395 matches
-
stabilindu-se un model unic pentru toate armele. La trupă, uniforma de bază rămânea aceeași, modelul 1912. În raportul de aprobare înaintat regelui, prim-ministrul și ministrul de război Ion I. C. Brătianu justifica necestatea acestei măsuri "pentru considerațiuni de ordin ostășesc și de economie, ... având în vedere că industria națională nefiind în măsură să ne dea tot ce ne trebue, suntem nevoiți a recurge la industria străină, iar din cauza evenimentelor, prețull diverselor materiale a ajuns astăzi aproape întreit, iar unele nici
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
Bibliei, Aritmetică, Geografie, Istoria Patriei, Științele Naturii; (calcule simple cu cele patru operații), Geografia - școala, casa părintească, comuna, cercul ca unitate administrativă, și Comitatul Bistrița-Năsăud și cântul - cântările bisericești și cântările naționale precum: Latina gintă,Tricolorul, Răsunetul, Fiii României, Marș Ostășesc . Începând cu anul școlar 1888-1889, dat fiind numărul mare de copii de vârsta școlară din sat (157 dintre care 115 între 6-12 ani și 42 între 13-15 ani), la Școala din Rebra a fost inființat al doilea post de învățător
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
publicând volume de versuri ("Reportaj liric", "Poem în marș", "Ctitorie în albastru", "Voievod de stea", "Poemele de-acasă", "Arboroasa", "Poeme sub drapel"), volume de povestiri ("Roiul de aur", "Se risipește negura", "Huțulca", "La poalele Ceahlăului", "Povestiri la umbra cetinii", "Drumuri ostășești", "Cicatricea", "Dinamica", "Poveștile pădurii", "Dincolo de azur", "Bătrânul și livada", "Cerbul singuratic"), romane ("Valea Fierului", "În munții de miezănoapte", "Omul de la ora 13", "Flăcări în Vest", "Camera 210", "Nopțile dinspre ziuă", "Drumul spre Mai", "Satul cu oameni frumoși"). A mai scris
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
structură fundamental lirică. Scriitorul folosește metafora de influență folclorică în descrierea plaiurilor sale natale și a oamenilor din munții Bucovinei. Prospețimea metaforei este alterată însă în anii '50-'60, sub imperativul comenzii politice, într-un patetism convențional. Volumele de versuri ostășești "Reportaj liric" (1963) și "Poeme în marș" (1969) conțin declarații de dragoste în versuri adresate „patriei socialiste” și Partidului Comunist. Orizontul liric se limpezește odată cu trecerea timpului, iar scriitorul își manifestă sentimentele patriotice și elogiază trecutul țării în volumele "Ctitorie
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
schimbările provocate de sosirea trupelor sovietice. Volumele de povestiri și nuvele "Cicatricea" (1963) și "Dinamica" (1965) sunt inspirate din experiența de combatant a autorului pe fronturile de Est și de Vest, conținând notații de front, în timp ce volumele de povestiri "Drumuri ostășești" (1962) și "Dincolo de azur" (1970) prezintă aspecte de zi cu zi din viața ostașilor. Aceste scrieri sunt însuflețite de sentimente patriotice, autorul prezentând maturizarea etică și profesională a personajelor prin instrucția viguroasă ce conferă militarilor cutezanță și tenacitate fără a
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
statua, împreună cu două tunuri, udate cu sângele prețios al generației prezente, spre a le păzi ca un sfânt odor, în onoarea Neamului Românesc."" Au mai rostit discursuri: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Gane și alții. S-a intonat de către coruri ""Cântec ostășesc"" de T.T. Burada. Mihai Eminescu a venit la Iași special pentru marea sărbătoare, scriind celebra "Doina" ("De la Nistru pân' la Tisa"). Momentul prezenței eminesciene la acest eveniment a fost descris de către Ana Conta Kernbach, sora filosofului Vasile Conta. Statuia are
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Gheorghe. Croitoru observând că podul este în pericol de a fi distrus a lovit cu cangea cătarea minei care a explodat, omorând astfel și pe . Podul a fost salvat. Eftimie Croitoru a fost decorat „post-mortem” cu cea mai înaltă distincție ostășească de război „Virtutea militară” clasa I. În propunerea de decorare, făcută de comandantul geniului Armatei a 4-a române, stă scris: În 1972, a fost dezvelit bustul din marmură al acestui soldat creat de către sculptorul Marius Butunoiu. Bustul a devenit
Eftimie Croitoru () [Corola-website/Science/325443_a_326772]
-
cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail) în schimbul Dobrogei și a recunoașterii, "de jure", a independenței României față de Imperiul Otoman. În martie 1917, la Chișinău a fost înființat Partidul Național Moldovenesc sub conducerea lui Vasile Stroescu. Congresul ostășesc de la Chișinău (23-27.10.1917) proclamă autonomia teritorială și politică a Basarabiei, și ia inițiativa constituirii din reprezentanți ai tuturor națiunilor, confesiunilor, asociațiilor profesionale și culturale, a unui parlament - Sfatul Țării. Acesta proclamă la 2 decembrie 1917 Republica Democrată Moldovenească
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
vor strânge pe seama regelui de la olatii ce locuiesc în țara Lytua, în afară de țara Hațegului cu cele ce țin de ea, să le culeagă sus zisa casă. Mai voim ca amintiții olati să ajute pe sus zișii frați cu mijloacele lor ostășești întru apărarea țării și înfrângerea și pedepsirea atacurilor ce ni s-ar aduce de către străinii, iar din partea lor acești frați să fie datori la prilejuri asemănătoare să le dea lor sprijin și ajutor, pe cât le va sta în putință. Pe lângă
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
de la vârsta de 14 ani. Urmează Școala de ofițeri de la Măgurele, absolvită cu gradul de sublocotenent, arma grăniceri (1949). A fost repartizat la Serviciul de presă din cadrul Direcției Generale Politice a Ministerului Afacerilor Interne unde devine membru fondator al revistei ostășești "Pentru patrie" (începând de la 1 mai 1949). Urmează școala de redactori și tehnoredactori de edituri de pe lângă Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor din București (1950-1951) și cursurile la Academia Militară (1951). În 1952, se căsătorește cu Viorica Moldovan din Gherla-Cluj
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
Doi ani de garnizoană la Paris", Sibiu, Tiparul Școlii de Infanterie, 250 pagini. Descrie perioada oct. 1928 - aug. 1930 în care a urmat cursurile prestigioasei Ecole Militaire, cu multe incursiuni în istoria Franței și a Parisului. 1931 - Apare lucrarea "Educația ostășească în unitate". 1931 - Apare volumul " Între Verdun și luminișul Armistițiului", Tiparul Școlii Speciale de Cavalerie, Sibiu, 250 pagini (Subintitulat “Pe urmele bătăliilor din 1914-1918 cu un grup de ofițeri a 13 armate, colegi la Școala Superioară de război din Paris
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
apoi ca fost atașat militar... Soția se angajează casieră la Farmacia din centrul orașului. 1957 - Octav Vorobchievici primește din nou pensie, de astă dată pentru tot restul vieții. 1968 - Ministerul Forțelor Armate îi conferă colonelului în retragere Octav Vorobchievici Virtutea Ostășească clasa I și... îi trimite acasă o ladă plină cu sticle de șampanie... 1956...1987 - Scrie, scrie, mii de pagini. Ascultă Radio Europa Liberă. Încearcă să publice. De peste tot primește refuzuri politicoase 7 apr. 1987, ora 23.30 - Moare la
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
august locotenentul/porucicul A.D. Macedonski este pus în disponibilitate, fiind ostil guvernului revoluționar, fiind reabilitat la 28 septembrie, iar în anul următor în 4 decembrie este avansat căpitan. Între anii 1850 - 1852, traduce din rusește și i se editează Reglement ostășesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea II, 1-2), Suplement la Școala recruților de pedestrime (Cap.II. încărcarea puștilor) și "Instrucția pentru împușcarea la țintă" și adăogată cu note deslușitoare la solicitarea oficialității, pentru uzul Școlii Militare naționale. În anul 1852
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
Ciugureanu. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul "Cuvânt moldovenesc", la apariția căruia a avut o importantă contribuție un număr de refugiați din Transilvania și Bucovina. Pe 16 iulie 1917, comitetul central ostășesc din Chișinău a hotărât crearea unui consiliu al provinciei (după modelul sovietelor), care avea să emită o "Propunere de lege pentru autonomie națională și teritorială". Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul său ziar, "Soldatul român", avându-l ca director
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
avându-l ca director pe Iorgu Tudor. În același timp, Adunarea Națională Ucraineană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecției Guvernului provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23-27 octombrie 1917, consiliul ostășesc a proclamat autonomia Basarabiei și formarea "Sfatului Țării" ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Cuvântul Moldovenesc", în care a publicat diverse articole pe teme naționale și agrare. Încercările de a trezi conștiința națională s-au materializat sub forma Partidului Național Moldovenesc, fondat la data de 12 martie 1917, fiind ales secretar al întâiului Congres Ostășesc Moldovenesc, iar mai apoi, deputat al Sfatului Țării, inaugurat la 21 noiembrie 1917. Ca membru al Sfatului Țării, a votat proclamarea Republicii Moldova Independentă și Suverană, anunțată prin declarația de la 24 ianuarie 1918, și a votat unirea Basarabiei cu România la
