618 matches
-
să se predea 244. Până la sfârșitul lunii octombrie, trupele româno-ruse controlau doar o parte a împrejurimilor Plevnei, iar legătura lui Osman Pașa cu spatele frontului nu putea fi ruptă 245. Urmare a acțiunilor trupelor româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie 1877, Osman Pașa era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu acest prilej a fost scufundată canoniera "Suna", precum și celelalte nave otomane staționate la Sulina 246. Încă de la declanșarea războiului împotriva
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la 9 noiembrie 1877, după ce sosise de la Bechet un batalion de milițieni români comandați de generalul Lupu, care a preluat comanda cetății 250. După căderea Rahovei, blocada trupelor româno-ruse asupra Plevnei este completă. În aceste condiții, la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar fără succes. În aceeași zi, către orele 14, a fost nevoit să dea ordinul de capitulare a armatei otomane 251. Pierderile armatei otomane s-au ridicat la 6 000 de morți și de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
14, a fost nevoit să dea ordinul de capitulare a armatei otomane 251. Pierderile armatei otomane s-au ridicat la 6 000 de morți și de răniți, 77 de tunuri și 34 000 de prizonieri, în frunte cu mușirul (generalul) Osman Pașa, care s-a predat generalului român Mihail Christodulo Cerchez 252. Capitularea Plevnei a deschis calea armatei ruse spre Balcani, aceasta înaintând pe trei direcții spre Adrianopol. Concomitent, armata română a încercuit cetățile Vidin și Belogradcic și a asigurat garnizoane
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
i-au desemnat ca membrii ai consiliului comunal pe domnii: Hagi Mehmet Acmula, Tulen Menacai, Mechi Ahmet, Abdul Rahman Izet și Velula Nurla 1438. Prefectul județului Constanța i-a desemnat pentru a face parte din consiliul comunal pe domnii: Hagi Osman Azamat și Burali Gagi Chengi Ali1439. Primar al comunei Omurcea a fost desemnat, urmare a rezultatelor alegerilor din ianuarie 1883, domnul Hagi Osman Azamat. Alegătorii din comuna Murfatlar i-au desemnat membrii ai consiliului comunal pe domnii: Hagi Ahmet Gocci
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1438. Prefectul județului Constanța i-a desemnat pentru a face parte din consiliul comunal pe domnii: Hagi Osman Azamat și Burali Gagi Chengi Ali1439. Primar al comunei Omurcea a fost desemnat, urmare a rezultatelor alegerilor din ianuarie 1883, domnul Hagi Osman Azamat. Alegătorii din comuna Murfatlar i-au desemnat membrii ai consiliului comunal pe domnii: Hagi Ahmet Gocci, emirbec Gengi, Ginmali Caia, Hagi Gemil Musledin și Hagi Mehmet Arslambec. Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, i-a desemnat consilieri comunali pe domnii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnii Hagi Habil Omer și Seit Islam Abdul Mejid. Primar al localității Murfatlar a fost numit de către prefect, domnul Emirbec Gengi. În urma alegerilor desfășurate în comuna Cicracci, au fost aleși în consiliul comunal domnii: Dumitru Chipară Hâră, Gherghe Nedelcu, Ali Osman Ahmet și Ibrahim Osman 1440. Alături de aceștia, au fost numiți membrii ai consiliului comunal al localității, domnii Selim Osman și Efrim Alexandrof. Prefectul județului Constanța l-a numit primar al comunei Cicracci pe domnul Dumitru Chipară Hâră. Alegerile desfășurate în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Seit Islam Abdul Mejid. Primar al localității Murfatlar a fost numit de către prefect, domnul Emirbec Gengi. În urma alegerilor desfășurate în comuna Cicracci, au fost aleși în consiliul comunal domnii: Dumitru Chipară Hâră, Gherghe Nedelcu, Ali Osman Ahmet și Ibrahim Osman 1440. Alături de aceștia, au fost numiți membrii ai consiliului comunal al localității, domnii Selim Osman și Efrim Alexandrof. Prefectul județului Constanța l-a numit primar al comunei Cicracci pe domnul Dumitru Chipară Hâră. Alegerile desfășurate în comuna Caraharman au avut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Emirbec Gengi. În urma alegerilor desfășurate în comuna Cicracci, au fost aleși în consiliul comunal domnii: Dumitru Chipară Hâră, Gherghe Nedelcu, Ali Osman Ahmet și Ibrahim Osman 1440. Alături de aceștia, au fost numiți membrii ai consiliului comunal al localității, domnii Selim Osman și Efrim Alexandrof. Prefectul județului Constanța l-a numit primar al comunei Cicracci pe domnul Dumitru Chipară Hâră. Alegerile desfășurate în comuna Caraharman au avut ca rezultat desemnarea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Zehtin Bey Hasan, Halil Abdulah
