171 matches
-
de surori sau de simple tovarășe de muncă, iau parte fermă și fățișă pramatiei, ce rămăsese zbătându-se în căngile de oțel ale campionului de lupte greco-romane, crezându-l preacinstitul logodnic sau nobilul cavaler al fetei cu rotulele bronzate, un oropsit al vieții și un osândit al nedreptei întâmplări. Drept pentru care, bietele confecționere civile de uniforme militare, destinate exportului pentru Orientul revoluționar, convinse că au identificat un flagrant, precum și că ar avea de a face exact cu polul dreptății, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mâna la tâmplă, În semn de salut. Noroc bun, tovarășe! Cincinalu-n patru ani jumate! Sandu Șpriț se răsucește către el. Noroc, tovarășe, ia de bea, că plătește partidu’! Gore și Gicu se iau după umeri și cântă amândoi sculați, voi oropsiți ai vieții... La televizor, bucureștenii se distrează În aer liber, gustând micii oferiți de Vanghelie. Înghesuială, că e de luat, nu de dat. Urlă un câine În vecini și se-ntunecă a ploaie, iar Sandu Șpriț trântește șapca de pământ
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
râdeau în soare pline de roadă, trezoreria statului era plină și chiar cu excedent de miliarde de dolari. Ni se părea atunci că în sfârșit bunul Dumnezeu și-a aruncat un ochi, fie chiar și puțin șovăielnic, asupra poporului acesta oropsit de veacuri și a hotărât că trebuie ajutat să iasă la liman. Ne bucuram atunci, ca niște copii ai cerului, niște copii care nu au aflat încă limitele binelui și răului, niște copii curați la suflet care nutreau mari năzuințe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
îmbrăcă hainele galbene de sărbătoare. Vrăbiile își scuturau, necuviincios, veșmintele, primenindu-se. Slugile, scăpate de straiele groase, viermuiau grăbite să îndeplinească treburile zilnice. Săru” mâna, nene clucere! se hlizi Ilie, scoțându-și alene căciula. Ți-am poruncit să vii degrabă, oropsitule! se răsti, îngăduitor, boierul Iordache. Dar m-a suit moș Andrei pe stog și n-am putut coborî mai repede, îl încredință de supunere Ilie. Fiule, spuse cu seriozitate clucerul, de mâine trebuie să te înfățișezi Domniei! A dat norocul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Contribuabili sufocați de poveri, Coloși industriali cu pierderi, Parlamentari cât un batalion, Multimiliardari de carton, O clasă politică debusolată Și o economie degradată, Demnitari îmbogățiți peste noapte, Prețuri din zi în zi mai umfate. Nemaiavând ce pune-n blid, Mulți oropsiți se sinucid. Cum să nu te-apuce nebunia De-atâta „fericire”-n România? Au învățat de la bebeluși În politică de vrei să te lansezi, Trebuie ca mai întâi pe prunci să-i studiezi Și, cu surprindere vei constata Că ai
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
au cărat poveri prea grele... - Bătuți? De cine? - De stăpâni. - Adică de oameni? Cum pot să bată oamenii pe oameni, Auta? Și Maat se duse cât putu mai repede spre luntre, să aducă cele trebuitoare pentru tămăduirea acestei mulțimi de oropsiți. Hor nu mai putea privi. Se întoarse, și Auta veni lângă el. Hor oftă adânc, atât de adânc cum nu-l auziseră pământenii niciodată. - Dacă aș putea să le fiu tuturor de folos! Dar cum, Auta, cum, dragul meu?... Dacă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și să-și apere mărfurile, am cunoscut o Românie pe care, probabil, ani mulți de trăit în rosturile mele de zi cu zi din multilateral dezvoltata nu mi-ar fi dezvăluit-o niciodată. Era România de dincolo de cuvinte. Era România oropsiților doar pentru faptul că încă se îndârjeau să urmeze rosturi și legi venite de dinaintea lor, dintr-un timp în care doar Dumnezeu însemna un reper stabil. Notam astfel de povești în carnețelele mele. Nu se sfiau când mă vedeau scriind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de tirani. Treacă-meargă, tătarii, turcii, rușii chiar erau puteri năprasnice. Dar țiganii ! ? Frați români, mai dați-o dracului de treabă ! Chiar nu remarcă nimeni ridicolul penibil al acestei fantasme ? Chiar nu ne putem gîndi pe noi înșine altfel decît ca oropsiți ai sorții, ca victime ale unui Big Brother ? și acum, dacă nu mai avem pe cine să dăm vina, ne-am apucat să facem din amărîții de țigani noul Hannibal în fața porților culturii noastre feciorelnice ! Ce-ați zice de puțină
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
unui bun prieten, înainte de a-l părăsi definitiv, adică, cu o mișcare a brațului care voia să însemne: Doar atât, altceva să nu mai îndrăzniți!" și, fără a lăsa timp de replică, se adresă în șoaptă să audă numai ei: oropsiții, neajutorații, milogii. Poftim! Însă de la studenți "amărâți", sublinie cu o fină ironie cuvântul amărâți, nu luăm bani! Cei doi studenți "amărâți" în general, deveniră mai optimiști și în special cel de la I.S.E.P. care, prinzând curaj, ripostă tot în șoaptă. Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sus de tot și cu pumnii strânși ca un fel de măciuci. E limpede că se pregătesc de luptă. Acuși se vor năpusti asupra celorlalți. Se urăsc unii pe alții. Tot e mai bine în lumea lui. Eschimoșii, oricât de oropsiți or fi, nu se bat între ei, ci din contra, își unesc forțele ca să poată învinge vitregiile naturii și să obțină hrana necesară. Ceea ce-l uimi la culme pe Bidaru și îl făcu să nu priceapă nimic, era cel de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de tare l-ar apăsa pe grumaz. Oare, când din nou cuvintele cântate de Ceaușescu în pragul morții, vor căpăta în sfârșit un sens pentru adormitul nostru popor și vor putea și ei întona în cunoștință de cauză „Sculați voi oropsiți ai vieții"... Miluiește Doamne Intemetuuuuul... Miluiește-ne Doamne, cu prea mare mila ta, și binecuvântează Doamne, cu harul tău, Internetuuuul! C-a ta este mărirea și puterea, până în vecii, vecilor. Amiiiin! Doamne, miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Și voi păcătoșilor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
