156 matches
-
(în Ḥassan Ḥanafī) este un filozof egiptean contemporan autor al unor importante lucrări în care cercetează moștenirea culturii islamice și legătura dintre această și cultură occidentală. Este inițiatorul unei noi discipline pe care o definește că un „orientalism răsturnat” sau occidentalism. Inițiază un proiect de dezvoltare a tradiției islamice pentru a fi compatibilă cu raționalismul modern. Născut pe 13 februarie 1935 la Cairo. În 1956 își finalizează studiile de licență în domeniul literaturii și filologiei la Universitatea din
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
Perspectiva noastră asupra realității"). Cea de-a doua parte cunoscută și sub numele de "Muqaddimatun fī ʻilmi-l-ʹistiġrăbi" ("Introducere în știință occidentalismului") este o lucrare programatica care își propune teoretizarea occidentalismului că disciplină de studiu. Occidentalismul este văzut în opoziție cu orientalismul și are ca scop principal eliberarea civilizației arabo-islamice de sub tutela Ocidentului care de mai bine de două sute de ani deține hegemonia culturală și se impune ca „unic model de progres și civilizație”. Inițiativa fondării acestei discipline vine ca urmare a
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
Occident. Occidentalismul urmărește înlăturarea acestor influențe străine și să redea culturii arabe puterea de a se reinventă, de a crea un produs original. Acest demers teoretic își asumă cunoașterea, dezvăluirea identității culturale a Occidentului prin mijloacele culturii arabe. Este reversul orientalismului care reprezintă studiul derulat de europeni pentru cunoașterea culturilor răsăritene. Prin urmare civilizația, istoria europei devin obiecte de studiu pe care Hanafi le abordează pe larg în lucrarea să. Istoria culturii europene este împărțită pe perioade începând cu antichitatea greco-latină
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
2012; Traduceri din limba ucraineană: Tatiana Nakonecinaia, „Micuța Margo” și „Aventurile duhului casnic Tioma”, Ed. Lumină, 2012. „Literaturno-hudojestvennyi dialog” („Dialog literar-cultural”), monografie colectivă sub egida Academiei de Stiinte Rusiei și a Institutului de Literatură și Arta „M.O.Auezov”; cap. „Orientalismul în creațiile poeților și artiștilor basarabeni”, Almaty, 2008, p. 116-122; „Vremena i duhovnosti” („Timpuri și spiritualitate”), monogafie colectivă, volum de articole științifice, cap. „Renaștere poetica (Poezia Moldovei)”, Kazahstan, Almaty, Ed. Ardă, 2010, p. 260-268; „Noveișaia zarubejnaia literatura” („Literatura mondială contemporană
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
lumii înconjurătoare, având un tâlc ascuns. Acțiunea este narată la persoana I, ceea ce conferă textului o mai mare autenticitate cu atât mai mult cu cât există asemănări biografice importante între narator și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, personaje reale cunoscute mai demult etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
4.000 de euro. În domeniul graficii, se detașează două acuarele de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeș - 1891, București): Orientală cu mandolină, estimată la 3.000 - 5.000 de euro, și Cântecul cobzarului (4.000 - 7.500 de euro). Orientalismul pe care Theodor Aman și-l aproprie în pictura sa ne descrie atât gustul epocii - societatea artistică pariziană cu care intra în contact era îndrăgostită de farmecul oriental -, cât și un filon autohton, urmare a secolelor de influență otomană. Astfel
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]