708 matches
-
clacași din Moldova, împovărați de obligațiile ce decurgeau din executarea „boierescului”, claca, mereu în creștere din momentul în care cerealele, vitele, devin o constantă economică a pieței interne și externe. SATUL SIVITA Ce sunt scutelnici a mănăstirii de Sfatul Neculai ot Galați 1. Ioniță Lapteacru, vornic; 2. Pavel Chebac 3. Ivan Muntean 4. Radul Popoiu 5. Iordache Chebac 6. Ioniță Toderasco 7. Ion Păsat 8. Andrei Păsat 9. Ion sân Mardoc 10. Enachi Lapteacru 11. Lupul Nechita 12. Gheorghiță Spinare 13
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea de degradare avansată cere intervenții de protejare urgente. Catagrafia din 1810 menționează că "„popa Radu sin Neacșul, 38 [de ani], ... s-au hirotonisit preot ... la leat 1799 septevrie 10 pentru biserica ot Scurtu, tot întru acest județu, apoi făcându-să această biserică, s-au mutat la dănsa prin prot[oeria] plășii, unde și acum să află”". La momentul întocmirii catagrafiei de la 1810 bisericia era "„învelită cu fier”", adică a fost de la începutul ei
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
a prepoziției "pe" provenit din latinescul "per" etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului "a avea" : "au"). "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B[o]gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog[o] zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = "Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung"). I pak (= "și iarăși" / "de asemenea") dau știre domnietale za (= "despre") lucrul
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
latinescul "per" etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului "a avea" : "au"). "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B[o]gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog[o] zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = "Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung"). I pak (= "și iarăși" / "de asemenea") dau știre domnietale za (= "despre") lucrul turcilor, cum am auzit eu
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
etc.) și gramaticale (de exemplu forma unică pentru persoana a III-a singular și plural a auxiliarului "a avea" : "au"). "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B[o]gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog[o] zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = "Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung"). I pak (= "și iarăși" / "de asemenea") dau știre domnietale za (= "despre") lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
Muzică București, Învățătorul Aleman Galea, Ioan Roman, directorul liceului "Mihai Viteazul" din București, N. Droc-Barcianu, directorul și ctitorul liceului din Giurgiu, învățatul copist de cărți și manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care își scria sub nume "ot Rășinari", profesorul și rectorul ieșean Traian Bratu, învățatul protopop Emilian Cioran, sufletul harnicului grup local, fără concursul căruia în munca de teren Victor Păcală nu și-ar fi putut realiza monografia, economistul Aurel Brote, învățatul popa Bratu de la sfârșitul secolului
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află câteva obiecte
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
drept. Anca-Cristina Zevedei este din anul 2002 membru al Partidului Democrat și a ocupat funcția de Președinte al Organizației de Femei PD - sector 4 din 2005-2007. Din 2008 este secretar executiv al PD-L - sector 6 și secretar general al OT PD-L Sector 6. În anul 2006 este expert parlamentar la cabinetul Vicepreședintelui Senatului României, domnul senator Alexandru Pereș. În perioada iulie 2007 - martie 2009 activează la Serviciul Protocol și Pașapoarte din Senatul României. În martie 2009 se transferă în cadrul
Anca-Cristina Zevedei () [Corola-website/Science/315806_a_317135]
-
