313 matches
-
l-a împins spre mal pe un val”. Atacul dat de Ștefan i-a surprins pe turci, care se pregătiseră să preîntâmpine un atac venit din partea opusă. El a fost atât de puternic și cu măiestrie dat, încât întreaga oaste otomană a fost pusă în derută. O spune Kemal-Pașa-Zade: Turcii au fost puși pe fugă încă înainte de a se fi terminat bătălia și „Părăsind lupta și măcelul, au fugit astfel încât nici nu s-au mai uitat îndărăt. Nici nu era chip
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
n-au încetat să ucidă turci așa că mai toți au pierit și puțini au scăpat”. Văduva sultanului Murad II, țarița Mara, fiica despotului Gheorghe Brancovici, spunea că „Niciodată armatele turcești n-au suferit un dezastru atât de mare”. Pierderile oastei otomane au fost uriașe: 40.000 de morți și 4.000 de prizonieri. Unii dintre prizonieri au vrut să se răscumpere pe 4.000, 2.000 sau 1.000 de galbeni, dar domnul le-a răspuns: „Dacă aveți și sunteți în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din mlaștini și, după ce s-au tăiat ierburile și grânele, a pus să fie ars totul”, fapt ce l-a descumpănit pe sultan, care sperase că va găsi grâne și pășuni bogate. Cronicarul turc Sa'adeddin scria că „oastea victorioasă [otomană], necăjită de secetă și foamete, a rătăcit multe zile în acele ținuturi pline de primejdii. Veșmintele ostașilor s-au acoperit de colb și de cenușă, iar nasul și nările lor s-au umplut de praf și de scrum”. Înaintarea s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni care reușiseră să fugă din tabăra turcului, printre ei numărându-se și unguri. Bătălia de la Războieni Istoricii militari, generalul R. Rosetti, coloneii I. Culici și I. Cupșa au fost de părere că începutul confruntării dintre oastea Moldovei și cea otomană a avut loc în după amiaza zilei de 25 iulie. Ștefan cel Mare se putea retrage din fața turcilor pe Valea Bârladului prin Vaslui-Iași sau pe Valea Siretului. A ales cea de-a doua cale din două motive: era aproape de Transilvania
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să influențeze decisiv evoluția relațiilor moldo-ungare-polone. Dacă Matei Corvin a avut mereu ochii îndreptați spre Viena, Vladislav al II-lea, în schimb, a înțeles că primejdia cea mare pentru regatul Ungariei o reprezintă turcii. O apărare cu succes împotriva ofensivei otomane se putea face, însă, în cooperare cu trupele românești. De aceea, era imperios necesar ca să se realizeze o pace, care să le îngăduie românilor să intre într-o alianță antiotomană, din care să facă parte Polonia și Ungaria. Pentru realizarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat, jumătate din numărul documentelor din perioada anterioară. Acest lucru se explică datorită împrejurărilor de politică externă. Începând cu 1473, Ștefan cel Mare refuză să mai plătească haraciul cerut de Poartă și încep luptele pentru apărarea liniei Dunării în fața ofensivei otomane. Și în răstimpul de care ne ocupăm, cel mai mare număr de privilegii, 72, se referă la proprietăți de un sat sau mai mici de un sat. Moșii cumpărate sunt în număr de 54, întărirea unei moșii se face prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievozii noștrii s-au prezentat pe câmpul de luptă cu 40.000-50.000 de oameni. Luptele cu ungurii, cu polonii și cu turcii au fost lupte de apărare a independenței. Ele au oprit ofensiva ungaro-polonă spre Marea Neagră și pe cea otomană la nord de Dunăre. În ciuda faptului că Ferdinand Lot s-a îndoit în legătură cu efectivele oștilor române, el a recunoscut rolul bătăliilor date de noi pe plan european. Iată ce scria Ferdinand Lot: „Ne preocupă luptele sterile din Franța și Anglia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la efectivele armate otomane redate de feldmareșalul Boris Petrovici Șeremetev (1652-1719) sunt mai aproape de adevăr: 60.000 de ieniceri, 40.000 de spahii, 40.000 de tătari; în total: 140.000 de combatanți. Datele statistice referitoare la cele două armate - otomană și tătară - consemnate de cancelarul Gavril Ivanovici Golovkin (1660-1734), în Jurnalul său, sunt exagerate: 61.803 - infanteria otomană (20.000 ieniceri, 10.000 gebegii și cuirasieri, 7.000 tunari, 1.400 pionieri, 3.403 ieniceri din Egipt, 2.000 bosnieci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ion Neculce, n.a.) erau la cele două colțuri ale mesei din spre M. S., apoi veneau generalii, generalii-locotenenți, generalii-maiori, brigadierii, coloneii”. Un alt prilej aniversar a fost la 29 iunie, când țarul a fost sărbătorit de ziua sa onomastică. Armatele otomane, sub comanda marelui vizir Baltadgi Mehmed-pașa, s-au pus în mișcare la 9 aprilie. De la Constantinopol s-au îndreaptat spre Adrianopol, iar de aici până la Dunăre, unde li s-au alăturat trupele venite din Asia și Egipt. La trecerea Dunării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de permanentele războaie care au pustiit o mare parte a ținuturilor balcanice. În perioada aceasta, slăbiciunea militară a imperiului a fost demonstrată de o serie de înfrîngeri repetate; statul era în defensivă față de marile puteri europene (vezi harta 11). Dezastrele otomane au avut un efect extrem de nociv asupra Balcanilor. Marile bătălii au avut loc în adîncimea teritoriului peninsulei. Orașele și satele balcanice au fost distruse, iar populația împrăștiată. Taxele de război și rechizițiile armatei au sărăcit și mai mult mediul sătesc
