276 matches
-
vorbea în numele alor săi) spunea: „dorim ceea ce urăm”. N-am nici un motiv să mă îndoiesc că el era sincer. Însă în multe alte cazuri, între urări și dorințele intime ale celor ce le fac deosebirea e ca între termenii unui oximoron. Examinate cu detectorul, dorințele unei bune părți din cei ce urează acum „Conducătorului iubit” toate fericirile posibile ar arăta intenții contrare. *De la o vreme, răspunsurile „Bunicului” la aproape orice întrebare sînt precedate de formula: „Cu nevrednicie...” „Mergi la biserică?”, l-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sa scrutează o nouă epocă, nimeni nu va mai râde. L & M Lache și Mache funcționează după aceeași logică a personajului degeminat într-un cuplu de forțe, un coleric și un flegmatic, un belicos și un împăciuitorist, un fel de oximoron ontologic. Și nu doar Lache și Mache, ci și Farfu- ridi și Brânzovenescu, Leonida și Efimița sau confundabilii amici și Mitici, apar câte doi. Această degeminare a per- sonajului, simptomatică la Caragiale, o vom regăsi în tea- trul absurdului la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
depășească timpul și să intre în veșnicie. Nici Sfântul Maxim nu poate concepe un timp sau un eon când sufletul nu ar progresa, din moment ce, așa cum am văzut anterior, infinitatea lui Dumnezeu maximizează perpetuu dorința umană pentru El. Sfântul Maxim angajează oximoronul repaus etern mișcător sau odihna pururea mobilă în descrierea acestei stări exaltate a ființei. El vorbește de o odihnă pururea mișcătoare în duminica vieții îndumnezeite. Este odihna pururea mobilă a celor plini de dorință în jurul Celui dorit. În Dumnezeu e
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
și în veșnicie<footnote Această idee este tratată mai pe larg în studiul lui Nicolae Fer. footnote>. O descriere deosebit de evocatoare ne vine în Răspunsuri către Talasie, 65, unde Sfântul Maxim vorbește de acest repaus etern mișcător și îl asociază oximoronului mișcare stabilă (eternă) sau mișcare identică stabilă. Nu putem respinge aici posibilitatea, chiar probabilitatea, că Sfântul Maxim este mai direct inspirat în acest limbaj al mișcării/repausului de ideea dionisiană a mișcării eterne neabătute și imuabile de care se bucură
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în acest caz de o poezie totală, prin raportare la existență, în cel mai dezmărginit sens al ei. Toate lumile și toate contrastele posibile par a-și fi dat întâlnire în poezia lui K. (de aici ploaia de antiteze, invazia oximoronului), aflată mereu „între mugur și putrezire”, între „curcubeu și rană”, „aripă și cădere”, dominată de „cele două simboluri, de ruptură și bucurie”. Disperarea și speranța, damnațiunea și mântuirea, carnea (vocabulă obsesivă) și spiritul, violența și tandrețea, întunericul și lumina, viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
viață al personajelor (reale, în ambele cazuri) ; la setting. Și ai iarăși mare dreptate să vezi în recursul la acest ceva pe care unii l au numit mizerabilism un moment inaugural, care vine (în fine, spui tu, creând, iată, un oximoron !) după ce filmul românesc va fi regăsit o auroralitate pe care a avut-o mult prea devreme, pierzând-o la fel de repede... E ca și cum s ar fi curățat de zgură (zgura terenului în perimetrul căruia îi era permis să se joace), descoperind
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o îmburghezire care afectează aproape toate cartierele, inclusiv zonele unde acest fenomen nu părea posibil, precum Goutte d'Or (vezi textul de la pagina 47). Trebuie să facem cîteva precizări legate de vocabular: acești "burghezi", care se lasă bucuroși caracterizați de oximoronul "burghezi-boemi", alăturare de cuvinte contra naturii, nu aparțin vechilor familii și nu dispun de o avere personală. Licențiați intrați pe piața muncii, unde sînt salariați, liber profesioniști sau mici patroni, ei activează în domeniile comunicației, noii tehnologii sau creației artistice
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
distribuire individuală, o convenție de desemnare ce devalorizează semnificația lingvistică a cuvintelor în cadrul operei literare numele nu mai trimite la lumea reală, ci în special la lumea ficțională, care se potriveau adresantului: țăranul, săpăliga, gâscanul, chirurgul. Alteori porecla este un oximoron: în 1988, la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Calgary, un săritor britanic ocupa ultimul loc la ambele probe individuale. Eddie Edwards, poreclit The Eagle/Vulturul, nu a devenit celebru pentru metrii, pe care schiurile sale aruncau urme, ci pentru cei pe
