250 matches
-
despre o adevărată reconstrucție a universului poeziei lui Eminescu pornind de la modelul, integral asumat, cum se dovedește la tot pasul, al labirintului, spre centrul căruia se tinde ca spre o autentică sursă a esenței creatoare. Obsesia constantelor tematice, ca elemente ordonatoare și căi de acces, se regăsește în Spirala destinului (1993), unde metoda este consolidată prin apelul profitabil la interdisciplinaritate și prin extinderea ei la autori străini, convocați, alături de cei români, la o conversație spirituală. SCRIERI: Motive și structuri poetice, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287287_a_288616]
-
se va reflecta în imagismul programatic, ca tehnică menită să destructureze discursul conceptual-abstract. Cu mult înainte de a proclama ca butadă: „eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA” Voronca mizează pe imagine (și imaginație) ca factor dinamizator al textului liric. Oricâtă inteligență ordonatoare „constructivistă” ar fi pusă la contribuție în alcătuirea discursului poetic, ceea ce primează e freamătul interior al unei subiectivități agitate și efervescente: “înțelesul” - scrie poetul - „trebuie perceput cu antenele ființei întregi, mai presus de inteligență și logică”, poezia e funciarmente „ritm
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu lumină de perlă. Și această lumină, a cărei prezență o simți la Th. Pallady mai mult ca la oricare alt colorist - căci fiind puțină e mai prețioasă și se cere culeasă și împărțită cu gelozie de alchimist - lumina acestora ordonatoare s-a împletit în toată făptura sufletească a pictorului nostru. Cel mai intelectual dintre plasticii români. În peisagiile sale pariziene vibrează nostalgia Moldovei natale. Un artist al cărui simț pictural nu s-a dezvoltat solitar, creând un "elefantiazis" local, ci
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
accente faustice, amintind pe alocuri opera lui Carl Orff, Carmina Burana, - "Și de-aș avea darul profeției/ Și tainele toate de-aș cunoaște/ Iar dragoste nu am, nimic nu sunt." - pare să developeze vertiginos filmul vieții în absența unei ierarhii ordonatoare într-un aleatoriu deplin și hipnotic de carnaval karmic și care smulge lui Julie o singură lacrimă. Într-un flash se poate vedea fetusul mișcînd în corpul mamei. Cu cei doi amanți, o întreagă umanitate este izbăvită, renăscută, muzica urcă
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
care nimeni nu scapă. De fapt una din temele pe larg dezvoltate în Învățături... este tocmai aceea a împărțirii dreptății în conformitate cu legile creștine - condiție obligatorie pentru ca autoritatea domnului să fie recunoscută și acceptată. Misiunea domnului este deci una etică și ordonatoare, și el o îndeplinește în umilință, fiind un exemplu și un îndrumător spiritual pentru poporul său, aidoma unui bun părinte: "m-ai pus să fiu păstoriul și învățătoriul turmei tale". Putem socoti că persoana umană, individul este ignorat, "pulverizat", în
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
clamează, nici pe departe, disoluția profesionalismului sub avalanșa dreptului natural și nediferențiat la exprimare, ci aduce un elogiu conștiinței de sine a artistului, generozității ca premisă a receptării, dorinței lui legitime de a comunica și, în ultimă instanță, vocației sale ordonatoare.
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
și știința fizicianului au jucat rolul lui ancillae musicae, în timp ce talentul și inteligența compozitorului au fost apanajul lui magistrae musicae. Urechea umană, în special cea europeană, a indus un anume sens restrictiv (în plan cantitativ) organizărilor spațiale, impunînd o tendință ordonatoare, simplificatoare. Dacă la primitivi, bunăoară, scările sonore, fie ele oligocordice, pentatonice sau heptatonice, se înfățișau într-o infinitate de variante (varietate stimulată, firește, și de limbajul netemperat), pe parcursul evoluției fenomenului muzical, selecția scărilor va ajunge pînă acolo încît la vechii
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
și artei corespondente ei ordinea se află doar în capul nostru. Firește, nu este zadarnică truda pe foaia de hârtie: pentru că lumea și arta sunt perfectibile. Lucrurile sunt nedesăvârșite dar, în fond, desăvârșite, tocmai prin participarea noastră discret selectivă și ordonatoare la desăvârșirea lor. În anumite împrejurări, m-am surprins că nu pot distinge binele de rău. De fapt, în arta modernă încep să se confunde așa-zisul frumos cu urâtul, așa-zisul adevăr cu falsul. A distinge între etic și
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
domnul Alexandru Paleologu. ...În chilie, pe masă, prin colțuri, cărți și broșuri, între ele, și câteva din cele vreo douăsprezece lucrări de reflecții duhovnicești, de practică isihastă scrise de Arhimandritul Mina Dobzeu și tipărite pe cheltuiala sa, în care axa ordonatoare e iubirea pentru toți credincioșii. Dar și avertismentul luptătorului în sutană pentru adevăr și curățenie sufletească e prezent oriunde: "Neghina va fi aruncată în foc. Nu prin egalitatea falsă, pe care o aducea comunismul ateu, nici prin falsa lucrare Era
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
elaborat (până la detaliul infinitezimal), "funcționarul neantului" e transpus și văzut în decoruri, registre și lumini diferite, compus multidimensional. Oricât de curios ar părea, el este o rezultantă a romanului, iar nu un punct fix al lui, o tipologie clară și ordonatoare. Ce diferență față de romanul realist tradițional, al formației unui erou ambițios, trecând prin varii încercări și momente potrivnice, pentru a izbândi sau a cădea, la final! Aici, ficțiunea cade, ca o pelerină, pe umerii tari ai protagonistului, care alege să
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
a citatului muzical cu conotații ascunse etc. configurează o natură profundă și misterioasă. Din muzică secolului nostru autoarea alege că moment referențial sistemul relației text-muzică inițiat de Messiaen, pe care îl consideră legat printr-un arc peste timp de viziunea ordonatoare profund mistica a unui des Prez sau Bach. Melodrame sau alte asemenea încifrări sonore se găsesc la Sostakovici și în opera enesciana; în ambele cazuri este vorba despre motive melodico-armonice cu eventuale semnificații de semnătură. La Enescu melograma numelui său
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
care amintesc de ordinea lumii minerale și de stereotipia înaltă a unei mecanici abstracte. Peste acest nivel ordonat și glacial, artista suprapune, finalmente, amprenta unei senzualități reținute, curbele unei mișcări vii, dar nu scăpate întru totul de sub controlul unei instanțe ordonatoare. Egle Vertelkaite este, din contră, un spirit epic, o conștiință însetată de evenimente și cucerită de enorma capacitate combinatorie a lumii vii, de fascinantul spectacol pe care îl oferă întîlnirea umanului cu sine însuși, cu zoologicul și cu vegetalul. Animate
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
grandios eșec. Aceasta și pentru că ideile literare, așa cum le concepe și le rulează el, se adecvează numai aproximativ la textele literare propriu-zise. Cum punctează decisiv Mircea Martin, critica ideilor literare "rămâne să fie apreciată nu numai după capacitatea speculativă și ordonatoare, dar și după adecvare, după măsura în care construcțiile ei abstracte răspund unei realități artistice." (p. 127). E greu să nu fii de acord cu criticul criticului. În pofida sensului acestei demonstrații, autorul încearcă să-și intensifice comprehensiunea. Contradicțiile de mai
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
său nu era legat de vreun partizanat oarecare. E de la sine de înțeles că, în imperiul multinațional, scriitorul revoltat nu putea decât să slăvască omul revoltat. Dacă Viena definea un Centru al lumii, un loc al întâlnirii cu puterea supremă, ordonatoare, Lenau era, ca orice mare creator romantic, un excentric. Un scriitor care, refuzând un centru tradițional, voia să așeze lumea într-un Centru al său. 2. Lenau în comparatismul românesc. Recapitulări Toți criticii români ai primului val au scris, pe
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
de muzica vocală debussystă cu delicatețea unisonurilor stabilizatoare, fortificatoare și eleganța schimbărilor de macaz armonic; Mihai Damian (Chanson pentru flaut și soprană) adastă pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și clarinet) deconspiră magia sonorităților fruste, uneori tari, acide, alteori moi, bazice, întotdeauna însă tonice, virile, extrase parcă dintr-o lume ancestrală
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
antropologie, în care îndoiala asupra validității cercetării întemeiază reflecția asupra procedurilor descriptive și a celor analitice. "Aventură a rațiunii" - astfel se pronunță Goethe, revendicîndu-se direct de la învățătura kantiană, asupra putinței de a depăși analiza și a accede la sinteza "tipologizantă", ordonatoare și suverană asupra fapticului brut, asupra a ceea ce poate rezulta doar din intuiție. "Tipul", așa cum îl consideră Goethe, devine, ca model descriptiv, ca "fotografie sincronică", o proiecție a diacroniei, căci el fixează, în dinamica lor, datele procesualității; în sinteza trecutului
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Hortensia Papadat- Bengescu, conceptivi-holografici, desfășurările lor epice repliindu-se periodic în fine sondări psihologice -, însă alcătuită din relații spațiale de o rigiditate fluidă, paradoxală, de teatru japonez. La Gabriela Adameșteanu, „rumoarea mică” a existenței diurne este amplificată sub imperiul ficțiunii ordonatoare, devine exemplară. Distanța necesară sublimării se dobândește prin totala dăruire a naratorului, prin uitarea de sine mimată perfect. Varujan Vosganian îmbină remarcabil perspectiva conceptivă cu fine formule introceptive. Cum ar spune Umberto Eco, „ființa coincide cu caleidoscopul de adevăruri pe
