393 matches
-
nu mai face marmeladă la cazan. Până și cămășile le dă la spălat. Se lăsă în șezut și tuși, de cât strigase, apoi își sumese nădragii : Uite, ciorapii sunt împletiți din lână adevărată. Bocancii eu i-am cusut, din căpută ostășească. Și cămașa e din in, are și fir de borangic. Îi făcu semn să se apropie, ca pentru a-i dezvălui, în șoaptă, o mare taină. Așteptă ca Maca să se aplece cât să-și poată lipi buzele de urechea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
încît, având încredere deplină în discernământul juriului, refuz de a mai insista. Cât despre inocentul incident din viața militară, să-mi spuneți cine n-a avut o mică pricină? La acea vârstă spiritul e turbulent, suferă în contact cu disciplina ostășească. De altfel, cum ați auzit, nu împotriva armatei protesta acuzatul, din moment ce domnul procuror însuși pretinde că aduce maniere militare în viața civică, ci împotriva a ceea ce slăbește combativitatea ostașului. Toată lumea e de acord cu împricinatul în această privință, problema a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310 Școala umbrăreșteană sătească ..................................................... 323 ANEXE ................................................................................................... 337 CUVÂNT ÎNAINTE Monografia unei localități, întocmită pe baza izvoarelor și datelor ce se constituie în probe ale realității istorice, reprezintă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ Titlul acestui capitol se abate, oarecum, de la regula obișnuită a tratării și problematizării istoriei în lucrările de gen. Dar ne asumăm riscul nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească, școlară - nu pot și nu trebuie rupte și scoase din câmpul socialului, ca fiind distincte de acesta. Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp nu vor impieta prea mult conținutul ce urmează a fi expus, dacă el va urma și va respecta criteriul adevărului istoric, scopul principal al lucrării de față. 1. Viața ostășească Nu dispunem de informații certe în legătură cu implicarea umbrăreștenilor în activitățile de ordin militar la începutul comunităților sătești din teritoriu, dar știm sigur că nevoia de apărare internă și externă a reprezentat o componentă de bază în vremurile de demult. Reunirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sedentarismul, stabilitatea, cum tihna și truda le-au fost frecvent puse în pericol de către varii neamuri și vicisitudini venite din afară, acțiunile de apărare au devenit ceva intrinsec existenței lor, ceva ce se înțelege de la sine. Prin urmare, reglementarea vieții ostășești s-a impus cu acuitate. Și așa cum nu avem date execte despre data (an, lună, zi) întemeierii vechile noastre așezări, la fel, nu sunt date scrise despre formele prime de organizare militară. Astfel că știrile referitoare domeniului le desprindem din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formele prime de organizare militară. Astfel că știrile referitoare domeniului le desprindem din relatări privind acțiuni militare menționate în izvoare istorice externe și interne. De altminteri, expresia majores terrae, adică „mai marii pământului” din Diploma Ioaniților (1247), act de esență ostășească (ne aflam atunci la scurt timp după marea invazie tătărească din 1241), precum și sintagma cu mic cu mare din documentele de mai târziu, nu au în vedere o ierarhizare exclusiv după avere, ci și de putere și rang militar, între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
componente existând mult timp o strânsă interconexiune prin care se exercita puterea politică. Că astfel stăteau lucrurile ne dau de înțeles chiar documentele de transmitere a bunurilor imobiliare, în care apar drept beneficiari ori martori slujitori cu atribuții și ranguri ostășești. Așa se face că putem lua cunoștință de prezența militarilor cu slujbe în peisajul așezărilor din evul de mijloc românesc. Primii atestați documentar pe teritoriul umbrăreștean, avem în vedere întinsa obște arhaică, ar fi slujitorii domnești: Alexa, Giurca, Dragoșe și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin care se întărește stăpânirea pe dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării. Către sfârșitul secolului al XVII-lea și, mai ales, în cel următor, s-a accentuat dominația străină, iar instituția militară înregistrează o vertiginoasă degradare prin micșorarea numărului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o apreciabilă sporire a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a mai avea rostul inițial. Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceasta a reușit să se afirme. Urmașii, reprezentându-o, vor forma baza regenerării și reconstituirii armatei române din epoca modernă, aceea care ne va aduce independența și reîntregirea națională. Căci o dată cu ideea redeșteptării naționale, renasc din propriul trecut și virtuțile ostășești de altădată. Prin ele vom redeveni ceea ce fusesem în vremurile eroice, conștienți de drepturile și libertățile ce ni se cuvin. Iar acestea au fost obținute prin eforturi și jertfă supremă în războaiele de independență (1877-1878) și pentru reîntregire (1916-1919). Mărturisim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cânte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: „Adunarea se cântă, boule!” Sergenții și locotenenții lui Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenenet de rezervă, învățătorul Toderici își mână trupa de „premilitari” la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii/ vesel sunt și eu. Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală”, de I.L. Caragiale), sunt reproduse poezii de Mihai Eminescu („Adio”, 15 iulie 1935), colaborări ale lui G.Tutoveanu (sonetul „Mărire vouă” la 15 aprilie 1935), undes citate virtuțile ostășești ale țărănimii: „Și v-au căzut din cer, la Mărășești, Cununi de foc pe-armură și pe căști, Și-adânci puteri să ncepeți viață nouă." Simpatia lui George Tutoveanu pentru activitatea celor de la ziarul „Înainte” și pentru cititorii cărora era
