529 matches
-
le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de singular: unu - întâiul și sinonimul neologic primul, precum și pronumele neologic secundul, sinonim al pronumelui al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea, cel din urmă FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINALTC "FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINAL" În flexiune pronumele ordinal acualizează opozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea, cel din urmă FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINALTC "FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINAL" În flexiune pronumele ordinal acualizează opozițiile categoriilor determinării, genului, numărului și cazului. Categoria determinării se realizează prin opoziția între doi termeni: determinare definită-nedeterminare, manifestată în planul expresiei prin corelația cel/Ø: Cel de-al doilea a plecat imediat./ Al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea, cel din urmă FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINALTC "FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINAL" În flexiune pronumele ordinal acualizează opozițiile categoriilor determinării, genului, numărului și cazului. Categoria determinării se realizează prin opoziția între doi termeni: determinare definită-nedeterminare, manifestată în planul expresiei prin corelația cel/Ø: Cel de-al doilea a plecat imediat./ Al doilea a plecat imediat. Pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mărci de pronume și mărci ale determinării definite. Acest statut al morfemelor -l și -a îl confirmă absența lor în sintagme în care determinarea, la nivelul sintagmei nominale, se realizează prin alte mijloace, prin adjective demonstrative, de exemplu, iar pronumele ordinal este întrebuințat adjectival: acest prim pas, acea primă zi, acești ultimi ani. Genultc "Genul" Categoria genului se desfășoară între termenii masculin-feminin. Opoziția este marcată la nivelul morfemului discontinuu al subclasei și, când se caracterizează prin determinare definită, la nivelul morfemului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și, când se caracterizează prin determinare definită, la nivelul morfemului determinării: Masculin: al...le (a): al doilea cel de-al...le(a): cel de al doilea Feminin: a...(a): a doua cea de a...(a): cea de a doua Pronumele ordinale simple realizează opoziția de gen prin morfemul pronominal precedat de dezinența înscrisă în flexiune internă: Singular: -Ø + l(M.): primul, întâiul, secundul, ultimul -ă + a(F.): prima, întâia, secunda, ultima Observații: La formele de feminin se produce amalgamarea morfemului determinării
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
le(F.): întâiele, primele, secundele, ultimele Pronumele întâiul, când este precedat de morfemul determinării, ia forma dintâi și realizează opoziția de gen prin intermediul acesteia: cel dintâi/cea dintâi; cei dintâi/cele dintâi. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este proprie pronumelor ordinale întâiul, primul, secundul, ultimul și locuțiunii cel din urmă. În planul expresiei, opoziția se realizează prin dezinențe, în flexiune internă, și la nivelul morfemului determinării, variind în funcție de gen: Singular: -Ø + -l(M.): primul, ultimul, întâiul -ă(e) + -a(F.): prima
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M.): primii, ultimii, întâii -e + -le(F.): primele, ultimele, întâiele Observații: Masculinul pronumelui întâiul prezintă suprapunerea dezinenței -i, din flexiunea internă, cu i din temă: întâii. Pronumele secundul dezvoltă la masculin și o alternanță consonantică: d/z: secundul/secunzii. Pronumele ordinal întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume ordinale sunt defective de plural. Marca singularului este reprezentată de morfemul subclasei, la care se adaugă, când pronumele se caracterizează prin determinare definită, morfemul determinării: al doilea, cel de al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinare definită, morfemul determinării: al doilea, cel de al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral se dezvoltă uneori forme de plural, exprimate prin morfemul determinării: cei de al doilea. Cazultc "Cazul" Flexiunea cazuală a pronumelui ordinal se realizează cu ajutorul morfemului cel. La nominativ-acuzativ, morfemul intervine în primul rând pentru exprimarea categoriei determinării (în opoziție cu morfemul Ø: al doilea/cel de al doilea) și, indirect, a categoriei cazului. La genitiv-dativ, însă, unde este indispensabil flexiunii, funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primul rând ca morfem al cazului: N.Ac.: (cel de) al doilea (M.), (cea de) a doua (F.) G.D.: celui de al doilea (M.), celei de a doua (F.) Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe, general, când pronumele ordinal realizează funcția sintactică de complement direct: A venit al doilea./ L-am trimis pe al doilea. sau, sintactic, prin intermediul prepozițiilor care cer cazul acuzativ: A vorbit despre al doilea. Genitivul se distinge de dativ prin morfemul al, a etc.: O
