1,609 matches
-
că aș fi luat din PE 380.000 de euro, și cu comunicatele lui, și cu cele 5-7 minciuni la BEC. Toate astea se vor contabiliza și îl voi cocoșa. Mi-e milă de el pentru că își va pune o pâlnie în cap, va trage un galoș de o sfoară și va pretinde că este Napoleon Bonaparte. Vă uitați în mintea acestui psihopat care a vopsit tomberoanele și băncile din Cluj în steagul tricolor? Un nebun care a dat fiului său
Vadim Tudor, despre Funar: Un bolnav mintal care nu acceptă realitatea () [Corola-journal/Journalistic/31401_a_32726]
-
partide România Mare cu doi președinți. Există un singur partid cu președintele ales legal și statutar, Corneliu Vadim Tudor. Mâine, acest maniaco-depresiv de la Cluj, Funar, care l-a terorizat și pe Ilie Năstase, mâine, acest Funar își va pune o pâlnie în cap, va trage un galoș de sfoară și va pretinde că este Napoleon Bonaparta, și noi ne uităm în gura lui? Păi ce-a mai bună dovadă este faptul că PRM, adică Vadim Tudor, are reprezentant în BEC. A
Scandal în PRM pe listele de la europarlamentare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31428_a_32753]
-
apoi se apuca de liceu, pe la fe-feul ăla sau la seral, seara.,,și astăzi, tot așa! Mai deschide și tu ochii, mai privește lumea! Ce Dumnezeu!” - i-a fost lui replica. Ce să mai zic? Am făcut ochii mari, urechile pâlnie și...,,Langa tanga! Tanga-langa! Uite cum mai vine vaca! ...și pe ea, nici măcar tanga! Langa-tanga! Boul-vaca!... Diplome tot de-a valma! Doctorate pe parale... Toate, fără tanga!” ,,Mda! - Îmi zic -,,are dreptate prostul, e deștept!’’ ...și pe loc Îmi amintesc
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
Emil Brumaru Îngerii dau foc la case Sfinților să le-amiroase Dulce, -n raiuri de mătase, Sufletele noastre grase. Și fecioarelor zmulg sînii Fiindcă-s prea zemoși și-n pîlnii îi storc pe felia pîinii la sfîrșitul săptămînii. Și ademenesc pe jaruri Coapse largi, spre-a urca daruri, Tăvălite prin măraruri, Ție, Doamne, Doamne, Doamne!
De spus la gura sobei și-a iubitei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15554_a_16879]
-
Emil Brumaru îngerii dau foc la case Sfinților să le-amiroase Dulce,-n raiuri de mătase, Sufletele noastre grase. Și fecioarelor zmulg sînii Fiindcă-s prea zemoși și-n pîlnii îi storc pe felia pîinii La sfîrșitul săptămînii. Și ademenesc pe jaruri Coapse largi, spre-a urca daruri, Tăvălite prin măraruri, Ție, Doamne, Doamne, Doamne!