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu scopul de a distruge forțele navale turcești și de a provoca izbucnirea unei revolte în Grecia. Primul dintre aceste obiective a fost atins foarte repede. Flota rusească aflată sub comanda amiralului Alexei Orlov a repurtat o victorie asupra marinei otomane în apropiere de insula Chios și a forțat-o să se refugieze în portul Chesme. O corabie în flăcări trimisă în acest port a dus la distrugerea flotei turcești. Tentativa de a declanșa o revoltă majoră în Grecia a eșuat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rînd datorită faptului că acesta constituia pericolul major cu care se confruntau așezările ortodoxe. Principiul conform căruia "turbanul Profetului era preferabil pălăriei cardinalului" avea să fie un element esențial al relațiilor greco-venețiene. În plus, administrația venețiană, mai eficientă decît cea otomană, s-a dovedit a fi mai strictă în perceperea impozitelor și implica o participare la guvernare a populației grecești mai puțin importantă. Negustorii venețieni constituiau totodată o concurență deloc neglijabilă pentru cei greci. Deși mulți dintre aceștia din urmă colaborau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mărire semnificativă a suprafeței teritoriului. În acest moment, statul deținea o bază teritorială fermă, iar guvernul central o poziție mai puternică față de căpeteniile triburilor decît înainte. Bosnia și Herțegovina În Bosnia și Herțegovina, ca și în Albania, după instaurarea ocupației otomane au apărut covertiri pe scară largă; cu timpul, mulți dintre vechii nobili și din rîndul țăranilor au trecut la islamism. Mai mult, în anii următori, Bosnia a atras mulți refugiați din ținuturile trecute sub controlul puterilor creștine. Țărani, soldați, meșteșugari
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
guvernul habsburgice a dat o proclamație prin care li se cerea creștinilor să-i sprijine armatele, iar musulmanilor să rămînă pasivi. O armată de 51000 de oameni însoțită de o serie de voluntari sîrbi a invadat Bosnia. Din cauză că principala forță otomană era angajată în altă parte, doar o armată cu un efectiv redus rămăsese să apere granițele bosniace, astfel că musulmanii din partea locului i s-au alăturat ca să-i respingă pe invadatori. Conflictul acesta este cunoscut sub numele de Războiul de la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ianuarie 1799 a fost semnată o alianță oficială, la care a aderat și Marea Britanie; aceasta includea o clauză secretă prin care se permitea navelor rusești să treacă liber prin Strîmtori în ambele direcții. În anul următor, flotele britanică, rusă și otomană au desfășurat acțiuni comune în Marea Mediterană. În august 1798, în bătălia Nilului, britanicii nimiciseră deja flota franceză, astfel că forțele armate ale Franței erau rupte de patria lor. Lipsită de proviziile și întăririle necesare, campania din Egipt a eșuat lamentabil
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din Egipt a eșuat lamentabil nu după mult timp. Însuși Napoleon și-a abandonat soldații în august 1799. Alexandria a fost ocupată de forțele expediționare britanice în 1801, iar trupele franceze s-au predat aproape imediat. Deși flotele rusă și otomană nu au participat la această acțiune, ele au lansat în schimb o operație comună pentru cucerirea Insulelor Ioniene. Acestea au fost ocupate în 1799, iar ulterior organizate sub titulatura de Republica Septinsulară, al cărei guvern a luat drept model guvernul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pentru fiecare dintre ele. Cîrmuirea habsburgică, după cum am văzut, avea tot timpul probleme cu strîngerea banilor și recrutarea soldaților în vreme de război. Fiind o zonă deschisă, zona de frontieră era supusă unor raiduri frecvente din ambele părți. Trupe neregulate otomane organizau periodic expediții ca să-i captureze pe locuitori și să-i vîndă ca sclavi sau ca să treacă peste graniță vitele și produsele acestora. Grupuri de bandiți operînd fără nici o opreliște într-un mediu neapărat de lege prădau atît populația otomană