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Efrim Alexandrof. Prefectul județului Constanța l-a numit primar al comunei Cicracci pe domnul Dumitru Chipară Hâră. Alegerile desfășurate în comuna Caraharman au avut ca rezultat desemnarea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Zehtin Bey Hasan, Halil Abdulah, Osman Ismail, Dumitru Hagi Stoian și Moise Ciuta 1441. Alături de aceștia, prefectul județului Constanța, i-a numit în componența consiliului comunal pe domnii Oprea Niculai și Mola Habil Mehmet. Primar al comunei Caraharman a fost numit domnul Zehtin Bey Hasan. Alegătorii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ghelingec i-au desemnat ca membrii ai consiliului communal pe domnii: Ibrahim Memet, Hagi Ibadulah, Abdulah Muteren Veli, Sait Ismail Feizulah și Mitu Gheorghe 1449. Pentru completarea consiliului comunal, Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri pe domnii Osman Gafar și Suleiman Ali. Primar al comunei Ghelengec a fost numit domnul Ibrahim Memet. În localitatea Caraomer au fost aleși membrii ai consiliului comunal domnii: Abdulah Hagi Șerif, Regep Memet, Hagi Ismail Abdulrahman Gafar Abit și Hagi Seit Afta1450. Consiliul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au fost aleși membrii ai consiliului comunal domnii: Abdulah Hagi Șerif, Regep Memet, Hagi Ismail Abdulrahman Gafar Abit și Hagi Seit Afta1450. Consiliul comunal a fost completat prin numirea ca membrii ai acestuia a domnilor Hagi Izat Halil și Hogea Osman Effendi. Primar al comunei Caraomer a fost numit domnul Hagi Seit Afta. Alegătorii din comuna Cadi Murat i-au desemnat membrii ai consiliului comunal pe domnii: Hasan Effendi, Hasan Hagi Gafar, Curt Sait, Abdulah Gani Salamet și Zenei Zecheria 1451
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Avaclar au fost aleși consilieri comunali domnii: Abdulakim Selim, Ibrahim Takir, Abdulah Kerim Menarip Suleiman Abdulah și Curt Sait Beigian 1452. În componența consiliului comunal au fost numiți de către prefectul județului Constanța și domnii Yunus Hagi Bari și Curt Sait Osman. Primar al comunei Cavaclar a fost numit domnul Abdulakim Selim. Alegerile desfășurate în comuna Osmancea au avut ca rezultat desemnarea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Selemet Geantemur, Ghespi Abdul Vuap, Muratcea Apaș, Ali Nurmanbet și Abdul Gani Zeat1453
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
numit în consiliul comunal pe domnii Grigore Buzatu și Petre Mușat. Primar al comunei Topalu a fost numit domnul Vintilă Nicolai. Alegerile desfășurate în comuna Calfa au avut ca rezultat desemnsrea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Iusein Bilal, Osman Apturaman, Ismail Ahmet, Abi Gafar și Maniși Mehmet 1465. Totodată, prefectul județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Nicolae Vălean și Kerim Regep. Primar al comunei Calfa a fost numit domnul Kerim Regep. În comuna Dăieni au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
druncinată în ultimul timp, și să redeștepte încrederea ei în legile și instituțiile patriei"2118. Semnatarii acestei telegrame erau consilierii județeni: I. Popa, Luca Oancea, Voicu Moțoiu, Petrache Ionescu, Gheorghe Golea, Panait Holban, căpitanul Alexandru Costescu, Ali Cadâr, Hagi Ismail Osman și Veliula Celebi, alături de președintele Consiliului General al județului Constanța, domnul Constantin Pariano. În aceeași zi era primită la ministerul de Interne telegrama expediată din Constanța de către prefectul Luca Ionescu, prin care ministrul de Interne, Mihail Pherekyde, era informat că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anului 1906, domnii: Constantin Oancea, Alexe Verzea, Ismail Cârjali, Iordan Camburof și Nicolae Tatoiu 2806. La 15 ianuarie 1906 o delegație a Consiliului General al județului Constanța compusă din domnii: Luca Oancea, Ioan N. Roman, Dimitrie Butărescu și Abdul Hamid Osman a prezentat regelui Carol I un memoriu cuprinzând propuneri pentru îmbunătățirea situației locuitorilor din acest județ. În cuprinsul acestuia se arăta că, de la 1878 până la 1906, "populația Dobrogei s-a dublat, iar grupul etnic românesc este, astăzi, de patru ori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județului Constanța, domnul Scarlat Vârnav, îl informa pe ministrul de Interne în legătură cu faptul că "fostul președinte al Consiliului General al județului, domnul Alexe Irimia, a încetat din viață"2851, în timp ce, "consilierii căpitan Blăniță, Gheorghe Colea, Ion I. Roman, Abdul Hamid Osman și maior Niculescu și-au dat demisiile"2852. În același timp, "domnul Gheorghe Șeitan, consilier ales, nici nu a depus jurământul"2853. O situație de o gravitate extremă era cea în care se afla consilierul județean "doctor Stancioff, zis și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ai Consiliului General al județului Constanța a avut loc la 30 septembrie și 7 octombrie 1907. Astfel, colegiul electoral al plășii Constanța i-a desemnat ca reprezentanți în Consiliul General al județului pe domnii Alexandru Ionescu și Abdul Hamid Hagi Osman 2867. În aceste condiții, la 10 octombrie 1907, prefectul județului Constanța, domnul Scarlat Vârnav, îl recomanda pentru numirea în funcția de președinte al Consiliului General al județului Constanța pe domnul Mihail Coiciu 2868. La 6 noiembrie 1907 a avut loc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
