comunicare, Tăcând, nesațiul se extinde ca o boare Încremeniri viabile-n seamăn făr’tip, Pârlește fervoros asemănări la chip... Cu dor de
TĂCERI CE DOR.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377167_a_378496]
-
de toate, ceva ce imi oprea și lua teamă de plângeri. -Era Mama ! Luasem formă genomului uman. Ea mă crease din celulele ei și acum m-a scos la lumină, daruindu-mi un strop din suflarea eternă a vieții. Ce orbitoare-i lumină! Ce asurzitor este zgomotul timpului! Recunoscandu-mi izvorul,gândesc și acopăr ,deja, o parte a necunoscutului din care veneam și în care, în curând, voi intra mai adânc. Și totuși, parcă pe aici am mai fost, cândva. Ce
MEMORIA ANTICIPATIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382292_a_383621]
-
paradisiace. Reproduc, într-o traducere liberă, un fragment din ultima lui carte: "Dacă închid ochii și rechem amintirile din România, din România mea, înaintea oricărei alte imagini văd o lumină alunecoasă, albă, un alb dincolo de spectrul cromatic. Văd un cer orbitor în care culorile distincte se topesc într-un praf argintiu, păstrîndu-și reflexele luminoase pînă la cele dintîi ore ale nopții. Totul este de un alb strălucitor, sclipitor: conacul din Crevedia este alb, albe sunt și hainele noastre de vară, espadrilele
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]