2,267 matches
-
molecule, celule să fie ferite de expunerea la mediul impropiu de pe Terra pentru om ( bacterii, microbi, prea frig, prea cald, dependența totală de natură ) Noi metode de producere artificială a hranei? Noi metode de producere a apei, a oxigenului,a ozonului și a tot ce întreține și trebuie vieții? Omul tinde să devină singura specie , singura viețuitoare pe Terra? ( vezi dispariția calculată, asumată a atâtor specii de păsări de animale, de insecte pești,microbi, bacterii ) a tot ce crede omul că
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
trebuie afirmat cu tări și cu mult curaj ori convingere, fără a se pune problema consecințelor, este că tot ce se poate obține prin mijloace tehnice (con)duce la distrugerea naturii și la riscul sinuciderii umanității, a omenirii: pătura de ozon scade zilnic, cerul se destramă, pământul se cutremură - precum a făcut acum în Japonia, apar nenumărate manifestări ale naturii pe care nu le poate controla nimeni, masa acvatică este poluată, specii de animale și plante, cu alte cuvinte flora și
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
FESTIVALUL DE TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PE VALEA GURGHIULUI PARTEA I Valea Gurghiului este situată în estul Podișului Transilvaniei și în nord-estul județului Mureș, într-o zonă cu un potențial turistic foarte bogat, care se remarcă prin aerul curat, bogat în ozon, Pădurea Mociar numită și Stejeretul de la Mociar, cu stejari vechi de peste 400-500 de ani, Parcul Dendrologic de la Gurghiu în care pot fi admirate peste 100 de specii de copaci autohtoni și exotici, Poiana Narciselor de la Gurghiu, ruinele Cetății Gurghiului, Castelul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cremă protectoare ultra-hidratantă. M-a trimis bunicul să-ți aduc asta, îi spusese ea volubilă. Trebuie să te dai cu cremă, pentru că, altfel, radiația ultravioletă îți va face rău. Se zice că ar fi și niște găuri prin stratul de ozon... Ariel nu credea că în casa popii s-ar fi putut găsi așa ceva, cremă hidratantă, pentru simplul motiv că popa și preoteasa sa n-aveau nevoie de creme de protecție antisolară. Numai dacă popa o fi dorind să-și protejeze
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
de viață dacă, fiind cazat cu echipa lui topografică într-o comună apropiată de frumosul oraș Pitești, renumit și pentru frumosul loc din natură, parcul numit Trivale, dar și mai mult în acele timpuri, pentru idolul lumii fotbalistice, renumitul jucător Ozon. Fiind avansat în graficul lucrărilor, nu a refuzat invitația Secretarului Sfatului Popular a merge la o nuntă țigănească împreună cu alte personalități din comună. Invitația le-a fost făcută de însuși Bulibașa, șeful suprem al șatrei, cel mai bogat, dar și
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
sucuri natural din fructe exotice pentru băieți și o bere Stella Artois pentru Adriana. Era berea sa preferată și cum pensiunea era bine aprovizionată, a reușit să-i îndeplinească această mică plăcere. Încărcându-și fiecare plămânii cu aerul plin de ozon, discutau liniștiți despre stațiunile Călimănești - Căciulata - Cozia și mai ales despre mănăstirile din zonă. Sebastian le explica băieților despre Mănăstirea Cozia, cum a fost ea ridicată de către domnitorul Mircea cel Bătrân și inaugurată pe 15 mai 1388 de însuși domnitorul
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
scurți de doc, cu care pleca creanga dis-de-dimineața de acasă sau mai fugea de la fân din lunca ogradei de la Sătic. Trecut prin „ciur și dârmon”, uns cu toate subtilitățile driblingului - i-ar fi putut fi sensibil aproape ca tehnică renumiților Ozon, Niki Dumitriu sau Balaci - înlocuite după revoluție cu „toate alifiile bolilor” (ba și ceva pe deasupra!?) de care suferă păcătoasa alcătuire omenească (de la tinerețe pân'la bătrânețe, vorba cântecului), „mândria și ascensiuniea trecând peste cadavre, până-n în vârful piramidei”(și dincolo de
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
în mizeria și mirosul unor ferme zootehnice, se comporta ca elevă din clasa a IX-a, îndrăgostită de diriginte sau de profesorul de geografie, niciodată de cel de matematică. Aici, în mijlocul naturii, își încărcau plămânii cu aer curat, plin de ozon și se comportau ca niște adolescenți. - Privește ce limuzină a apărut la poarta de intrare spre Foișor! - Cred că este cineva mare de pe la București. Pe ăștia de la partid i-a născut mă-sa în palate regale, nu în mizeriile de pe
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
