678 matches
-
sens prin lucrarea misionară a Bisericii noastre. Stelian Gomboș: - Înaltpreasfinția Voastră, în altă ordine de idei, am observat că o bună parte dintre cei care studiază în Occident sunt niște spirite deschise chiar ecumeniste. Asupra Ecumenismului planează o ceață, o pâclă, nu știm foarte bine ce vrea să spună acest Ecumenism. Cum ați defini Ecumenismul, pentru că pe de o parte este apreciat, dar pe de alta este blamat și neînțeles? Mitropolitul Serafim Joantă: - Eu știu foarte bine care este situația, la
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
-i jos pe săteni. Printre gene, Nicodim văzu cum râpa se umple cu o arcadă din piatră albă curată, lată de cel puțin doi stânjeni, înaltă de unsprezece, lungă de vreo cincisprezece. Cum până atunci râpa fusese scufundată într-o pâclă nesănătoasă, ochii lui Nicodim se odihniră, după ce trecu tulburarea de praf și scântei, pe malul celălalt, acum lesne de văzut. Verdeață binefăcătoare și drum pipetiș de munte i se arătau călugărului! O flăcăruie pâlpâi scurt, întărindu-i credința că pe-
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
soarelui” când încep lucrurile să prindă contur, - ori când se îngâna ziua cu noaptea și țăranul pleca la câmp în căruță. Rareori în altă oră a zilei. E un timp al nălucilor, al fantomelor de abur și ceață, ivite în pâcla dintre liziera de salcâmi sau în burta unei văgăuni. Miriștea e terenul de desfășurare al multora dintre povestirile autorului. Aici se îântâlnesc flăcăii care au în grijă oile, caii ori celelalte vite. Miriștea e ca o făptură, doar că nu
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
apoi îmi răspunzi scurt. - Din iubire! Tăcere. Am convingerea că totul între noi a devenit iubire. Nu știu dacă vreodată a fost mai frumos ca acum! Poate că a fost. Poate nu am iubit în tot acest timp purtând o pâclă pe ochi, o ceață grea care să-mi ascundă adevărul, adevărul fiind acum tu, draga mea, că sincer nu îmi mai pasă decât prezentul! Nici de lume, nici de timp, numai de noi și de Dumnezeu! - Știi Clara? Îmi doresc
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]
-
bărcii despică curcubeul nori negri-n apus - vechiul povârniș cu fragi parcă mai abrupt din primul cules pomană-n ulcea nouă - candelă luna culesul în toi - coșurile vechi pline cu musculițe miros de reavăn - boii înjugați la plug aburind brazda pâclă peste deal - ecoul tălăngilor ritmând liniștea răcoarea serii - în palma strânsă căldura castanei Cer plin de stele - sub tei șoaptele mătesc tainele nopții luna în beznă- pepenii luminează calea hoțului capătul zilei - bătrânul culegător de coșuri goale o stea în
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
de teapa celor ce clamează că ei fac „ procesul comunismului” ? În România ieșită cu „ chin cu vai”,din comunism ( ca act ratat!) - ceea ce se petrece după 1990 cu femeia, s-a complicat dramatic: orizontul de așteptare deocamdată ne este în pâclele interminabile ale „ cârmacilor” .Milioane de femei sunt silite să emigreze, să fie înjosite atât în țara lor, cât și în occidentul care „ consumă” femeia inclusiv ca accesoriu- marfă. Iată deci că așa zisul curent feminist,ca formă extremă uneori de
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
merge până la capăt. Viața aceasta e plină de nori, vânturi și furtuni. Dacă ne împiedecăm de orice piatră nu mai vom mai cunoaște răsăritul. Sfinx: Ai dreptate. Norii, furtunile și vânturile sunt mereu în jurul nostru. Dacă refuzăm să traverzăm această pâclă, ne vom lega singuri de flacăra înghețată a solului uscat și rece. Păpădie: Mie mi-e teamă de furtună, de vânturi, de nori. Eu sunt mulțumit în lumea mea. Sfinx: Ești ca un flutur ce se pierde în paradisul unei
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
o ploaie mohorâtă mă avertiza parcă de încremenirea mănăstirii... În incinta sfântului lăcaș, oameni și monahi aproape deloc... Doar multă gheață groasă pe alei, de credeai că sunt lăsate intenționat pentru patinuarul trepădușilor sau baletul nepăsării... În Biserica mănăstirii, în pâcla obscurității mișcau doi călugări: unul la strană, fără să cânte, altul la lumânări fără să le aprindă. În rest, în brațele Luminii: Împăratul Hristos, Maica Domnului și Marele Ștefan în mijlocul Curții cerești, iar mai jos câteva morminte voievodale de veghe