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tot mai mare față de limbă, erau exact pe linia doctrinei naționale. Renașterea culturală: istorie și limbă Într-o analiză a epocii naționalismului din Balcani, este important să scoatem în primul rînd în evidență faptul că nici dominația habsburgică, nici cea otomană nu distruseseră complet un oarecare sentiment de unitate din cadrul fiecărei naționalități și nici nu provocaseră o pierdere totală a amintirii unui trecut mai glorios. Existaseră la urma urmei statele bizantin, sîrb, croat, bosniac, bulgar, valah și moldovenesc cu culturi și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avantajoasă față de musulmani poate fi înțeleasă, dat fiind statutul relativ inferior al negustorului în societatea otomană, unde prestigiul și puterea erau tradițional asociate cu deținerea de moșii sau cu ocuparea unei funcții militare sau publice. Cînd investeau bani, clasele conducătoare otomane preferau să-i plaseze în proprietăți funciare sau în domenii garantate de stat, cum ar fi perceperea impozitelor sau cumpărarea unor posturi administrative care aduceau profit. Notabilii creștini făceau averi și din afaceri legate de proprietățile imobiliare sau de strîngerea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cîteva mii de oameni, a atras atenția întregii Europe. De regulă, acțiunile otomanilor erau făcute publice în Europa cu toate detaliile lor sîngeroase, în vreme ce cruzimile creștinilor erau în general trecute cu vederea. Inițial, nu a fost organizată nici o operație militară otomană masivă împotriva rebelilor greci; imperiul continua să-și concentreze eforturile asupra învingerii lui Ali Pașa. Trebuia de asemenea să fie trimisă o armată în Principate ca să se ocupe de revolta de acolo. Implicarea forțelor turcești în vestul Balcanilor și în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost distrusă, cincizeci și șapte de corăbii fiind scufundate, împreună cu opt mii de oameni. Cea mai mare parte a acestor marinari otomani erau de naționalitate grecească, dat fiind că această parte a populației asigura marea parte a echipajelor marinei otomane. Incidentul de la Navarino a provocat un lanț de evenimente care aveau să fie extrem de benefice pentru cauza grecilor, deși această tendință nu a fost evidentă imediat. Ducele de Wellington devenise între timp prim ministru. Condamnînd întregul episod, el a decis
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
insurgenților. Sub presiunea Rusiei, Poarta a respins această soluție și a trimis un alt reprezentant, Fuad Pașa, pentru a aranja instalarea unui guvern bazat pe Regulamentul Organic din care să fie înlăturată orice influență a revoluționarilor. Totodată, armatele rusă și otomană s-au pregătit să ocupe provinciile. Trupele otomane au intrat în țară la 25 septembrie, iar cele rusești la 27 septembrie. Revoluția nu a putut rezista datorită faptului că nu dispunea de o forță armată. Se adunaseră cîțiva voluntari în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
popular față de reforme, nu se declanșase nici o răscoală țărănească generală care să fi sprijinit acțiunile conducerii boierești a mișcării și nu a fost organizată nici o armată populară. Desigur, o asemenea forță ar fi avut puține șanse în fața armatelor rusă și otomană. Ea ar fi constituit totodată o chestiune stînjenitoare pentru conducerea revoluționară, din cauză că mobilizarea țărănimii ar fi putut duce cu ușurință la acțiuni îndreptate împotriva intereselor sociale și economice ale grupului de boieri. Cu toate acestea, revolta a avut cu adevărat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și Marea Britanie au intrat și ele în conflict. Era foarte dificil pentru beligeranți să găsească un cîmp de bătaie. În iunie 1854, guvernul habsburgic i-a trimis un ultimatum Rusiei, cerîndu-i să evacueze Principatele, după care forțele acestuia și cele otomane au pătruns în zonă. Totodată, monarhia și statele germane au ajuns la o înțelegere pentru ca Europa Centrală să rămînă neutră. În aceste circumstanțe, aliații, adică Piemontul, Franța, Britania și Imperiul Otoman, au fost siliți să atace într-un loc neprielnic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acceptarea unirii cu Ungaria. Era axclus ca liderii români să aprobe deciziile dietei sau să recunoască autoritatea ei de a pune în aplicare o asemenea măsură. În acest timp, revoluția din Valahia fusese definitiv învinsă. În septembrie, armatele rusă și otomană ocupaseră ambele Principate. Refugiații au ales Transilvania, Brașovul și Sibiul fiind principalele centre ale lor. Majoritatea acestor oameni au traversat provincia și s-au îndreptat spre Europa Occidentală. O parte din ei, cum a fost Nicolae Bălcescu, s-au implicat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]