695 matches
-
manifestă putând fi găsite în Peninsula Taman din Rusia și în peninsula Kerci din Ucraina de sud-vest. În Italia, ei sunt un fenomen frecvent în nordul Apeninilor și în Sicilia. În România, cea mai importantă locație este Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari din județul Buzău. În Republica Moldova sunt cunoscute cinci areale de răspândire a vulcanilor noroioși. Vulcanii se întâlnesc în bazinul râului Camenca (afluent de stânga al Prutului), în preajma comunei Mălăiești, raionul Râșcani; în valea Răutului în amonte de Bălți, pe
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
lava” se solidifică, capătă o culoare mai deschisă și se acoperă cu fisuri” . În România, cei mai cunoscuți și mai spectaculoși sunt vulcanii noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași. De asemenea mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
capătă o culoare mai deschisă și se acoperă cu fisuri” . În România, cei mai cunoscuți și mai spectaculoși sunt vulcanii noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași. De asemenea mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile buzoiene Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Forajele sau cutremurele au produs curgerea de noroi Sidoarjo la 29 mai 2006, în provincia Java de Est, Indonezia. Nămolul a acoperit 440 hectare, și a inundat patru sate, case, drumuri, orezării, și 24.000
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile buzoiene Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Forajele sau cutremurele au produs curgerea de noroi Sidoarjo la 29 mai 2006, în provincia Java de Est, Indonezia. Nămolul a acoperit 440 hectare, și a inundat patru sate, case, drumuri, orezării, și 24.000 de oameni
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați (Movileni, Furceni), Tulcea (Măcin, Greci, Vârful Țuțuiatul din munții Măcin, Atmagea, Tulcea), Constanța (Gura Dobrogei, Cernavodă, Medgidia, Constanța, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla), Buzău (Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși Pâclele Mari). În Republica Moldova se întâlnește în regiunea cursului inferior al Nistrului și cel al Prutului, până la sectoarele Leova și Ștefan-Vodă. trăiește în regiunile de stepă și silvostepă, în semideșerturi pietroase și în pajiștile premontane și montane fiind găsit prin locuri
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
derivație cu statut de drum comunal, din DJ203K de pe porțiunea Lopătari - Plaiul Nucului. De forma relativ circulară și adâncime redusă, a rezultat în urma unor procese de tasare a unor formațiuni marno-grezoase ce acopereau un sâmbure de sare. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și cei de la Pâclele Mici sunt arii protejate cu statut de rezervație de tip geologic și botanic, situate între Dealurile Pâclelor, în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
comunal, din DJ203K de pe porțiunea Lopătari - Plaiul Nucului. De forma relativ circulară și adâncime redusă, a rezultat în urma unor procese de tasare a unor formațiuni marno-grezoase ce acopereau un sâmbure de sare. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și cei de la Pâclele Mici sunt arii protejate cu statut de rezervație de tip geologic și botanic, situate între Dealurile Pâclelor, în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la Policiori și de acolo la
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în urma unor procese de tasare a unor formațiuni marno-grezoase ce acopereau un sâmbure de sare. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și cei de la Pâclele Mici sunt arii protejate cu statut de rezervație de tip geologic și botanic, situate între Dealurile Pâclelor, în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la Policiori și de acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat. Vulcanii Noroioși de la Beciu, sunt situați spre capătul anticlinalului Berca
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în comuna Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la Policiori și de acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat. Vulcanii Noroioși de la Beciu, sunt situați spre capătul anticlinalului Berca - Pâcle - Beciu - Arbănași. Se accesează pe un drum destul de dificil și mai puțin cunoscut - din zona Pâclelor Mici se trece prin satul Beciu spre Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbănași, comuna Beceni. "Fierbătorile" de la Berca se află deasupra stadionului din satul
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Sărățulului până la Policiori și de acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat. Vulcanii Noroioși de la Beciu, sunt situați spre capătul anticlinalului Berca - Pâcle - Beciu - Arbănași. Se accesează pe un drum destul de dificil și mai puțin cunoscut - din zona Pâclelor Mici se trece prin satul Beciu spre Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbănași, comuna Beceni. "Fierbătorile" de la Berca se află deasupra stadionului din satul cu același nume. Sunt excavații cvasicirculare cu dimensiuni variabile, care degajă noroi fluid sau apă noroioasa
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Gazele agită materialul fluid din crater, dând impresia că acesta fierbe. Acestea mai poartă numele și de „bolborosi”. Se află pe Valea Grabicina în arealul comunei Scorțoasa și sunt formate ca urmare a alunecărilor de teren. În Satele Berca și Pâclele (comună Berca) sunt iodate și clorosodice În satul Pacuri (comună Cănești) sunt sulfuroase, clorosodice Se află în satul Pacuri (Com. Cănești). De aici din satul Negoșina (comună Cănești), unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului își procura sarea necesară în gospodărie
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
floristic), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea centrală a județului Buzău (la o altitudine de 322 m.), pe teritoriul administrativ al comunei Scorțoasa, în apropierea drumului județean DJ108 care leagă satul Policiori de Pâclele. Rezervația naturală (cu o suprafață de 4 ha.) a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de importanță comunitară "Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici". La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
nu sunt acolo decât ca să calmeze și să te învețe că totul are loc pe un Blue Screen - chiar și lupta dintre Yoda și Count Dooku. Restul ține de momentul cheie - atunci când cu ochii umflați de somn și cu o pâcla în priviri încerci să apeși pe butonul ăla de jos și nu poți. Apeși degeaba pentru că imaginea nu s-a uscat, nu e pe freeze, tusele sunt groase și din el radiază undele alea care au reușit să-ți omoare
Florin Ciulache () [Corola-website/Science/317628_a_318957]
-
îi ascund toți rana rachiul prigonirii-i arde-ncet rărunchii i-au smuls carpații și-au târât-o sleită în amurg de babiloane nevertebrată sclavă și-au dorit-o s-aplaude tonții iadul din betoane o au zidit-o-n pâclă și-n trădare dar stearpă-i în baladă țara Ana: va ține-o vreme templul tău - Satana pentru că - biet hoinar - Manole habar n-are ești ștrenguită târfă-a tuturor o hetairă - când tu ești doar Trista: dar peste golgote și
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
Este posibil că diferite grupuri să fi fost formate pentru diferite obiective, ca rezolvarea problemelor de logistică, culegerea de informații, etc., în diferite sau suprapuse perioade de timp. În funcție de calitatea surselor, indubitabil, astfel de acțiuni au fost acoperite cu o pâclă deasă de dezinformare, care a dus la raportare și informații contradictorii. Rămâne certitudinea execuțiilor, deși au fost cazuri - vezi mai jos - în care, folosind ocazia, lideri ai OEP au fost eliminați de grupări palestiniene concurente, (Abu Nidal și chiar Arafat
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
să înlocuiască Legea Drepturilor Omului, profesorul Bogdanor, el însuși Liberal Democrat, a spus: „Cred că este foarte confuz. I-am citit discursul și este plin de incoerențe. Sunt câteva lucruri bune în el, dar ele doar se întrevăd printr-o pâclă de contradicții”. La Oxford, Cameron a fost căpitanul echipei de tenis a colegiului Brasenose College. A fost membru al "student dining society" de la Bullingdon Club, grupare cunoscută pentru cultivarea consumului de alcool combinat cu comportamente turbulente și acte de vandalism
David Cameron () [Corola-website/Science/319354_a_320683]
-
spintecat la vârf în timpul uriașei erupții care a creat un lanț de 100 de cratere întins pe 24 km. Lava a acoperit mai bine de 520 km de teren. Curgerea a continuat timp de trei luni, învăluind insula într-o pâclă albăstruie care a otrăvit iarba și a ucis trei sferturi din animale. În timpul acestei "Foamete a Pâclei" care a urmat au murit de inaniție aproape 10.000 persoane. În primele ore ale zilei de 23 ianuarie 1973, vulcanul Helgafell de pe
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
24 km. Lava a acoperit mai bine de 520 km de teren. Curgerea a continuat timp de trei luni, învăluind insula într-o pâclă albăstruie care a otrăvit iarba și a ucis trei sferturi din animale. În timpul acestei "Foamete a Pâclei" care a urmat au murit de inaniție aproape 10.000 persoane. În primele ore ale zilei de 23 ianuarie 1973, vulcanul Helgafell de pe Heimaey - una dintre cele 15 insule ce formează arhipelagul Vestmannaeyjar - ațipit acum 5.000 de ani și
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
Berca (în trecut, Pâclele și Joseni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băceni, Berca (reședința), Cojanu, Joseni, Mănăstirea Rătești, Pâclele, Pleșcoi, Pleșești, Rătești, Sătuc, Tâțârligu, Valea Nucului și Viforâta. Lângă satul Pâclele din această comună se află Rezervația Vulcanii
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
Berca (în trecut, Pâclele și Joseni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băceni, Berca (reședința), Cojanu, Joseni, Mănăstirea Rătești, Pâclele, Pleșcoi, Pleșești, Rătești, Sătuc, Tâțârligu, Valea Nucului și Viforâta. Lângă satul Pâclele din această comună se află Rezervația Vulcanii noroioși. Centrul său este destul de dezvoltat, având un aspect urban. Comuna se află în zona centrală a județului, pe ambele maluri
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
Berca (în trecut, Pâclele și Joseni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băceni, Berca (reședința), Cojanu, Joseni, Mănăstirea Rătești, Pâclele, Pleșcoi, Pleșești, Rătești, Sătuc, Tâțârligu, Valea Nucului și Viforâta. Lângă satul Pâclele din această comună se află Rezervația Vulcanii noroioși. Centrul său este destul de dezvoltat, având un aspect urban. Comuna se află în zona centrală a județului, pe ambele maluri ale Buzăului (deși principalele zone locuite se află pe malul stâng), în
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
Pentru 4,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Pâclele", făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și era formată din cătunele Berca, Joseni și Pâclele, totalizând 1480 de locuitori. În comuna Pâclele funcționau 3 biserici (una în fiecare sat) și o școală primară cu 76 de elevi la
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]