De spus la gura sobei și-a iubitei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15886_a_17211]
-
Brumaru Greoi, însemn în catastif cuvinte Să nu le uit! Sleit, apă și linte Mănînc, departe tapițerii ținte Bat în mătasa după-amiezii sfinte. Și-o clipă mintea-n muzici se înmoaie... Apoi aud tablele zvîrlite la gunoaie. Aerul cade-n pîlniile strimte. N-am pic de franj. Roua de-a dura minte. Trec razele prin geam și-mi înconvoaie Sufletul, crin teșit într-o odaie - Și-s giugiulit obraznic de o droaie De fluturi. Doamne, dă-mi un înger blînd Să
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15982_a_17307]
-
sexe ale aceleiași femei. Iubite. Nu se miră. Nu se lasă uluit. Se lasă doar să alunece mai departe, ca pe o clisă moale colcăind de durere înghițită. Ca pe un țesut intern cald și umed, încet, fără grabă, spre pîlnia văii. Care-l aspiră cu migală, cu căldură, dramatic de lent, însă implacabil, în sorbul său însîngerat și zdrențuit pe margini de mii de sunete oarbe..." O viață goală și luminată, un raft de Romarta, cu păpuși-copii, cu păpuși-femei, mame-iubite
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
căreia împreună cu prietenii i-a dat numele cu pricina. într-o poezie, sugestiv intitulată Generație singaporeană, Tudor George își lămurește, de altfel, cititorul: „în hruba noastră zisă „Singapore”-/ O navă eșuată-n bulevard-/ Ne-am petrecut damnați, atâtea ore/ Cu pâlnia lui Bachus pe stindard!” în perioada la care ne referim, dar mai ales după 1980 poetul boem retrăiește, în amintire, frumoasele zile ale tinereții. Acum se simte un însingurat fiindcă mulți dintre prietenii de odinioară au murit. Dar în spirit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Pantaloni de camuflaj, tunică verde colonial, kaki, multe buzunare burdușite având fermoarele trase, gata să pleznească, șapcă de comando cu cozoroc lung, ochelari de soare tropicali... în mâna dreaptă, un aparat de luat vederi, ultimul tip. în stânga, un fel de pâlnie cu coadă, a cărei utilitate n-o înțelegeam; vreun aparat, poate, de înregistrare de la distanță... Cu flerul firii mele îngerești, oricât de infimă și de decăzută, văzui, ascunsă, înfășurată, făcută bine sul, vârâtă pe sub centironul lat al tunicii, aripa dreaptă
Pe Obi, pe Irtîș... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10804_a_12129]
-
aproape drept cu pieptul, bărbia aceea reprezenta punctul cel mai avansat al extremității sale cefalice. Și tocmai de aceea, pășind pe culoarele facultății, Ion Ianoși străpungea aerul începînd cu capul și cu bărbia, restul trupului venind parcă la urmă, în pîlnia vacantă pe care fruntea apucase s-o spintece în aerul din jur. Iar statura lui longilină și gracilă, terminată în semnul curbat al unei îndoiri vertebrale, purta la nivel capului adevărata pecete a personalității sale: fizionomia rafinată a unei inteligențe
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
înșiruire de cuvinte și imagini convenționale, intrate, cu timpul, în rutina omagială. Ceea ce m-a impresionat încă de la debutul editorial în scrisul lui Sorin Stoica a fost excepționalul simț auditiv al naratorilor și al autorului: o ureche deschisă ca o pâlnie către lumea din afară și înregistrând modulațiile vocii fiecărui personaj. Acuitatea aceasta va primi, în romanul O limbă comună, riposta neașteptată și dramatică (dacă nu ironică) a unei surzenii progresive, acutizate până la pragul deplinei deteriorări. Numai că povestașul a ascultat
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
mai absurd decât dimensiunea normală Alerg fără glas și brațe de luptă prin valuri concentrice Mă afund în mări stătute înghițită de nisipuri mișcătoare înainte și după mine miturile nu mai au nici o acoperire întuneric de vată rostogolit pe gâtul pâlniei Până în măruntaiele pământului Fugărită de trupuri fără chip Nu voi ajunge să încui ușa de dincolo îmi salvez respirația în delir Abandon în mâna destinului Care pompează inima înecatului Mult după ce sufletul a intrat într-o altă cochilie Nu e
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
mecanism secret. - Bărbați aleși și preacurați, vin gata pregătite: să nu mai pierdem timpul pentru a le dezbrăca! Frontul despuiatelor înaintă în goană. În fruntea lui, o namilă, să fi avut doi metri jumătate înalțime, își lansă glasul printr-o pâlnie. - Oameni buni, oameni buni, nu mai suportăm regimul impus animalelor. Veniți mai aproape! Avem a vă comunica fapte importante! Bine afumați, hăndrălăii făcură primii pași și după ei, la o distanță apreciabilă, copiii, bătrânii și toți aceia care se aflau
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
al surzilor. Temători, ca și cum înaintau pe o gheață subțire, Globescu și Cervina pășiră cu timiditate spre despuiate, deși nu-i desemnase nimeni pentru tratative. Îi urma îndeaproape Gilda Tudorescu. