158 matches
-
culturii românești”, fiind și principalul promotor al polemicii împotriva ortodoxismului „Gândirii”. În 1929, în Depășirea etnicului? Asupra ideologiei actuale a „Gândirii”, susține că „spiritualitatea ortodoxă” e doar „un element component al tradiției noastre naționale”, convingere reluată și în Problema mișcării ortodoxiste. Poziții asemănătoare exprimă Mihail Gușiță (Asupra ofensivei tradiționaliste a „Gândirii”) și Ion Biberi (Tradiția, principiu generator al culturii). Literatura cultivată în revistă este o ilustrație estetică a acestor idei. Publică versuri de factură tradiționalistă Aron Cotruș (În robia lor, Bivolii
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
revistei sibiene „Înălțarea” (1941) și scrie articole politice la cotidianul „Calendarul”. Colaborează, de asemenea, la „Cultura poporului”, „Țara noastră”, „Cuvântul”, „Scrisul românesc”, „Vitrina literară”, „Axa”, „Secolul”, „Curentul”, „Ideea națională”, „Cuget moldovenesc” (Bălți) ș.a. D. este un important ideolog al curentului ortodoxist, ca ramură a tradiționalismului profesat de gruparea de la „Gândirea”. Încă din 1919, în articolul Dogmatismul național („Luceafărul”), se pronunța în favoarea unui tradiționalism identificat cu ortodoxia, „element pivot al etnicității în artă” și unică sursă de specificitate. În concepția înfocatului apologet
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
n-a fost proclamată manifest de redacție, care a pledat numai la modul general pentru reabilitarea noțiunii de spiritualitate, bruiată de accepții divergente, Astăzi însă, argumentată, precizarea se impune, pentru a detensiona un contencios ideologic persistent, generat de excesele naționaliste, ortodoxiste sau mistice ale spiritualismului. Astfel, poziția neoumanistă e semnalată începând chiar cu articolul inaugural, aparținând lui Petru Comarnescu, dar ea reiese la fel de limpede din eseul Spiritualitate al lui Mircea Vulcănescu (2/1934), unul dintre cele mai dense texte de referință
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură patriotică, națională, rurală și ortodoxistă este, prin aceste atribute, și una valoroasă. „Cerchiștii” se revendică în schimb de la Școala Ardeleană, de la Maiorescu și Junimea, de la E. Lovinescu însuși, apărând „miturile” rațiunii și latinității, mutând accentul de pe rural pe urban și de pe creația populară, pe cea
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
oficială, Poetul național M. Eminescu). Pentru secolul XX, el fixează „momente” semnificative, care generează o anumită stare de spirit, o direcție, o estetică: momentul 1901 (Tendința națională), momentul 1906 (Teoria specificului național), momentul 1919 (Moderniștii. Sburătorul. Fenomenul arghezian), momentul 1926 (Ortodoxiștii), momentul 1928 (Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici), momentul 1933 (Noua generație) ș.a. Dar acestea sunt deduse nu din programele revistelor, ci din analiza creației, unde se descoperă personalitatea dominantă, fapt ce face să nu se mai respecte întotdeauna cronologia. Scriitorii sunt grupați
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a fost scrisă (începutul anilor ’40), iar pe de altă parte cu o percepție mai largă decât cea strict ideologică, edificiul teoretic și analizele exemplificatoare având interesante deschideri filosofice și culturale în genere, precum și o angajare principial creștină (fără abuzul ortodoxist al altor autori contemporani). Ni se oferă, mai exact, o filosofie a culturii dintr-o perspectivă sui generis(...) Desigur, e greu să cazi de fiecare dată de acord cu autorul, fie în principii, fie în detalii. Gândirea este însă stârnită
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile omului sau feminismul(adezive „acreditate”), a făcut ca, adesea, opera lor să fie închisă în limitele tradiționalismului ortodoxist, pe când ea reclamă mai degrabă o lectură sociologică și antropologică decât una simbolist- iconografică. Aceasta pentru că e mai puțin important felul în care arată cutare sau cutare simbol creștin (crucea, îngerul etc.) într-o sculptură de Zidaru, și este mult
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile omului sau feminismul(adezive „acreditate”), a făcut ca , adesea, opera lor să fie închisă în limitele tradiționalismului ortodoxist, pe când ea reclamă mai degrabă o lectură sociologică și antropologică decât una simbolist- iconografică. Aceasta pentru că e mai puțin important felul în care arată cutare sau cutare simbol creștin (crucea, îngerul etc.) într-o sculptură de Ziadru, și este mult
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]