supuse păcatului zodii orizont cerșim iluzii orbiți de nimicuri în lumea de azi cruce din crengi se moare trăind spectacol trist plouă cad noduri poduri de palme drumuri și nimeni chiar nimeni nu vede nici rimă nici vers nici aer ozon zărim vin acru în pahare același bufon strivește sub limbă de ceas istorie un neam. Referință Bibliografică: Cascade printre brațe, omule / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1227, Anul IV, 11 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
CASCADE PRINTRE BRAŢE, OMULE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350646_a_351975]
-
salvat un Barnabas și întotdeauna cineva își oferă palmele pentru cuie vă doresc o viață liniștită departe de lumea dezlănțuit metafizică o viață petrecută în tihnă cu organele voastre prin urmare un stomac hrănit științific o pneumă înnobilată oricând de ozon un ficat ușor și rinichi fără dializă. Vouă, necititorilor, dar și foiletatorilor mei surâzânzi cu adâncă mâhnire vă spun: nu veți afla niciodată că fiecare din noi are măcar un zeu îngropat în spatele casei și că semnele morților pun în
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
nou născuți și mi-aș dori să crească în dragoste și afecțiune, mari și viguroși, cu hrană naturală, ca să poată să-și aducă aportul la înflorirea și prosperitatea patriei mele, nu a altora. Iubesc chiar și aerul cu mai puțin ozon ( cu exploziile solare în fiecare vară) pe care îl respir în țara mea, după desființarea tuturor fabricilor și uzinelor, dărâmarea tuturor furnalelor, a combinatelor de creștere a porcinelor, a păsărilor, defrișarea majorității pădurilor. Iubesc apele țării mele bogate în pește
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DESCHIDE OCHII, ȚARĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului deschideți, cât mai largă, fereastra spre carpați să ne pătrundă, -n casă, ozonul cel curat și cetina cea verde din brazii netăiați, c-atât, în țara asta, mai este de furat! lăsați să intre gerul, că iarna a sosit, degeaba ardem gazul, tot tremurăm de frig; de-a votului minciună cu toți am
DESCHIDE OCHII, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351610_a_352939]
-
cele gen boutique, cum e cea din apropierea orașului, pe drumul dinspre Turda) s-au continuat în special spre județul, care trebuie să aureoleze capitala sa cu măreția montană, zone relativ aproape de capitala Clujului, unice prin pădurile de brazi, pline de ozon, cu bucătărie tradițională, ecologică, atât de căutate de drumeții de pretutindeni. Așadar, turismul rural montan, ar trebui să fie „piesa de rezistență”. Și ca dovadă, aici a început să se contureze localitățile cu pensiuni rurale. Platourile montane, încă populate cu
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
unde-i eroarea M-aș opri din căutat Că-mi doresc eliberarea Și odihna vinovat Nu-mi e teamă de dubine Nici de luciul lor opal Vezi cum ninge peste mine Și am devenit cristal Florile de mosc ucise De ozonul lor avid Încăperile-s închise Și eu bat cu pumnu-n zid Nimeni nu m-aude, strig Până-am să devin ecou S-a făcut în lume frig Și mai trist ca-ntr-un cavou, Dac-aș ști pe unde drumul
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355838_a_357167]
-
legumă umblătoare și vorbitoare, a cărui marcare genetică va fi la fel de simplă că și cea a legumelor adevărate, marcate deja prin noul Codex Alimentarius ? Sau când se întrerupe curentul electric pe planetă, pentru că din neștiința facem găuri în stratul de ozon, iar la confluenta dintre plasma solară și magnetismul biotopului nostru terestru soarele se supără pe noi și ne strică toate instalațiile ? Răspunsul teoretic e simplu: îți asumi această catastrofă ecologică și mergi mai departe fără nici o responsabilitate umană. Răspunsul practic
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
de aur, telururi Se ascund în roca Mineralizată Minunile acestei lumi. O mică dungă de metal Acesta este tot filonul, Dar nu, întregul deal L-a cuprins în brațe omul. Și de sub razele de soare Din aerul acesta plin de ozon Am bătut a „Păcii transversală” Până dincolo de-al șaselea filon. Nu am dat din întâmplare Peste bogății ascunse în pământ, Ci prin atentă cercetare Am găsit atâta aur în adânc. Și-n zgomotul simfonic, săltăreț De sute de perforatoare
MINUNI ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346111_a_347440]
-
Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară- La trup, la gânduri, și la insomnii... Presimt iar norii negri, ce o să apară, În noaptea fulgeratelor melancolii. Prin gaura ozonului, o lină semilună Mi-ar stinge sarea amânduror amigdale, Să tac, cum e tăcerea când e bună, Alerte fie numai umbrele epistolare. Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară, Ca pana unui zeu, pe fila unui schit, Și- n
