681 matches
-
de filosofie". 66 Aristotel, Metafizica, XIV (N), 2; 1089 a; (1965), p. 445. 67 "Inducția însă este ridicarea de la individual la general." Topica, 12, 105 a; în Organon, IV, p. 25. 68 Cf. Analitica primă, II, 23, 68 b, în Organon, II, pp. 259-261. 69 "Când un fenomen individual, care încă nu este distinct în specia sa, persistă, atunci sufletul are un prim caracter general. Căci, deși percepem individualul, percepția însăși se îndreaptă spre general, de exemplu spre om, nu spre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
generale prime o nouă persistență, până se ajunge la indivizibil și general (universal); (...) Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discurs a datelor experienței personale, rod al asumării unei trăiri. Să nu uităm că în Bizanț, Aristotel a fost foarte bine cunoscut și nu puțini au fost cei care și-a întemeiat maniera de lucru în filosofie pe logica aristotelică, Organon fiind de altfel o denumire ce s-a impus în Bizanț pentru scrierile de logică ale Stagiritului. În altă ordine de idei, este de extremă importanță distingerea nuanțelor sub care este înțeles termenul de filosofie de către bizantini. Pe ansamblu, este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
H.), discipolul lui Platon, dascălul lui Alexandru Macedon, filosof și savant ce a cuprins variate domenii: filosofie, logică, etică, politologie, poetică, biologie, chimie, psihologie, fizică. Este creatorul școlii filosofice Liceum și autorul multor lucrări de valoare: Metafisica, Fisica, De anima, Organon, Etica nicomahică, Retorica, Poetica ș.a. Thais (sec. IV î.H.) Nu se știe dacă Thais a fost dikteriadă (provenită dintr-un bordel), auletridă (dansatoare), hetairă (curtezană) ori servitoare-concubină. Legenda spune despre frumoasa și seducătoarea Thais că a fost hetaira dramaturgului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
limba în întregime, pe când demersul invers nu e posibil, iar apoi pentru că limba însăși se înfățișează sub forma vorbirii.”. Funcțiile limbajului Karl Bühler (1934) realizează una din primele clasificări ale funcțiilor limbajului într- o perspectivă psihologică și filosofică, elaborând un Organon Model cuprinzând trei funcții. în opinia lui Karl Bühler, există trei factori esențiali ai comunicării verbale - subiectul vorbitor, destinatarul și conținutul comunicării - care determină fiecare o altă funcție: a) de reprezentare (referențială, denotativă, informativă) - despre obiectul discutat; b) de expresie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică a fost privită inițial ca instrument și model de raționalitate pură, deoarece singura operă cunoscută era cea a Organonului. Dar nici aceasta nu era cunoscută integral și în mod direct, ci prin intermediul traducerii și lucrărilor lui Boethius. Astfel, că, la începutul secolului al XII-lea, Aristotel era cunoscut doar datorită lucrărilor care alcătuiau Organon-ul și Boethius 72 (Categoriile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
operă cunoscută era cea a Organonului. Dar nici aceasta nu era cunoscută integral și în mod direct, ci prin intermediul traducerii și lucrărilor lui Boethius. Astfel, că, la începutul secolului al XII-lea, Aristotel era cunoscut doar datorită lucrărilor care alcătuiau Organon-ul și Boethius 72 (Categoriile și De Interpretatione). Datorită acestui lucru el a fost perceput ca simbol al rațiunii în puritatea sa, a modului de a face filosofie folosindu-se de puterea divină a rațiunii. Ulterior, scolastica îl redescoperă pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al cunoașterii. 1.4.3. Logica 102 și raționalitatea pură În contextul căutării adevărului și a identificării modalităților de a ajunge la acesta, logica joacă un rol specific în cadrul gândirii medievale. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la cărțile ce alcătuiesc Organon-ul aristotelic. S-a început cu problematizarea specifică Categoriilor și Despre interpretare a lui Cicero, ulterior aprofunzându-se celelalte texte ale instrumentului realizat de către Filosof. Aristotel, prin interpretările lui Boethius, și, ulterior, prin traducerile în latină realizată de filosofii arabi, devine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o interrelație între momentul în care au fost traduse anumite texte și dezvoltarea imaginarului specific epocii. În domeniul filosofiei existau pe lângă textele sfinților părinți care integrau o parte a filosofiei greco-latine și câteva dintre lucrările aristotelice, în special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început, și a literaturii antice într-o multitudine de direcții și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este ca experimentele să fie făcute în spiritul naturii. Ele nu trebuie să o constrângă, să intervină în mersul ei, ci trebuie făcute în armonie cu ea. "Natura nu este învinsă decât ascultând de ea"76, spune el în Noul Organon, și completează: "Omul, servitor și interpret al naturii, poate să înfăptuiască și să cunoască, atât cât a observat din ordinea naturii, prin lucrul însuși sau prin spirit; în afară de aceasta, el nu mai cunoaște și nu mai poate nimic"77. Metoda
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să reprezinte pentru aceasta începutul istoriei analizei sistematice a științei. Anticipațiile naturii reprezintă tradiția, dar care se va dezvolta începând cu el, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în "Noul Organon", decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul, dar pentru că "Noul Organon" a rămas neterminat, metoda baconiană este redusă la inducție. "Prima parte se subdivide în alte trei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în "Noul Organon", decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul, dar pentru că "Noul Organon" a rămas neterminat, metoda baconiană este redusă la inducție. "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"87. Cele trei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte este reprezentată De Dignitate et Augmentis scientiorum; celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Lucrarea filosofului englez reprezintă noul instrument, o încercare de cenzură a metodelor existente, în toate formele lor. El adăugă pornește de la un zero metodic al cunoașterii încercând să reformeze în mod radical încercarea de a face știință. Pornind de la experiment