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
de dreaptă este lumea în care trăiesc, încep să pună la îndoială tot ce li s-a spus și mai ales ce li se spune, încep să descopere adevărul, să dea la o parte una câte una din păturile de pâclă deasă așternute de propaganda comunistă. Fără să își dea seama Păunescu, girat de Ceaușescu, amplasează batoane de dinamită la temelia orânduirii. Fitilul va fi aprins de generația prichindeilor care acum cântă legământul impus. Se va întâmpla până în anul douămii. „Voi
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se-aud în zare, pașii de furtună Și frunzele se pierd în depărtări, Haotici nori pe boltă se adună Formând o turmă gri de arătări. Și pâcla deasă acoperă pământul, Doar candela, lumină răspândește, Îngenuncheată, îmi trimit cuvântul Spre Cel fără sfârșit ce mă iubește. Încerc să scap de-nșelătoare gânduri Și mintea să o stăpânesc o clipă, Numai așa, voi fi în zbor spre ceruri Când
CU PACE-N SUFLET, DOAR SĂ…TAC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365505_a_366834]
-
Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-mea Hobzoaica o chema tot Teșcuț (Floarea) înainte de căsătorie, fiind soră cu Pâclă. Teșcuțoaia, mama lor, ajunsese celebră în sat și chiar în Loviște pentru faptul că, fiind o femeie zdravănă și iute la mânie, nu se da în lături de a se lua la bătaie chiar cu unii bărbați. Curajul ei nebunesc
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
când, pornită fiind în refugiu spre Curtea de Argeș, a pălmuit un ofițer neamț, care voia să-i confiște vițelul și vaca legată de spatele carului, ceea ce ar fi însemnat să nu mai aibă lapte pentru copii, cinci la număr, între care Pâclă și Hobzoaica; numai că, ofițerul neamț, om civilizat, surprins de curajul femeii, a sfârșit prin a o admira și nu i-a făcut nimic, ba, mai mult, copiilor care începuseră să plângă cu disperare văzând ce făcuse mama lor, le-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
groapă, fusese iel pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari care muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a făcut-o mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani, Pâclă ierea măi mic ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a făcut-o mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani, Pâclă ierea măi mic ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Înghețatu, Jălitu, Jâdanu, Jugravu, Jupânu, Lari, Lole, Lăptărețu, Lăudică, Leandră, Lișă, Limbă, Lutosu, Majuru, Mardeiaș, Marvan, Mânzatu, Mânzulete, Mâzgavu, Minariu, Milă, Moață, Mohor, Mocean, Moru, Mosor, Moșu, Muerușa, Mulă, Noapte, Noneț, Obielosu, Ole, Onete, Onineu, Otu, Pancioi, Păpușă, Părășoiu, Pestrițu, Pâclă, Pârlea, Pârjol, Pârlogeanu, Piele, Piștia, Plânsu, Potcoavă, Pufică, Puflea, Purece, Purel, Puturosu, Puvneci, Rancotă, Răcan, Râpu, Rodol, Săraru, Scandal, Sclipa, Scânteie, Stalin, Șăndrulete, Șitoianu, Șlaifăr, Șofâlcă, Tătăleață, Tăvală, Tâlvâc, Telteu, Tifirel, Tilișcan, Tițoiu, Trandarică, Țăpălușă, Țambalagiu’ popii, Urechiușu, Uțaru, Vieru
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
o anumită persoană, ținând seama de par¬ti¬cularitățile fizice, ticurile verbale, com¬por¬¬ta- mentul, obiceiurile, apucăturile sau defec¬tele sale. Alte porecle au apărut în diverse situa¬ții, unele comice, altele conflictuale, une¬ori chiar tragice. De exemplu - Pâclă, porecla lui Ion Teșcuț, fratele bunică-mii Hobzoaica, provine de la faptul că, în tinerețe, bătându-se la horă cu alți băieți - firește, pentru o fată - la un mo- ment dat, a fost lovit în frunte cu un bolovan, prin urmare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
urmare tratamentului primit dar trebuie, trebuie să iasă afară la norul aflat pe pământ, chiar dacă ar fi nevoit să se târască. Pe măsură ce se îndepărtează de pavilion trupul și mintea lui capătă o destindere inexplicabilă ajungând parcă să facă parte din pâcla deasă ce se rostogolește în vălătuci ce par să fi avut, cândva, ceva comun cu ființele umane. Întâlnirea cu Învățătorul nu are cum să-l surprindă așa cum nu l-ar putea surprinde nimic din orice s-ar întâmpla indiferent de
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
-vă în brațele fecioarelor! Cei doi căpitani continuă să sape. Cu cât sapă cu atât flacăra scade în intensitate și în cele din urmă se stinge în pâlpâiri ușoare. În acel moment fecioarele dispar treptat, de parcă se topesc într-o pâclă. Căpitanii continuă să sape. Deodată se aude un sunet de metal. CĂPITANUL SASU:(lovește încă o dată cu unealta)Am dat de ladă! Arnăutu se apleacă la un capăt al gropii și Sasu la celălalt și după câteva smucituri scot o ladă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
și căpitanii stau pe scaune în jurul mesei și discută aprins. Un capăt al mesei este liber și acolo se află un jilț ca un tron regesc, iar pe masă o coroană de aur. Deodată în cameră apare prin perete o pâclă ca un nor care se transformă treptat într-un bărbat într-o mantie aurie. URSUZ:(desfășurându-și mantia cu satisfacție) Iată-vă regele nopții în toată splendoarea sa, stăpân peste voi și ținuturile voastre! CEI PATRU:(se ridică supuși; în
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
vorbite începeau să vântuiască pe scene încropite prin piețe, ori în studiouri cu farafaslâcuri de tejghea și artiști dubioși, melodiile calde, lirice, surori cu soarele iubirii, ale artistei Angela Ciochină trebuia să continuie, pentru că văzduhul începea să se închege de pâcla kitsch-urilor muzicale. Dar, a taină și a singurătate i se vestea artistei o soartă năpăstuită: boala înfricoșătoare avea să curme cântecul glasului ei! Pentru mult timp de acum înainte avea să o aștepte ca fiara în hățiș, patul de
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
spune bătrânul arătându-mi copacii cu brațele ridicate ca prizonierii. Trecem pe lângă clopotniță domiciliul forțat al bufniței *** Întrebați-mă dacă mai cred în preceptele infailibile ale ariciului, în manifestul politic al trestiilor, în ideologia iederii, în jakeria furnicilor, în octombrie. *** Pâclă pe câmp, greieri, cu o pilă diamantină se ascute coasa obștească *** Cu ochiul stâng închis treci prin amiaza de vară - ticul unui dezertor din legiunea străină: orice privire a ta e o linie de ochire. *** Pacientul doctorului Șuțu azvârle calmante
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
n-o să le iei cu tine dincolo. Cei care le moștenesc, sigur le vor arunca la gunoi pentru că pentru ei nu înseamnă nimic. Morman de gablonzuri. Mormane de scrisori. Mormane de amintiri pe meninge. Uneori se face o ceață. Când pâcla se ridică, rămâi cu un gol. În cap și în suflet. La ce bun toate acestea, Quohelet? Goi ne naștem, goi plecăm înapoi, sau cel puțin, sumar îmbrăcați. Casa ta va fi foarte strâmtă. Nu încapi în ea decât tu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
un inamic, după cum le era consemnul. Războiul nu cunoaște clemența care, pe timp de pace, se naște din circumstanțele atenuante. Soldatul a fost dus în fața plutonului de execuție, în prezența nedumeriților săi camarazi. Târziu, peste ani meniți să învăluie în pâcla uitării relele timpului, la o moară de grâu de peste apa Moldovei bărbați cu fețe aspre și mâini bătătorite din sate învecinate pregăteau nevestelor trupul pâinii. Unul dintre ei, gospodar în Valea-Albă, purtând încă asupra sa, ca pe o pecingine, duhul
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
Acasa > Orizont > Selectii > RETROSPECȚIUNE Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ruinele îmi dau senzația de rece miroase a carne moartă ca după un război liniștea sinistră coboară peste noapte prin pâcle de ceață dansează diavolii în cercuri invitându-l pe Faust s-asiste la sărbătoarea lor este noaptea valpurgiei și liliecii zboară dezordonați spre o anumită țintă. pășesc în tunelul timpului ca și cum m-aș întoarce la începuturi când liniștea era spartă
RETROSPECŢIUNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355454_a_356783]