chel, cu un nas mare pornit în jos, cătră barba și mustățile cărunte; dumneaei era uscată, cu obrajii supți și cu un nas lung, care privea spre cer. Cucoana Adela avea o pisică roșă, Floricica; cuconul Vasile, un copoi mare, Osman; și când Osman lua la goană lătrând pe Floricica, care fugea de-și scotea ochii, scuipând, cu coada înfoiată cât un măturoi - dumnealor se luau la ceartă: cucoana ridica țipând ascuțit mânile și nasul cătră cer, boierul înjura gros cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nas mare pornit în jos, cătră barba și mustățile cărunte; dumneaei era uscată, cu obrajii supți și cu un nas lung, care privea spre cer. Cucoana Adela avea o pisică roșă, Floricica; cuconul Vasile, un copoi mare, Osman; și când Osman lua la goană lătrând pe Floricica, care fugea de-și scotea ochii, scuipând, cu coada înfoiată cât un măturoi - dumnealor se luau la ceartă: cucoana ridica țipând ascuțit mânile și nasul cătră cer, boierul înjura gros cu nasul întors amenințător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
iar cucoana Caliopi din poartă lăsă să-i scape un țipăt ascuțit: —Haah! l-a mușcat cânele!... Din balcon, cucoana Adela începu a striga cu nasul spre cer: —Vasile! Vasile! ieși afară! un câne turbat pe uliță! A mușcat pe Osman! Și cuconu Vasile dădu buzna afară spăriat, privi o clipă cu ochi uimiți furtuna din stradă, oamenii și femeile care ieșeau de pretutindeni întrebându-se, repezindu-se, izbindu-se - se întoarse, năvăli iar în casă și ieși numaidecât cu pușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Și boierii intră pe strada Prefecturii, vorbind zgomotos. Cine a dat întâi? Cine l-a sfârșit? Fiecare a dat lovitura cea din urmă. Cucoanele așteaptă neliniștite. Ce-a fost? Cum a fost? Costică nu-i mușcat, nu-i mușcat nici Osman, dar putea să se întâmple mare comèdie. Praful uliții, ca niciodată, se ridică des și scânteiază ca o pulbere de aur în luminile asfințitului, peste casele curate și peste livezile verzi. Și deodată o cucoană își aduce aminte că mâncara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să cheme: —Na, na, Frișca, naa! Lătrăturile se apropiară. Un câne frumos, negru, cu botul roșcat, ieși la douăzeci de pași în urmă, pe cărare, privi la dreapta, la stânga, după aceea se apropie în fugă de cei doi vânători. —Aici, Osman! strigă boierul. Unde mi-ai fost, ticălosule?... Strecurându-se ca o șopârlă printre tufe, ieși în cărare și cățeaua pădurarului, slabă de i se vedeau coastele prin piele. Vasile ridică mâna și se plecă asupra ei. Frișca se lipi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Vasile se plecă asupra hleiului jilav. — Iaca, se cunoaște, urmă proaspătă... Cuconu Grigoriță se plecă și el, privind cu luare-aminte. Își așeză după aceea torba în stânga, cuțitul de vânătoare în dreapta, își îndesă pălăria în cap și-și pregăti pușca. Hai, Osman! vorbi pădurarul cătră câni. Puneți botul... Hai și tu, Frișcă!... Ce? nu simți putoarea caprei?... Copoii, eliberați, dintrodată porniră în lungul costișei și dispărură în tufe. Vasile zise: —De-acuma să ieșim în luminiș și să așteptăm... trebuie să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mulțimea. Alexandru se trase mai În spate, ca să nu atragă atenția. Așadar, la Ak Sarai avea loc o Întrunire. Pictorul traversă cu privirea mulțimea care se adunase să-l slăvească pe stăpânul lumilor, trimisul lui Alah În marea Împărăție a osmanilor. Brusc, observă o statură cunoscută, cu un chip necunoscut, ascuns sub eterna glugă peticită. Cerșetorul. Alexandru Îl observă atent, cu ochiul deprins să deslușească portrete sau trăsături interioare chiar și acolo unde nu părea a fi nimic deosebit. Dar, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În curtea noastră, e prea multă lume, așa că nu-văd ceea ce-i fierbinte și cărnìu, dar știu cu nările ce-i fierbinte și pipărìu. Pornim după ceilalți, spre fundul grădinii. - Câinele!, ne oprește mama. Moș Iacob, ce ne facem cu bietul Osman, doar n-o să-l lăsăm legat! Osman horcăie, gâtuit În lanț; trage, se năpustește, Își arată ragila de colți la femeile și copiii care se Îndepărtează, frecând gardul. Nu aud ce-i răspunde Moș Iacob mamei, am rămas cu Duda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]