7,850 matches
-
generală a formelor de răspândire a cultelor orientale” (II.B. Análisis general de las formas de difusión de los cultos orientales, p. 461-492), autorul încearcă să cuantifice statistic popularitatea de care s-au bucurat în provincia dunăreană zeii de origine orientală. Descoperă drept cauză principală a acestei popularități fenomenul migrației (colo nizării), care afectează nu doar zona urbană a Daciei, ci și nuclee rurale. Identifică însă și alte cauze, nu mai puțin importante: sprijin din partea puterii imperiale pentru anumite culte, preferințele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cauze, nu mai puțin importante: sprijin din partea puterii imperiale pentru anumite culte, preferințele administrației provinciale, ale aristocrației municipale și mai ales ale militarilor. Partea a III-a a cărții, „Formele de integrare și de control social și ideologic în cultele orientale din Dacia romană” (III. Formas de integración y de control social e ideólogico en los cultos orientales en la Dacia romana, p. 493-580), evidențiază relațiile dintre divinitățile de origine orientală și cultele statului, în primul rând cultul imperial. Sunt avute
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de integrare și de control social și ideologic în cultele orientale din Dacia romană” (III. Formas de integración y de control social e ideólogico en los cultos orientales en la Dacia romana, p. 493-580), evidențiază relațiile dintre divinitățile de origine orientală și cultele statului, în primul rând cultul imperial. Sunt avute în vedere inscripțiile unde divinitățile orientale apar cu epitetele augustus, augusta sau sunt asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de putere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de integración y de control social e ideólogico en los cultos orientales en la Dacia romana, p. 493-580), evidențiază relațiile dintre divinitățile de origine orientală și cultele statului, în primul rând cultul imperial. Sunt avute în vedere inscripțiile unde divinitățile orientale apar cu epitetele augustus, augusta sau sunt asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de putere între princeps și masa provincialilor, între elitele locale și masa populației. Asimilarea diferiților zei orientali de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
divinitățile orientale apar cu epitetele augustus, augusta sau sunt asociate cu formula pro salute imperatoris, -orum, exemple care ilustrează, în opinia autorului, o relație de putere între princeps și masa provincialilor, între elitele locale și masa populației. Asimilarea diferiților zei orientali de structură ioviană cu Iupiter (în forma sa oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen. La fel, propagarea cultelor misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Asimilarea diferiților zei orientali de structură ioviană cu Iupiter (în forma sa oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen. La fel, propagarea cultelor misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul celorlalte culte misterice, ce constituie mai degrabă un contra-model și o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Methodological remarks (p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o serie de evenimente
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează perioada dintre secolele I a.Chr-V p.Chr. Secolul I a.Chr. coincide cu momentul venirii romanilor la Dunărea de Jos, iar secolul V p.Chr. este corelat cu o serie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Fragment din romanul Provizorat) Și, la fel ca pe comsomoliștii sovietici, istoria oarbă avea într-adevăr să-i răzbune. Peste mai puțin de un secol, ultimul descendent al înlocuitorului său, care încercase să șteargă cu blazonul său de Hohenzollern trecutul oriental al micului stat dunărean, va semna și el pe un colț de secretaire hîrtia de abdicare, după ce va fi zărit buzunarul primului său ministru, Petru Groza, umflat de un revolver. în casa de pe malul Rinului, din Heidelberg, unde o placă
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris. Ulterior este unul din cei care transpun în practică planul Quai d'Orsay-ului de transformare a României în bază spirituală pentru Europa Orientală. Printre altele izbutește să facă obligatorie limba franceză în școlile românești, aducând pentru instruire un contingent de profesori din Hexagon, detașați pe întreg teritoriul nostru; unii din ei au rămas definitiv aici. Pentru merite dovedite în ale francofoniei, Robert de