scrisoare, din 7 februarie 1769, a lui Sofronie către Dumitrache Pană la Sibiu, prin care-i propunea o întâlnire la mănăstirea Berislăvești (Vâlcea). În 1770, școala de la mănăstire era in funcție căci, pentru ea se afla aici „Ioan Ciul dascăl ot Bălgrad neunit”. Construcția ansamblului nu se afla în stare bună căci, din 1771 decembrie 6, datează o carte (ex libror) la mîna monahului Samuiel, prin care i se îngăduia să umble, prin satele și orașele dimprejur, să strângă ajutoare benevole
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
Fiului și cu al Duhului Sfântu, ce se prăznuește cu hramu Sf[â]nta Cuvioasa Paraschiv[a] is costia fi[i]ndu și cu blagoslovenia priaosfinți[i] sale piscupului ce s-au făcutu de dumănialui Costandin sin Ionu Grecu Slăvescu ot Berbești, diaconu Mania sin popa Mania cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], Ionu sin Ionu Oșovei cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], popa Negoiță dinu satul Turcești, Preduța, Pătru Oșovei, Barbu bratu, Floria Cojanu și toți
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
descriu acte de vânzare sau judiciare. Într-un document de vânzare din 1658 apare ca martor „Costin Taban de Tătărouca”, iar în 1765 e descrisă judecata dintre Ioniță Donici și „niște răzeși ... Toader Șușcă i Anton i Dumitrașco de la Tătărăuca ot ținutul Sorocăi”. Primele recensăminte organizate pentru a identifica numărul de persoane impozabile indică numărul de case din sat. În datele recensământului din 1772-73 este indicat satul Tatarăuca aflat la 4 ceasuri de la Târgul Sorocii care avea 38 de case, dintre
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
zilele prea înaltului și luminatului împărat Alexandru Pavlovici și prin zilele mitropolitului Dositeu, anul 1811, s-au zidit această sfântă și dumnezeiască biserică prin cheltuiala sfinției sale Popa David of Breaza, Rafira presvitera, preot Oprea, Maria presvitera, Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza, Ilinca cu fiii lor, Gheorghe Ovreiu și împreună cu alți miluitori și ajutători de Dumnezeu. S-au întâmplat fiindcă la leat 1829 noiembrie 13, mare cutremur ce au fost și s-au slăbit foarte tare și așa numitul preot s-
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
foarte tare și așa numitul preot s-a îndemnat iarăși de a preamărit atât cu zugrăveală cât și cu lungimea ce se mai vede, în zilele prea înaltului domn Alexandru Dumitru Ghica, vel voievod leat 1835"." Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza a fost înmormântat în pronaosul bisericii și apare în tabloul votiv de pe peretele ei. Ctitorii n-au prevăzut că peste veacuri bisericuța lor va deveni obiectiv turistic și loc de popas, ademenind prin bucuria de odihnitoare priveliște pe care
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
cuprinde cele trei faze: Răstignirea, într-un impresionant decor arhitectonic; proorocii, în medalioane, asemeni celor din absidă; apostolii pe lavițe, cu șir de colonete deasupra. De la lăcașul anterior s-au păstrat icoanele împărătești realizate, în 1760, de “zugrav popa Ion ot Bălgrad” (semnat pe icoana Deisis), artist pe care îl identificăm cu cel ce semna anterior “Ion ot Beriu”. Ansamblul de pictură de la Cojocani, căruia i se alătură icoanele, constituie un document grăitor al relațiilor dintre zugravii de la sud și nord
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
apostolii pe lavițe, cu șir de colonete deasupra. De la lăcașul anterior s-au păstrat icoanele împărătești realizate, în 1760, de “zugrav popa Ion ot Bălgrad” (semnat pe icoana Deisis), artist pe care îl identificăm cu cel ce semna anterior “Ion ot Beriu”. Ansamblul de pictură de la Cojocani, căruia i se alătură icoanele, constituie un document grăitor al relațiilor dintre zugravii de la sud și nord de Carpați. Un prețios izvor documentar, rămas parcă prin puterea gândului celui căruia i se datorează, conține
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
aici în Munții Apuseni, tipăritura buzoiană. În leatul 7230 (1722), în vremea lui Nicolaie Voievod și a Mitrop. Damaschin, pe filele cărții ce consemna: “să se știe că această carte ce iaste numită Apostol iaste a popii Radului sin Dragomir ot Cucuteni...”, rămasă de la părinți, pe altă filă regăsindu-se semnătura lui “Radu Protopop sud Prahova”.