el mai bine pe loc. E mai prudent pentru orice eventualitate. De ce să se expuie de prisos el, care, în fond, e un biet proletar aflat în situația dramatică de-a fi urât de niște oameni la fel de săraci și de oropsiți? Leonte Bumbu, urmând pe Miron, îi făcu o întrebare mută: "nu vii?" Mut răspunse și Isbă-șescu: "nu". Apariția bătrânului Miron Iuga în cerdac stinse subit toate glasurile. Câteva căciuli și pălării se ridicară instinctiv. În marginea cerdacului, la nivelul oamenilor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să evolueze în cadrul procesului Helsinki, iar nu să se întoarcă împotriva lui. Ați început să schimbați geografia țării noastre, dar nu puteți muta România în Africa". Lovitura cea mai puternică se află aici, în acest refuz de a însoți pe oropsiții pămîntului în numele cărora vorbește Ceaușescu, cînd apără valorile luptei socialiste. Reformiștii au ca prioritate performanța și nu proclamarea justiției amestecată cu megalomania grandilocventă. Cei cinci semnatari care s-au alăturat lui Brucan sînt: Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu fost ministru de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dezolarea acelor câmpuri. Am străbătut Calabria Citra și Lucania, cu sate sărace, pârloage pustii, întinderi de copaci bolnavi, câmpuri ce au aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Mă gândeam că numai cei din zona satului Stilo să fi fost atât de oropsiți; oamenii de prin părțile mele trag din greu ducându-și zilele cu două capre, oleacă de pământ, ceva fructe; credeam însă că mai sus, spre capitală, am să dau de belșug. În schimb aveam parte de oștiri de țânțari în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
macedonskiană (prezentă în simultaneitate cu obișnuita conjuncție și), parcă voind încă o dată să facă în ciudă părintelui său: "la dînsul moi, molatece, mlădioase fiind toate, și port, și mișcări, și grai"; "cuta sastisită a buzelor, [...] puterea nărilor, [...] acea privire tulbure"; "oropsit de la naștere, crescut pe mîini străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine"; "la cîțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrîne grădini"; "fără lăbărțări, razne
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
În Spre ziuă se distinge un halou de lirism autentic, susținut îndeosebi de toposul căminului, mai consistent în ultimul volum, În valuri. Multul dor de soare și de primăvară, într-o formă totuși banalizată, dezvăluie aprehensiuni profunde. Sensibilitatea față de soarta oropsiților și de nedreptățile sociale, reală, nu izbutește să ocolească melodramaticul. Poemul Poveste grozavă, prilejuit de răscoala din 1907, adoptă ca soluție alegoria, însă personificările sunt comode. Se rețin totuși câteva scene, pentru realismul și vivacitatea lor. În proză, B. utilizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
numelor sonore ale zonei - "care urbe din țara românească are un trecut așa de glorios ca cetatea lui Eminescu?" - ce ar trebui să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor pe meleagurile natale este receptată mereu cu entuziasm, dar și cu o anumită nostalgie a unei faime ce planează asupra ținutului, dar care dispare odată cu finalizarea vizitei. În amintirile sale, scriitorul bucovinean Eugen Pohonțu, fost
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și a văzut Costan cum se prăbușește lumea bogaților; cum avuțiile trec pe rând În folosul celor mulți. (Ă). Stau În Încăperea asta albă de la Sinaia și mă gândesc ce uriaș pas Înainte a făcut țara noastră, dacă scriitorul, acest oropsit al vieții În trecut, jucărie a partidelor politice, bătaia de joc a editorilor, a ajuns azi să locuiască În vilă, să i se plătească drept și cinstit pentru munca lui, să fie scutit de grijile zilnice care au gâtuit atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intitulată Lucrare scrisă: Lenin, din care reproducem Întreg citatul: «La cinci ani tata de Lenin mi-a vorbit; Când s-a Întors de pe locomotivă ostenit Mi-a spus că n-a fost rege și nici voievod Ci un tătuc al oropsitului norod Ce-a prins viața puternic În mâini De-a răsturnat orânduirea celor hapsâni. De undeva din zăpadă Ca un sloi Ce-și topea luminile-n noi Vorbea cineva cu glas de baladă - Tovarăși, e-n cinci decembrie Ziua când
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale”, a „oropsiților”, e vădit anacronică. Renumele lui A. în anumite cercuri nu se justifică decât într-o mică măsură prin creația sa. SCRIERI: Legea poeziei pure (în colaborare cu Virgil Treboniu), București, 1930; Amorul în noapte (în colaborare cu Virgil Treboniu), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
făcea campanie electorală Împotriva referendumului de demitere a sa, Începea cu problemele oamenilor, transpunându-se În situația lor, emoționându-i prin trăirile sale de actor social autentic, apoi, apelând la emoționalitate, făcea muțimea să se transpună În situația lui, „cel oropsit de cei 332 de parlamentari”. Cobora În mulțime, strângea lumea În brațe, mai dădea drumul la câte o lacrimă, lua copii mici În brațe sau bătrâni, făcea totul cu autenticitate și trăire emoțional-empatică intensă. Prin contact direct și comunicare directă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]