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
parte. în cazul temperamentelor umane Hipocrate identifica aceste "sucuri vitale" cu apa, sângele, fierea și mucusul. Extrapolându-le la teritoriul muzicii ele ar putea fi asimilate parametrilor: ritm, ethos, tip de travaliu componistic și timbru (culoare). Ritmul are o valoare ordonatoare; el rezidă din relația evenimentelor sonore cu timpul artistic, dar și cu cel concret, palpabil în care acestea se derulează. Ethosul, dimpotrivă, mărturisește dependența de o anume organizare specială (hors temps). Tipul de travaliu componistic indică tectonica schimbărilor de relief
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
intens spiritualizate). Flegmatici, sangvini, colerici și melancolici: patru spețe umane surprinse de Hipocrate și aprofundate de reprezentanții direcției psihomorfologice de azi, dar și patru moduri de ființare ale limbajului muzical ce se potrivesc, cel puțin în plan speculativ, cu reperele ordonatoare convenite de Sheldon: viscerele constituind la o adică ethosul, oasele - ritmul, mușchii - travaliul componistic, iar sistemul nervos - timbrul (culoarea). Dar oare citând toate acestea, Hipocrate nu cumva se uită strâmb la noi? Pesemne că nu, atâta timp cât concedem că medicina reprezintă
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
îl închide în el însuși ca-ntr-un prizonierat familiar, în care se complace. Nu există accente tragice, tonul interior nu pare a fi rezonanța unui spațiu fără ieșire. El se roagă unui Dumnezeu amic, nu unei instanțe pedepsitoare, sau ordonatoare: "un ins mărunt cît palma, puțin chel, puțin sașiu/ și cu barba albă pînă-n brîu./ avea vorbă șugubeață și se odihnea cu o sticlă-n stînga și cu alta-n dreapta sa./ hai, mă, i-a zis domnul, răsucește-o
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
cromatică transparentă și prin trasee ezitante și imprevizibile. Absorbit în propria sa materie, în propria sa imaginație și în propriul său act, pictorul devine complice cu privitorul în convingerea implicită că dinamica formei este dinamica lumii însăși, dincolo de orice voință ordonatoare mai mult sau mai puțin arbitrară. Atunci însă cînd ordinea naturii și aceea a visului sînt abandonate spre a lăsa loc unei priviri lucide în contextul social și în istoria nemijlocită, observațiile, viziunea și stilistica se schimbă radical. Privirea își
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
putut fi un prețios document, ceea ce nu reușește decît parțial. Informația de bază însă, concepută sub forma unor fișe de creație, există și poate fi utilizată. Volumul însă cred că nu se adresează specialiștilor, nu se dorește o privire înapoi ordonatoare și critica, ierarhizatoare. Apariția volumului trebuie privită mai degrabă în alt plan: el este un dar pe care Altă Victoria Dobre îl face colegilor săi și marelui public, adunînd amintiri din 43 de ani, unele ținînd nu doar de atmosfera
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
subiect, de ce Mircea Horia Simionescu? Autoarea ne explică în „Argument”. A constatat că M. H. S., scriitor intrat deja „în canon”, este unul despre care s-a scris imens, însă dispersat. Nu beneficia de o lucrare „monografică”, de o cercetare ordonatoare a operei întregi, „expurgată de orice partis-pris-uri”. Situație în care se aflau, de altfel, și ceilalți componenți ai familiei lui literare, „târgoviștenii”, și ei mult discutați însă tot nesistematic. Și despre această „școală” care a întruchipat, consideră Gabriela Gheorghișor, „ipostaza
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
Rațiunea are pretenția de a explica existența lui Dumnezeu pe cale pur logică. O logică impusă și speculativă. Pentru Descartes eul e rațiunea gânditoare care-și dovedește propria existență prin conștientizarea procesului gândirii. La Kant, eul se emancipează, e instanță conștientă, ordonatoare și legislatoare, morală și liberă, fie că se manifestă religios sau nu. Leibnitz numește omul un mic Dumnezeu. Apoi Fichte decretează că eul e totul. Nietzsche duce conceptul la extremă, proclamând atotputernicia superegoului care se autodepășește continuu, fără a implica
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
ideea de a aduna într-o carte articole critice răspîndite prin revistele literare de unii sau alții dintre comentatorii producțiilor editoriale autohtone stîrnește suspiciune, iritare sau cel puțin rumoare, mai ales cînd într-o atare întreprindere nu se întrevăd criteriile ordonatoare sau lipsesc cu desăvîrșire. Bănuitele reacții nu i-au împiedicat pe critici să-și publice în volum cronicile, fenomen înregistrat mai cu seamă după '90, cînd panica indusă de apariția fantomei crizei receptării a condus la astfel de gesturi, ce
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]