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ultimei(a) Observații: Pronumele întâiul nu se întrebuințează la genitiv-dativ feminin. Plural N.Ac.: -i + -i(M.): primii, ultimii, întâii -e + -le(F.): primele, ultimele, întâiele G.D.: -i + lor(M.): primilor, ultimilor, întâilor -e + lor(F.): primelor, ultimelor, întâielor Pronumele ordinal întâiul(dintâiul) realizează cel mai adesea flexiunea cazuală și opoziția de gen și număr prin intermediul morfemului cel: Singular N.Ac.: cel dintâi(M.), cea dintâi(F.) G.D.: celui dintâi(M.), celei dintâi(F.) Plural N.Ac.: cei dintâi(M.), cele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr prin intermediul morfemului cel: Singular N.Ac.: cel dintâi(M.), cea dintâi(F.) G.D.: celui dintâi(M.), celei dintâi(F.) Plural N.Ac.: cei dintâi(M.), cele dintâi(F.) G.D.: celor dintâi(M. și F.) SINTAXA PRONUMELUI ORDINALTC "SINTAXA PRONUMELUI ORDINAL" Pronumele ordinal intră în toate relațiile sintactice, cu excepția relației de incidență, și realizează toate funcțiile sintactice proprii substantivului: • subiect: „Al doilea s-a rătăcit.” • predicat (în complementaritate cu un verb copulativ): „Ș-acela între oameni devină cel întâi/ Ce mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfemului cel: Singular N.Ac.: cel dintâi(M.), cea dintâi(F.) G.D.: celui dintâi(M.), celei dintâi(F.) Plural N.Ac.: cei dintâi(M.), cele dintâi(F.) G.D.: celor dintâi(M. și F.) SINTAXA PRONUMELUI ORDINALTC "SINTAXA PRONUMELUI ORDINAL" Pronumele ordinal intră în toate relațiile sintactice, cu excepția relației de incidență, și realizează toate funcțiile sintactice proprii substantivului: • subiect: „Al doilea s-a rătăcit.” • predicat (în complementaritate cu un verb copulativ): „Ș-acela între oameni devină cel întâi/ Ce mi-a răpi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aldoilea.” • complement predicativ: „Ea a sosit a doua.” • circumstanțial: „Din cauza celui de-al doilea, n-a mai ajuns la vreme.”, „El a plecat după al doilea (semnal).” etc. • atribut: „Am uitat culoarea celei dintâi.” În dezvoltarea relației de dependență, pronumele ordinal ocupă mai ales poziția de determinant, dar nu este incompatibil cu poziția de regent; este determinat mai ales de atribute partitive sau prin care se descrie dimensiunea spațială din perspectiva căreia se stabilește ordinea obiectelor substituite: „El este primul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atribute partitive sau prin care se descrie dimensiunea spațială din perspectiva căreia se stabilește ordinea obiectelor substituite: „El este primul dintre exploratorii români ajunși până la Polul Nord.”, „Să vină al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Să vină al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub aspect semantic, adjectivul pronominal ordinal
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub aspect semantic, adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub aspect morfologic, situații deosebite prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme nominale dezvoltând
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin mijloace concrete determinarea, substantivul și adjectivul pronominal rămân nedeterminate categorial; în structura lor nu mai intervine morfemul determinării: acest prim an, această primă zi etc. În aceste sintagme, adjectivul ordinal realizează opozițiile categoriale de gen, număr și caz, asemenea adjectivelor calificative, exclusiv la nivel dezinențial. Masculin N.Ac.G.D.: -Ø (singular): acest prim (întâi, secund, ultim) an -i (plural): acești primi (întâi, secunzi, ultimi) ani Feminin Singular N.Ac.: -ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu se întrebuințează la cazurile genitiv-dativ. Adjectivul păstrează aceleași forme, când sintagma se caracterizează prin determinare nedefinită: un prim an, o primă mișcare ș.a.m.d. sau prin nedeterminare: ca prim moment, ca ultimă speranță ș.a.m.d. Celelalte adjective ordinale își păstrează forma comună cu pronumele, indiferent de topică (al doilea pas/pasul al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod liber și în poziție postsubstantivală. Stau numai în fața substantivului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod liber și în poziție postsubstantivală. Stau numai în fața substantivului locuțiunile al nu știu câtelea decret, cine știe al câtelea decret și în mod curent adjectivul întâiul. PRONUMELE INTEROGATIVTC
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin dezvoltarea unui sens cantitativ, încadrându-se în clasa mare a cuantificatorilor, iar pronumele al câtelea, sensul de ordine: „Al câtelea ai ieșit?” Conținutul semantic al acestor pronume le condiționează intrarea în raport de substituție cu pronume de cuantificare sau ordinale: „El a ieșit al doilea.”, „Au venit trei.” MORFOLOGIA PRONUMELUI INTEROGATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI INTEROGATIV" Sub aspect morfologic, pronumele interogative se disting de adverbe, cu care se aseamănă funcțional, în planul actului lingvistic, prin caracterul lor variabil. Face excepție pronumele ce
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]