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
prin intermediul mass-media - a modificat substanțial structura modală a repertoriului algerian, extrem de abundent în microintervale în zilele noastre. Situația Tunisiei a fost destul de diferită, în special datorită situării sale din punct de vedere geografic. Foarte expus influențelor de tot felul - otomane, orientale, evreiești - repertoriul arabo-andaluz a suferit transformări la nivelul structurii sale modale încă din secolele precedente. Astfel, micro-intervalele au pătruns în muzica andaluză tunisiană de foarte multă vreme, primele transcripții realizate la începutul sec. XX atestând existența incontestabilă a acestor elemente
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
lor poetic și mai ales apartenența corpus-ului de poeme la o anumită caracteristică comună. Se continuă apoi cu o ordonare și o ierarhizare a acestor strofe în cadrul schemei literare a unei suite nouba. Această întâietate pe care analiștii muzicii orientale o acordau textului poetic în detrimentul muzicii se datora și faptului că poemele erau scrise, în vreme ce muzica nu beneficia de o notație proprie adecvată. Această optică avea să se schimbe în cursul sec. XX, după introducerea notației muzicale de tip occidental
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
acordau textului poetic în detrimentul muzicii se datora și faptului că poemele erau scrise, în vreme ce muzica nu beneficia de o notație proprie adecvată. Această optică avea să se schimbe în cursul sec. XX, după introducerea notației muzicale de tip occidental. Muzicologii orientali aveau acum la dispoziție toate metodele și principiile analizei muzicale dezvoltate în spațiul muzical european, pe care au început să le aplice repertoriului araboandaluz deja transcris. Analiza pornită de la partea muzicală a unei suite nouba include apartenența la un anume
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
muzica clasică europeană, asemănările cu structurile și dimensiunile uverturilor existente în special în muzica de operă nefiind deloc întâmplătoare. Instrumentele utilizate în muzica arabo-andaluză Încă din sec. X, în țările arabe au fost repertoriate și descrise instrumentele folosite în muzica orientală. S-au efectuat adevărate clasificări organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde se puteau împărți în : coarde ciupite, coarde lovite și coarde acționate prin intermediul unui arcuș. Alte sisteme de clasificare propun diferențierea instrumentelor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
o adevărată enciclopedie a epocii. Se observă excepționala bogăție a instrumentarului muzical folosit în Al-Andalus, ce dovedește perioada extrem de fastă a civilizației existente în acea perioadă în Peninsula Iberică. O mare parte a acestor instrumente reprezentate grafic sunt de origine orientală și vor influența într-o măsură foarte importantă dezvoltarea ulterioară a artei muzicale în Europa creștină. În ceea ce privește tipologia ansamblurilor, nu exista o structură standardizată, dar se poate afirma că, în general, în muzica practicată în Orient erau preferate ansamblurile de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură orientală este fără îndoială luth-ul - în limba arabă al-aoud însemnând lemn. Supranumit regele sau sultanul instrumentelor, luth-ul este cunoscut în zona Orientului Mijlociu din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de apariția islamului. Având forme dintre cele mai diverse
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Se menționează existența lui ca unic instrument de acompaniament sau în prezența rebabului și a tar ului - grupul de bază al noubei, ce s-a păstrat până în sec. XX. Un alt aspect esențial legat de importanța luth-ului în muzica orientală este faptul că toată teoria muzicală tonomodală arabă se bazează pe digitația specifică acestui instrument. Din punct de vedere organologic, luth-ul oriental este un instrument cu coarde ciupite, având un gât scurt, o limbă fără taste - spre deosebire de luth-ul
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
timbrul delicat și subtil al acestui aerofon era adaptat mai ales interpretărilor rafinate ale poemelor de tip sawt și muwashshah, anterioare apariției suitelor nouba. Acest instrument este considerat astăzi dispărut, atât din punct de vedere muzical, cât și organologic. Flautul oriental oblic, denumit nay, a apărut în muzica arabo-andaluză la o dată relativ târzie, fiind adus în Africa de Nord odată cu dominația otomană. În muzica turcă, instrumentele de suflat sunt adeseori asociate cu coardele și percuția. Nay-ul a rezistat în cadrul orchestrelor de tip nouba
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în cadrul orchestrelor de tip nouba numai în anumite regiuni din Algeria. Instrumentele de tip european au pătruns în muzica arabo-andaluză relativ târziu, în a doua jumătate a sec. XIX. Vioara și viola au fost adoptate pe scară largă de către muzicienii orientali, probabil datorită asemănării lor cu rebab-ul tradițional. De altfel, până în anii 1950, vioara și viola erau ținute vertical, pe genunchi, într-o poziție asemănătoare celei utilizate la rebab. În ultima jumătate a sec. XX s-a trecut la poziția
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
variat - chiar modificat. Corul poate răspunde printr-o frază mai scurtă sau chiar printr-o simplă interjecție. Acest procedeu responsorial este atestat încă din Evul Mediu de către istoriografia de limbă arabă, fiind unul dintre principiile de bază ale esteticii muzicale orientale. Tehnica responsorială există și în muzica tradițională a populațiilor berbere. Trebuie însă precizat că sistemul responsorial este practicat în cadrul poemelor de tip muwashshah și zajal. În cadrul suitelor de tip nouba, responsorialul se regăsește numai în anumite creații localizate în jurul orașului
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
teren în fața amplasamentului de tip scenic, în semicerc. Acest amplasament este practicat în cadrul concertelor ce devin tot mai numeroase, a festivalurilor de muzică tradițională, imitându-se oarecum amplasamentul formațiilor și grupurilor de tip european. Importanța improvizației în muzica de factură orientală Ceea ce frapează în primul rând pe un muzician de formație clasică intrat în contact cu muzicieni specializați în muzica orientală este importanța capitală pe care aceștia o acordă improvizației - vocală sau instrumentală. Rolul acesteia în cadrul unei reprezentații artistice este covârșitor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
festivalurilor de muzică tradițională, imitându-se oarecum amplasamentul formațiilor și grupurilor de tip european. Importanța improvizației în muzica de factură orientală Ceea ce frapează în primul rând pe un muzician de formație clasică intrat în contact cu muzicieni specializați în muzica orientală este importanța capitală pe care aceștia o acordă improvizației - vocală sau instrumentală. Rolul acesteia în cadrul unei reprezentații artistice este covârșitor atât pentru interpret, cât și pentru public, fie el avizat sau doar meloman. Părțile improvizate sunt așteptate cu interes sporit
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
talentul artiștilor sunt judecate și apreciate nu neapărat în funcție de acuratețea interpretării anumitor piese, ci mai ales în funcție de ceea ce este considerată a fi o improvizație de bună calitate sau mai bine spus - inspirată. Această importanță deosebită acordată improvizației în cercurile muzicale orientale ridică numeroase probleme și suscită o serie de întrebări. Care este originea acestei predilecții colective către muzica improvizată și care sunt factorii ce au determinat generalizarea acestui fenomen, precum și perpetuarea lui de-a lungul mai multor secole ? Mai multe teorii
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
perpetuarea lui de-a lungul mai multor secole ? Mai multe teorii și ipoteze au fost enunțate mai ales în ultima jumătate de secol. Unul dintre factorii favorizanți ai acestei înclinații către improvizație este prezența unei legături fundamentale între oralitatea muzicii orientale și caracterul ei improvizatoric. Nefiind notată, transmiterea muzicii se face conform principiului oralității, de la maestru la elev. Acesta din urmă încearcă să își imite profesorul, învățând atât rudimentele textului muzical, cât și elementele legate de expresie și de interpretarea respectivei
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
este accentuat într-o mare măsură de existența micro-intervalelor și de o articulație slabă, moale, specifică instrumentelor cu arcuș, dar prezentă chiar și în cazul instrumentelor cu coarde ciupite - luth, kwitra. Putem afirma că desenul ornamentat al unei linii melodice orientale este proiecția muzicală a gustului pentru înfrumusețare prin ornamentare existent în arhitectura islamică, în caligrafie și în artele grafice. Este evident faptul că multitudinea de ornamente existente în improvizațiile prezente în muzica arabo-andaluză nu poate fi redată și transcrisă cu ajutorul
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]