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cuvinte? Haina îl face pe om? Ne putem oare ascunde adevăratele sentimente? Limbajul trupului este o componentă importantă a comunicării între oameni. Limbajul trupului nu este în realitate un limbaj, o limbă vorbită. Această denumire este un termen impropriu, un oximoron. Limbajul trupului este ceea ce experții numesc comunicare nonverbală sau nonlingvistică. Limbajul trupului constă în imagini, expresii și comportamente a căror definiție nu se regăsește într-un dicționar. Corpul nostru comunică încontinuu și autoritar. Uneori, veți putea citi prin diverse cărți
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
descrierea prin negație, descrierea narativizată prin acumulare de verbe etc. Sub aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător de frecventă în secolul XX), cumulul figurativ, descrierea simbolică, suprasemnificarea. Extrem de interesantă este analiza strategiilor, a convențiilor și a inovațiilor prin care descrierea, în esență o pauză narativă, tinde să devină mai puțin artificială, să își justifice
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
ce fabrică oxizi...” În acest din urmă vers, cuvîntul „oxizi” pare un bruiaj. El e folosit însă de poet într-un dublu scop: unu - de-a trezi lectorul din letargie; doi - de-a accentua extincția indusă de Nimicitor printr-un oximoron de natură tehnică. Urmează însă și revelația: „Mai jos nu cobor (...)/acolo amintirile sînt atît de bătrîne, că atîrnă/ în capetele plecate/ te văd umblînd prin cameră/ fîșia de lumină care te urmează/ e a altui timp, ce face eforturi
Negru pe negru și negru pe alb by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/4299_a_5624]
-
de forța voluptuos-dureroasă a Erosului. În al doilea rând, acest adverb de timp subliniază că orice experiență a iubirii (chiar ca "ucenicie a morții") se sustrage timpului, evadând în eternitate. Vreodată este echivalent, aici, cu acea clipă eternă, care constituie oximoronul definitoriu al iubirii. A suferi din dragoste înseamnă a suferi veșnic, pentru că marchează participarea eului la o trăire supraomenească. Iată de ce invocarea morții din final este rugăciunea pe care cel ce iubește o adresează - cui? Dacă nu lui însuși! - pentru
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
trezit din pumni în a doua repriză și le-au dat palpitații de infarct brazilienilor. S-a trăit cu volumul dat la maxim pînă în ultima secundă. David Luiz, eroul meciului, făcea gesturi disperate de liniștire, dacă putem folosi acest oximoron. A fost trăirism în esență pură. Dincolo, la europeni, a fost productivitate și eficiență în esență pură. Două stiluri de viață, două concepții de sistem social care s-au confruntat în sublimarea lor fotbalistic-ritualistică. Ce am văzut ieri seară a
Mirel Palada compară cele două sferturi jucate la CM: "Capitalismul bate romantismul la fund, la fotbal și la cap". Ce predicție face pentru semifinala Brazilia - Germania by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79162_a_80487]
-
Oameni de știință celebri despre Dumnezeu și religie, Edit. Curtea Veche, București, 2011, 386 pag. Cînd și-au ales titlul Oracolele științei, autorilor nu le-a lipsit deloc ironia. Au ală- turat două cuvinte care se exclud, dînd naștere unui oximoron a cărui tentă sarcastică sare în ochi. Oracolul e o instituție fără credit în ochii științei, cum nici știința, cu obișnuințele ei cauzale, nu se bucură de simpatie din partea persoanelor cu înzestrări profetice. Pur și simplu alăturarea e ilicită. Științific
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
ieșeană de la Pygmalion, 1946, și nu contenesc să mă uimesc de cîtă strălucire țîșnește din opacitatea limbii lui Arghezi, orbindu-te și făcînd să-ți pară indiferent tot ce se află dincolo de ea. (Trebuie să mărturisesc că am prins gustul oximoronului, vădit în fraza dinainte, de la maestrul lui necontestat, de la Arghezi, care numește acest fel de hoție - mai sigură decît "hoția de-a dreptul, de bucăți și rînduri întregi" - "imitație prin derivare".) Manualul e un genial exercițiu de stil, de digitație
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
Claudia Golea mizează pe electroșocuri denominative cu nedisimulată tentă sexuală, există o alternativă considerabilă ce funcționează în paralel și echilibrează balanța generațională într-ale jocurilor limbii. O serie de voci distincte completează spectrul literar al Ego.Prozei, preferând metafora aluzivă oximoronului cu tentă imprecatorie ce a atras după sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere. Mai degrabă au rezistat
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar. Metaforele, imaginile pline de candoare și de plasticitate, licențele poetice și rezervele de oximoroane, de antonomaze, de hiperbole și de alegorii, de comparații zglobii și de epitete fandosite au fost adunate cu multă grijă de către deținuții care prestează activități în folosul comunității, încărcate în vagoane de marfă și împinse de locomotiva aceea cu aburi