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
unor comitete militare ale românilor și a cohortelor era foarte mult îngreunată și, uneori obstrucționată de către numeroasele „comitete revoluționare” ale militarilor ruși. Dar pe măsura angajării în lupta națională și a altor categorii sociale: preoții, învățătorii, țăranii etc., activitatea comitetelor ostășești s-a amplificat și încă din aprilie 1917, capitala Basarabiei a devenit centrul principal al organizării și conducerii întregii activități naționale a românilor basarabeni. La Chișinău exista un „comitet executiv al soldaților și muncitorilor” alcătuit în majoritate din ruși, care
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
naționale moldovenești”33. Mai târziu, în septembrie 1917, comitetul central al ofițerilor și soldaților moldoveni a hotărât să editeze o gazetă intitulată „Soldatul român” și a încredințat redactarea gazetei lui Iorgu Tudor. După ce s-a proclamat autonomia Basarabiei în cadrul Congresului Ostășesc întrunit în zilele de 23-27 octombrie 1917 la Chișinău, lucrările Sfatului Țării s-au deschis în ziua de 21 noiembrie 1917 cu mare solemnitate. Sfatul Țării era constituit din reprezentanții legitimi ai tuturor naționalităților, confesiunilor , județelor, orașelor, corporațiilor muncitorești și
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost ""Virtus Romana Rediviva"" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Năsăud. Reprezentanții cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
acestei demonstrații- îl socotim pe Ioan cu reserve ca primul episcop de Vad cunoscut cu numele”. Același episcop “care ridica în 1523 o mănăstire în părțile Bistriței și se remarca în vremea lui Petru Rareș prin luciditate diplomatică și dârzenie ostășească” (confuzia cu Anastasie este evidentă) este numit Ilarie-Ion. Certitudini documentare pentru a susține prezența episcopului polinominalizat (Layr Iowan, Ilarion, Larion, Ion, Ilarie, Ioan) nu există, jocul ipotezelor, oricâtă emergie și logică ar consuma, putând da câștig de cauză și celor
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
grandioasă reconstituire a întregului trecut, real sau legendar, al poporului persan. Epopeea începe pe un ton solemn: Scris-am ritm și rime, stihuri mii o sută douăzeci," Șahii de odinioară zugrăvindu-mi-i pe veci." Zugrăvii armuri și zale, ipingele ostășești," Scuturi, paloșe, pumnale, arcurile-împărătești," lănci și prăștii și arcane și-aripatele săgeți, " șesuri, văi, poduri, oceane și cetăți și călăreți," zugrăvii dușmanii noștri. Pe prieteni zugrăvii" Zugrăvii toți șahii, prinții duși în lumea celor vii" Slava lor e colb... Mormântul
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
la 1828. Apoi a trecut la Viena, unde a obținut la 1831 diploma de doctor în medicină. De la 1834 până la 1847 a fost medic al Spitalului Colțea. În anul 1849 a fost numit medic șef al armatei și al spitalului ostășesc, iar doi ani mai târziu i s-a adăogat și însărcinarea de medic al școlii militare. La 1853 a trecut inspector al spitalelor județene. A publicat: "Mica chirurgie" (1850). Fiul lui Dimitrie, Panait, s-a cäsätorit cu Elena Filipescu-Kretzulescu (n.
Panait Warthiadi () [Corola-website/Science/334342_a_335671]
-
tot mai albă și mai înmiresmată, pe măsură ce absorbea apa. Hanbei se învinuia în tăcere pentru lacrimile lui Hideyoshi. Era o neloialitate de neiertat din partea vasalului și o lipsă de hotărâre dintr-a războinicului, să-și descumpănească stăpânul când avea responsabilități ostășești atât de împovărătoare. — M-am gândit că această lungă campanie v-a obosit, așa că am cules crizantema asta din grădină, spuse Hanbei. Hideyoshi tăcu, dar ochii i se îndreptară spre floare. Părea ușurat că subiectul de conversație se schimbase. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
să mai venim iar asupra acestei întrebări, spre a arăta cum instituția, în modul în care roșii au realizat-o, nu poate fi decât stricăcioasă. Înainte de toate nu este exact că garda poate fi numită câtuși de puțin o instituție ostășească în modul în care ea ni se prezintă. Același principiu fatal al tuturor radicalilor stăpânește garda, ca și toate câte fac d-lor, principiul că forma goală (fie chiar uniforma) poate înlocui fondul lucrului. Pentru a căpăta un rang în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]