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
Bolbocel, din Chirileni, din ținutul Eșului, niau adusu mărturie de la mulți oameni buni și anume - Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirică de acolo și Chirilă din Condrești (Condrătești) și Dînga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbrăvița, precum iau vîndutu Beribace a lui ocina partea lui din satu Hărcestii și din vii din satul Hărceștii și cu pomîntul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 taleri tătărăști; precum arată mărturie de la acei
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
conține și traducerea romanului " Drumul ascuns"), germană ("Das Bachkonzert", Verlag Volk und Welt, Berlin, 1967, 1968, 1975; reeditat de Editura Kriterion, București, 1975; traducere de Valentin Lupescu), slovacă ("Bachov koncert", Slovensky spisovatel, Bratislava, 1977; traducere de Ján Kerdo), bulgară ("Koncert ot tvorbi na Bach", Narodna kultura, Sofia, 1978; traducere de Ghergana Stratieva), poloneză ("Koncert muzyki Bacha", Czytelnik, Varșovia, 1981; traducere de Janina Wrzoskowa), franceză ("Le concert de Bach", J. Chambon, Nîmes, 1994; traducere de Florica Ciodaru-Couriol), engleză ("A Concert of Music
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
moșie mănăstirii Strehareț „care iaste făcută de Serafim episcopul”. Șerban Vodă Cantacuzino printr-un hrisov dat la 12 mai 1679, scutește „bucatele” Streharețului de dijma către curte. La 21 aprilie 1693 jupâneasa Voica „ce-a fost a lui Murga post ot Turia”, cu fiică-sa Florica - diaconeasa și văru-său Cristea dau zapis la mâna Egumenului Filotei (urmașul lui Veniamin), prin care dăruiesc toată partea lor de moșie mănăstirii Strehareț. Tot în 1693, Constantin Vodă Brâncoveanu dă un hrisov prin care se
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
ani. A fost înmormântat în cimitirul din jurul bisericuței de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot. Pe crucea sa de mormânt se află următoarea inscripție: ""Aice zace marele naționalist și poet ecsarch archiepiscopal Jraclie PORUMBESCU paroch ortodocs nă ot Sucevița în 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei țerina ușoară"". Fiul său, Ștefan Porumbescu (1856-1896), a murit și el în același an și a fost înmormântat tot lângă peretele bisericii. În anul 1971 s-a inaugurat complexul
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
dintre ei a murit la câteva luni după naștere, iar al doilea a decedat de difterie în timpul asediului Leningradului. Bunicul patern, Spiridon Puțin (1879—1965), a fost bucătarul lui Vladimir Lenin și Iosif Stalin. În cartea autobiografica a lui Puțin, "Ot Pervogo Litsa" (română: "La persoana întâi"), bazată pe interviurile pe care le-a acordat, se vorbește despre începuturile umile, printre care cei dintâi ani ai vieții petrecuți într-un apartament comun din Leningrad. La 1 septembrie 1960 Vladimir a început
Vladimir Putin () [Corola-website/Science/297698_a_299027]
-
noastră Gheorghe Bolbocel din Chirileni din ținutul Esului, niau adus mărturie de la mulți oameni buni anume: Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirica de acolo și Chirilă din Condresti și Dinga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbravita, precum iau vândut Beribace a lui ocina partea lui din satul Harcestii și din vii din satul Harcestii și cu pomatul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 de taleri tătărești; precum arată mărturie de la
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
limbii românești în cultul religios. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare. El este dâmbovițean, „"ot Târgoviște"”, cu rădăcini adânci „în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”, scrie prof. Mihai Gabriel Popescu despre cel care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
mult mai mare în timp) a familiei Coresi ne îndreptățește să credem că ilustrul tipograf, diaconul Coresi, care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în limba română, ajutând la formarea unei limbi literare unitare, este dâmbovițean, ot Târgoviște, cu rădăcini adânci în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”. Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavić, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. A tipărit primele cărți în limba
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]