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
desfășurare descriptivă, un ceremonial stopat, o suspendare a realului în efigie și a istoriei în magie, cam toate acestea la un loc ar putea sugera cîte ceva din tensiunea blîndă, din negrul volubil, din animația încremenită și din toate celelalte oximoroane posibile pe care unul dintre pictorii noștri de astăzi cei mai neobișnuiți și mai profunzi le supune meditației și apoi le transformă firesc în expresie artistică. P.S. în dimineața zilei de 8 aprilie, în timp ce-și pregătea lucrările pentru
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
în mai toate casele din România, s-a orientat spre alt fel de vînzări-cumpărări. Și-a păstrat însă pseudonimul "literar" (numele său adevărat, Târnăcop, sugerînd demolări și lovituri brutale), deși impostura "distinsă" și muzicală formează cu persoana lui un involuntar oximoron. A făcut - ca mulți alții de teapa lui - carieră ca om de afaceri și are frecvente apariții publice în calitate de PDG al Institutului de Consultanță Imobiliară, profesor de gestiune imobiliară, expert în domeniu, proprietar al unei luxoase reviste de arhitectură și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
nivelul unor atitudini fundamentale, al unei problematici și tipologii (care cuprinde parvenitul, picaro-ul, înțeleptul, militarul, sau categorii generice de tip homo duplex), în forme de reprezentare literară și modalități estetice specifice: tehnica variațiunilor, cultivarea arabescului lingvistic, procesul de laitmotivare, oximoronul, limbajul aluziv, exprimarea perifrastică "împletită, paradoxal, cu pamfletul vitriolant" ș.a. Definirea balcanismului literar ca asociere de stări contrastante, ca școală de stil valorificînd în mod original trăsăturile bizantine și orientale și conturînd un baroc sui-generis, lasă numeroase pete gri, delimitări
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
ora bilanțului”. Cu asupra de măsură. Astfel încât el, bilanțul, ajunge să fie mai important chiar decât munca însăși. De aceea, viața românului este o veșnică dare de seamă. Fizica existențială a românului e cumva aparte. Curioasă. Plăcut opozitorie, ca un oximoron simpatic. Românul, în general, nu are stare. Când stă pe loc, se bâțâie. Și dacă stă, stă pe ghimpi. E nestatornic. Și anxios. Tare sucit. În toate. Dar, deși urăște etic somnolența, el respectă cu religiozitate tânjala. Nu are grețuri
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
felul cum comentează rugăciunea domnească (Tatăl Nostru) și pînă la tonul sobru cu care își rostește predica din ziua de Paști a anului 1294, ținuta lui Eckhart e cea a unui dialectician obscur. E în limba magistrului o aplecare spre oximoron și o poftă de a crea distincții abstracte, care îndreptățesc ideea lui Daniel Farcaș că, în textele lui Eckhart aflăm „creuzetul în care s-a elaborat limbajul filosofic german“ (p. 327). De altminteri, fără introducerea, notele explicative, studiul lămuritor și
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
de a se pierde în numenul divin. Natura mistică, cînd e autentică, are repulsie de doctrine, și nimic nu-i mai opus misticului decît teologul studios care face discriminări în marginea unor controverse de jargon. Un mistic doct e un oximoron. Idealul misticului e să uite de jargon, să-și curețe spiritul de orice idee, pentru ca în curățenia minții despuiate de erudiție să facă să apară ființa lui Hristos. Misticul e un îngrețoșat de lume, sătul de scîrnăvia trupului și scîrbit
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
a amintirii, sunt cele ale dandy-ului, eleganța unui pas, galanteria, pioșenia, senzațiile amestecate, grotesc și tragic, prost-gust și plăcere aristocratică, șoapta și insinuarea, solemnitatea și derizoriul, calmul și voluptatea, dorința și răsfățul, mizeria și încrâncenarea, spaima și reveria". Figura oximoronului pare, astfel, emblematică pentru jurnalul lui Baudelaire, un jurnal al trăirilor nude, al unei expresii torturante și torturate, ce se vrea demistificatoare și în care contrariile coexistă mereu, alimentându-se chiar din opoziția lor neostoită. În jurnalul lui Tolstoi e
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
Cătălin D. Constantin Parfumul Orasului Nu mă hotărăsc dacă alăturarea de cuvinte - lavandă și usturoi - din titlul cărții lui Sergiu Singer, abia apărută la Editura Curtea Veche, ține de oximoron sau de o compatibilitate perfectă, ce devine aproape firească atunci cînd subiectul e unul obișnuit cu învecinarea și împăcarea contrastelor - Bucureștiul dintre războaie, între realul și ficțiunea amintirii, reconstruit în paginile cărții din cuvinte, din imagini de ieri și de
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]