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnul Moldovei", respectiv "Domnit[-]a 47 de ani; Savârșit[-]a 40 de resboae; Zidit[-]a 46 de monastiri". În forma inițială, lateral erau înscriși anii de domnie (1457-1504), iar pe fundal se putea recunoaște "steagul ostășesc" de la Muntele Athos, cu Sf. Gheorghe așezat în tron și strivind balaurul de la picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația propusă de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
luptă contra năvălirilor. O astfel de luptătoare a fost, în timpul acestor războaie, și Fata de la Cozia. Era o fată orfană, din Munții Coziei. Când auzi că turcii au intrat în țară și pradă și robesc, s-a îmbrăcat în haine ostășești, a luat o suliță, sabia, arcul și tolba cu săgețile și, fără să știe cineva, a plecat și ea la război. În lupta care s-a încins cu turcii, a dovedit o vitejie ca și cel mai viteaz soldat român
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
au menținut ca entitate vreme de milenii; ea este un izvor de învățăminte ce se desprind din studierea trecutului.” Alt cititor al cărții, general de brigadă Con stan tin Bucos, cunoscător al operei autorului, care se referă și la viața ostășească, încheie scurt: „Te felicit camara de. Carte ca asta, mai rar. Aș aștepta una asemănătoare și despre Bohotin, satul în care m-am născut la 28 februarie 1921.” La 2 iulie 2008, academicianul prof.dr. Const antin Toma îi expedia autorului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Is. 53, 5). Și a dat spatele Său spre biciuiri și fața Sa spre pălmuiri, precum zice același (Is. 50, 6). Deci ostașii, luându-L pe lisus ca pe un pretendent la tron, își bat joc de El în chip ostășesc. De aceea I s-a pus pe 59 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Ei judecau trupește, nu vedeau cele spirituale. Căci nu vedeau pe Hristos decât ca om și nu puteau sesiza adâncimile Lui dumnezeiești. (n. s. 1483, p. 780) 60 cap
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu o repara. Sindicatul hamalilor hotărăște o grevă de protest. ...Poate e ceva mai spectaculoasă acea extraordinară petrecere de la Clubul ofițerilor, unde șeful, adică domnul colonel, își ia puteri de dumnezeu-tată. [...] Bineînțeles, toate acestea înecate în răutăcioasă cruzime. [...] La această ostășească sindrofie, în vederea vizitei generalului, au fost invitați și o duzină de mutilați. De ce? întreabă unul din ofițeri. "Ca imbold" răspunde organizatorul. În materie de umor negru nu se poate inventa ceva mai frumos... (D. I. Suchianu) ...Voința de cinematograf a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Miron Barnovschi, de pildă, era ales domnitor de către "boieri și țară", iar când părăsea domnia la 1629, convoaca tot "boierii și țara". Distincția între boierii mari și mici (velikimi o malimi) și alți reprezentanți ai stărilor privilegiate, cum este elementul ostășesc (voin), apare în cronicile aceluiași secol al XVII-lea. În toate documentele cercetate judecata s-a făcut în prezența "boierilor mari și mici"611. Din secolul al XVIII-lea "țara" nu mai figurează nici în în denumirea, nici în alcătuirea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
judecată "de la Cristiian logofăt, Savin fost sulger, Pătrașcu Ciplan, Dumitrașcu Șoldan, Lupu, Ionașcu Preporjescu și de la alți mulți boieri și oșteni în fața lor", ceea ce sugerează că a fost obținut într-o adunare (sobor) anterioară, în care a fost reprezentat elementul ostășesc. În consecință, în secolul al XVII-lea "țara" indică deja alte stări decât cele ale boierilor și clerului. În acest sens, se observă că "țara" nu a fost niciodată convocată separat, excepția constituind-o judecata "roșilor" din anul 1636615, nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a unei alegeri din partea domnitorului. Ele desfășoară o activitate regulată și sunt expresia intereselor Domniei și ale stărilor privilegiate, pe care le reprezintă în adunare. Față de Sfatul domnesc și Divan, Adunarea stărilor nu avea o periodicitate recunoscută și respectată. Elementul ostășesc, avantajat până în secolul al XVII-lea, pierde treptat din importanță. Pe scena vieții politice își făcea însă simțită prezența încă din secolele XV-XVI o nouă stare, constituită din reprezentanții orașelor 647. Dezvoltarea târgurilor și a orașelor din Țara Românească și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rezolve și problema satelor libere (slobozii), ale mănăstirilor închinate centrelor ecleziastice din Grecia și Orient, sau luau măsuri împotriva grecilor, cu toate implicațiile lor sociale și fiscale 673. Caracteristic acestor adunări este prezența, alături de boieri și clerul superior, a elementului ostășesc (slujitori și roșii) și a clerului inferior, consemnat astfel la 1631 (Leon Tomșa), 1641 (Matei Basarab) și 1668 (Radu Leon). Caracterul social, cu implicații în domeniul fiscal, este subliniat de convocarea Adunărilor de stări care hotărăsc prescrierea dreptului de urmărire
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Donose, din cadrul prefecturii tutovene și fusese trimis pe adresa prefectului Gâlcă: „Conform ordinului Dv. verbal de a mă prezenta împreună cu un reprezentant al Serviciului technic județean la locul unde s’a depozitat materialul lemnos pentru confecționarea paturilor comune la Casa Ostășească Sovietică (subl.ns.) din Bârlad și materialul necesar pentru confecționarea lăzilor de ambalat mobilă și diferite alte obiecte (subl.ns.) conform Legii 562 pentru aplicarea Armistițiului (...)”. Ca niște adevărați stăpâni (ce de fapt și erau!) iată că năvălitorii ruși ordonaseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]