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trecerea la ideea unei legi a naturii În opera lui Francis Bacon putem urmări explicația dată formei trecând prin toate etapele conceptuale descrise anterior. O primă definiție a acesteia, asemănătoare descrierilor ce apar în perioada medievală, o întâlnim în Noul Organon 28: "Opera și scopul cunoașterii omenești constau în a descoperi forma însușirii date, sau adevărata deosebire, sau natura naturantă, sau izvorul emanării (căci nu avem la îndemână decât acești termeni care să indice mai exact ce avem în vedere)"29
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
formă ca esență a substanței, ca mișcare a atomilor. Deoarece Bacon nu are o scriere în care să-și prezinte pe larg teoria sa asupra naturii, nu avem nici o definiție exactă și clară dată formei. El o prezintă în Noul Organon din foarte multe perspective: ontologică, logică, gnoseologică și epistemologică. Totuși, aceste perspective sunt greu de separat una de alta. Pe cea ontologică am prezentat-o, și ea se rezumă la ideea că forma este esența naturii, prezentată ca mișcare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
extrage propozițiile din experiență, pe când cea de-a doua deduce și derivă din aceste axiome experiențe noi"68. Anticipațiile naturii reprezintă tradiția, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în Noul Organon, decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul (dar Noul Organon a rămas neterminat). "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în Noul Organon, decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul (dar Noul Organon a rămas neterminat). "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"69. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte alcătuiește Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human (ulterior De Dignitate et Augmentis scientiorum), celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Pentru a-și explica metoda, Bacon alege un exemplu practic: să descoperim forma căldurii. Primul pas pe care îl face este întocmirea tabelei prezenței (tabula presentiae), în care sunt prezentate cazurile în care prezența căldurii este evidentă. Este o colecție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ajutoare sunt: "cazurile prerogative", "reazemurile inducției", "corectarea inducției", "variația cercetării după natura subiectului", "însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative, Noul Organon rămânând neterminat. Cazurile prerogative, douăzeci și șapte la număr, sunt ajutoare date intelectului în cercetarea naturii. Sunt cazuri excepționale, diferite de cazurile comune prezentate în tabele. Ele țin fie de partea instructivă, fie de cea operativă a metodei. Printre cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cazurile "puterii"; sau la ce ar trebui să aspirăm dacă ne sunt date mijloacele, ca în cazurile "indicatoare". Cele patru cazuri "matematice" măsoară practica: cazurile "pentru multe scopuri" și "magice" o înlesnesc 86. Cu enumerarea cazurilor prerogative se încheie Noul Organon care, astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și ne zise că am făcut bine cerându-ne iertare pentru întrebarea pusă, deoarece era important de știut dacă noi socoteam că această țară e o țară de vrăjitori (...)"125. Noul mod de a face știință este descris în Noul Organon. Aceasta nu este o carte oarecare, ci una ce descrie drumul pe care trebuie să-l parcurgă intelectul pentru ca omul să pătrundă în lumea științei. Denumirea de Novum Organum nu este numai în contradicție cu Organon-ul aristotelic, ci reprezintă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este descris în Noul Organon. Aceasta nu este o carte oarecare, ci una ce descrie drumul pe care trebuie să-l parcurgă intelectul pentru ca omul să pătrundă în lumea științei. Denumirea de Novum Organum nu este numai în contradicție cu Organon-ul aristotelic, ci reprezintă titlul cu care putea fi numita o carte de căpătâi pentru omenire. La fel a fost intitulată, în 1520, și versiunea în latină a Noului Testament (1516) aparținând lui Erasmus din Rotterdam 126. Asemănarea dintre cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în spațiul cercetărilor. Prins între manipulator și anahoret, omul de știință modern descris de Bacon este prototipul omului de știință contemporan. Împăcarea cu natura apare ca un leit motif în opera lui Bacon. In Aforismul III din partea I a Noului Organon el precizează: "Natura nu este învinsă decât ascultând de ea"134. Experimentele pe care le face omul de știință trebuie să fie în spiritul naturii. Cele din Noua Atlantida fie împlinesc, fie accelerează un proces natural. Toate invențiile au drept
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cincisprezece probleme", în Despre unitatea intelectului, Editura IRI, București, 2000. Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. Antohi, Sorin, Utopica, Editura Științifică, București, 1991. Aries, Phillippe, Duby, Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works, (I-X) Baynes and Son, Londra, 1824. Bacon, Roger, Opus Majus, editor John Henri Briges, Minerva G.b.m.H Frankfurt / Main
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]