409 matches
-
pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un loc comun În literatura folclorică din registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un personaj din romanul lui I. Peltz Țară bună (1936). Snoavele populare cu acest subiect au fost rescrise pentru gustul târgovețului și al mic- burghezului. Vezi „cânticelul comic” Herșcu Boccegiul al lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Teatrul din Iași <endnote id="(427, p. 51)"/>, sau „anecdota piperată” Cânele ovreului, versificată de G. Topîrceanu În maniera „anecdotelor populare” publicate de Theodor D. Speranția În 1888 : Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, În ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, Îi sare Înainte Un dulău urât și mare. Boccegiul Ițic este Înspăimântat de câinele Grivei, care latră Întruna. E nevoit să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
c-o piatră după câne Și-apoi zice : - Nu te teme ! Ține-ți inima, jupâne ! Nu știi vorba românească De la moși-strămoși lăsată, Că un câne care latră Nu te mușcă niciodată ? - Știu pruverbul, zice Ițic, Că-l avem și la ovrei, Știu prea bine... dar e vorba Dacă-l știe și Grivei ! <endnote id="(440, p. 64)"/>. Am văzut că, de regulă, evreul este considerat deștept și că, În imaginarul colectiv, acesta este un stereotip foarte puternic și stabil. Or, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se facă primejdie” <endnote id="(427, V, p. 54)"/>. De la expresia „voinicos, da’ fricos” și până la localizarea acțiunii În Codrul Herții și la spaima de tâlhari a boccegiului evreu, toate motivele par să fie preluate din textul interpretat de personajul „Ovreiul” din cadrul jocului popular de păpuși, text cules de folcloristul G. Dem. Teodorescu, În 1884, din mahalaua bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război”, „Îndemânatic ca un evreu cu pușcă (sabie)”, „Inutilă precum o sabie la un evreu”, „Femeile, broaștele și evreii - ce mai războinici !” (proverbe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de eroism. Unul dintre eroii evrei care au marcat spiritul acelei epoci de renaștere națională a fost sublocotenentul Mauriciu Brociner, rănit de două ori În timpul luptelor de la Plevna. Lui i se potrivește proverbul ironic românesc „E un erou, măcar că e ovrei”. În propriii lor ochi, evreii s- au Împărțit În două : curajoși (cu care poți să cucerești Plevna) și fricoși (cu care nu poți s-o cucerești). Un proverb evreiesc născut În acea epocă este simptomatic : „Cu el [= cu un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca dorobanț, În Războiul de Independență al României (1877-1878). „Cu dragoste de locul unde s-a născut, el s-a Înrolat de bună voie, făcându-și voios serviciul militar, trei ani, la infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de avocatul A. Schwefelberg În memoriile sale <endnote id=" (537, p. 85)"/>. Referindu-se la o situație asemănătoare, petrecută În București În 1936, Mihail Sebastian nota următoarele În jurnalul său : „Aseară, pe strada Gabroveni [...], atmosferă de luptă. Negus torii ovrei lăsaseră În jos obloanele și așteptau pe agresori, deciși să reziste. Cred că e singurul lucru de făcut. Dacă e să crăpăm, cel puțin să o facem cu bâta În mână. Nu e mai puțin tragic, dar e - oricum - mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cot cu soldații români” (ministru de Război, general Rășcanu) <endnote id="(448, p. 24)"/>. Acest tip de discurs Încerca să contrabalanseze zgomotoasa propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările parlamentare și scrierile pe această temă semnate de A.C. Cuza (vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Învinovățirea evreilor de duplicitate, trădare și colaborare cu inamicul nu a fost specifică României. Din aceleași motive, În 1915, autoritățile țariste au deportat din zona frontului peste 500.000 de „evrei și alte persoane suspecte de spionaj”, cum prevedea ukaz-ul. „Ovreii poartă vina la toate - spune un țăran ucrainean Într-o povestire de Isaac Babel -, că sunt și cu ăia și cu ăștilalți. După război o să rămână din ei o nimica toată” <endnote id="(793, p. 143)"/>. În Rusia, pentru imaginarul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu, mon ami - spune un personaj dintr-un text de George Orwell -, un evreu veritabil ! Și nici măcar nu are bunul-simț să-i fie rușine de asta” <endnote id="(697, p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Orwell -, un evreu veritabil ! Și nici măcar nu are bunul-simț să-i fie rușine de asta” <endnote id="(697, p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intitulată Israelitul român. Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise - „vestitul În Țara Românească” - era interesat de imaginea evreului În ochii românului : „Să trăiască nația mea israelită și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu toate că era evreică” (expresie din sud-estul Poloniei ; <endnote id="cf. 70, p. 62"/>) ; sau : „E om bun, măcar că-i jidan” ; sau : „E evreu, dar om de treabă” ; sau : „Măcar că-i jidan, tot are dreptate” ; sau : „E un erou, măcar că e ovrei” <endnote id=" (293)"/>. Iată și alte formulări, prin care este mimată surprinderea : „Jidaucă, jidaucă, dar suflet are, ca tot omu’ !” <endnote id="(197)"/> sau prin care este exprimat regretul : „Ce om cumsecade, păcat că-i ovrei” <endnote id="(3, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un erou, măcar că e ovrei” <endnote id=" (293)"/>. Iată și alte formulări, prin care este mimată surprinderea : „Jidaucă, jidaucă, dar suflet are, ca tot omu’ !” <endnote id="(197)"/> sau prin care este exprimat regretul : „Ce om cumsecade, păcat că-i ovrei” <endnote id="(3, pp. 30, 59 și 65)"/>. Sau : „Păcat că-l cheamă Le(i)buș”, Într-o nuvelă de Horia Carp <endnote id="(433, p. 57)"/> și „țăranii Îl iubeau, măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ce om cumsecade, păcat că-i ovrei” <endnote id="(3, pp. 30, 59 și 65)"/>. Sau : „Păcat că-l cheamă Le(i)buș”, Într-o nuvelă de Horia Carp <endnote id="(433, p. 57)"/> și „țăranii Îl iubeau, măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu Rebreanu <endnote id="(737, p. 301)"/>. La nevoie, formula poate fi răsturnată. Eu Îl apreciez pe evreu „cu toate că el este evreu”, dar și „cu toate că eu sunt român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu Rebreanu <endnote id="(737, p. 301)"/>. La nevoie, formula poate fi răsturnată. Eu Îl apreciez pe evreu „cu toate că el este evreu”, dar și „cu toate că eu sunt român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un personaj dintr-o piesă a lui Rebreanu -, cu toate că-s român get-beget... Sunt muncitori, isteți, inteligenți” <endnote id="(734, p. 675)"/>. „E evreu, dar e om de treabă”, sună o zicală uzuală printre polonezi, cum Își aduce aminte Czestaw
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și reprime acest tip de slăbiciuni. Într-un text manuscris românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (redactat nu Întâmplător ca un „Cuvânt Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți”) se cerea În mod tranșant : „Să nu mai zicem «O, ce ovrei cumsecade este acesta», căci mare este dușmănia lor asupra noastră !” (mss. BAR nr. 3171, din 1792). În paranteză fie spus, acest tip de receptare a străinului era destul de uzual În spațiul cultural sud-est-european, chiar dacă (sau mai ales dacă) străinul părea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie spus că neîncrederea În bunătatea sau În onestitatea acestuia este Întărită și de proverbe : „Nu te Încrede În evreu, chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În evreu, chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu rămâne, chiar dacă are pinteni la cizme” (proverb german și polonez). „Evreul rămâne Întotdeauna evreu”, spune un personaj din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de ți-ar aduce marea cu sarea” și „[Oricât de bun ar fi,] ovreiul tot ovrei rămâne” (zicale românești ; <endnote id="cf. 80, p. 129 ; 3, p. 75 ; 253, III, p. 445"/>) ; sau : „Evreul tot evreu rămâne, chiar dacă are pinteni la cizme” (proverb german și polonez). „Evreul rămâne Întotdeauna evreu”, spune un personaj din nuvela Mendel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minciuna, zgârcenia și Înșelăciunea sunt principalele lui caracteristici” <endnote id="(852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot nemulțumit este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Înșelăciunea sunt principalele lui caracteristici” <endnote id="(852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot nemulțumit este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de proverbe se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cunoscutul său „roman evreiesc”, De două mii de ani..., publicat În 1934 : - Cu evrei ca dumneata - zice Mircea Vieru, un personaj cu puseuri naționaliste - pacea [dintre români și evrei] va fi oricând posibilă. Mai mult chiar decât pacea : iubirea. - „Cu ovrei ca dumneata...” Am mai auzit vorba asta - Îi replică protagonistul romanului, un alter ego al autorului -, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”. E o amabilitate așa de veche. Și așa de umilitoare... <endnote id="(219, p. 218)"/>. Comentând apreciativ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]