ABIA, DACĂ VOI FI PE MÂINE MAI UŞOARĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370881_a_372210]
-
Ne vin străini la noi în țară, Să cumpere pământul la nărozi, Ne zornăie arginții de afară, Dar din mormânt trezește voievozi! Copiii noștri astăzi - migratori Cerșind sfios o refuzată slujbă, În schimb ne vin străini denigratori Și ne ucid ozonul cu a lor drujbă! Ne vin străini la noi în țară Cu legi perfide și idei, Ne-aruncă vorbe de ocară Ne vor și viața pe doi lei. Mai sunt români bătuți de vânt Loviți de soartă și nevoi, Cu
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]
-
Manole Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Icoanele mele plângeau, să reaprind cu ele lumina, Plângeam și sărbătoream pe suflet, unică, mărimea, Se destrăma văzduhul, în piept, cântau smeritele organe, Am apărut într-un ozon, să-mi scriu pe cuget împăcare... Și alungitele ființe, sfințite, fără conceput, de Dumnezeu, Magna cum laude cea față de credință, spre care mă-ndrept eu... Apoi, pe inimi o mireasmă vine, trupul se descleaștă, Pășind, se-așează pe genunchii vii
POPAS ETERN de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362709_a_364038]
-
retină diversitatea cromatică a acestei după-amiezi de toamnă. Când am văzut ultima dată Mânăstirea Crasna mi-a trecut prin minte că mi-ar plăcea să îmi dorm somnul de veci în acest loc retras, ocrotit de munții înconjurători, purificat de ozonul pădurilor, alintat de glasul clopotelor, înfrumusețat de coloritul și parfumul discret al florilor, mângâiat de aerul blând, de puterea rugăciunilor, de binecuvântarea sfinților. Bibliografie: Nicodim Dimulescu/Florin N. Șinca - Mânăstirea Crasna, județul Prahova, scurt istoric Elena TRIFAN Referință Bibliografică: TOAMNĂ
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MAL DE SIÈCLE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului MAL DE SIÈCLE I Nevroză, lacăte la porți, Tămâie, urlete și morți. Găuri în ozon, Flori de gheață pe peron, Plâns de mamă în altar, Izbucnire de vulcan, Un tsunami revărsat Vis de aur înecat, Lespede și plâns la geam Peste viața din ocean. Părinți închiși în cimitir Din invidii de copii. Atomi în grabă
MAL DE SIÈCLE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353723_a_355052]
-
septembrie s-a bucurat de un soare strălucitor, care a păstrat vitalitatea naturii, presărată din loc în loc de albul-cenușiu al caselor, specific atât pereților, cât și acoperișurilor. Deși ne aflam în autocar, verdele copacilor mi-a inundat privirea, respiram parcă puritatea ozonului, frunzele parcă îmi atingeau mângâietor fața și un gust dulce-amar îmi umplea gura. Chișinăul își întâmpină oaspeții cu multă ospitalitate, patru blocuri înalte, de 20-24 de niveluri, construite în trepte, numite „Porțile Orașului”. Atât după ce am intrat în Chișinău, în
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
de aur, telururi Se ascund în roca Mineralizată Minunile acestei lumi. O mică dungă de metal Acesta este tot filonul, Dar nu, întregul deal L-a cuprins în brațe omul. Și de sub razele de soare Din aerul acesta plin de ozon Am bătut a „Păcii transversală” Până dincolo de-al șaselea filon. Nu am dat din întâmplare Peste bogății ascunse în pământ, Ci prin atentă cercetare Am găsit atâta aur în adânc. Și-n zgomotul simfonic, săltăreț De sute de perforatoare
MINUNI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357105_a_358434]
-
conformați și voi. Includeți cuvintele voastre preferate într-un joc mare al cuvintelor! Străinul răsfoiește cartea și citește câteva versuri: Degetele din apele întinse separă oamenii să-i unească dizolvă hotarele în desene care plutesc luminile se joacă copca de ozon își mută lăcașul în sfere calde în povești cu zmei și balauri zâne albe din zăpezi cenușii cioplitori în lemne și trupuri vii urși în hibernare translucidă peste toate - degete în renaștere lebede decupate din ape magie, soare, zăcământ pierdut
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
Semne > COCOȘUL DE MUNTE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi cântă în piept cocoșul de munte, se pregătește să zboare, în pădurile de pe văile de sânge unde brazii respiră ozonul Nimeni nu-mi spune la timp cum pieptul mi se desface și vânătorul din mine n-are ce vâna, rămâne s-asculte doar cântecul atât de înalt. Referință Bibliografică: Cocoșul de munte / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
COCOŞUL DE MUNTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357818_a_359147]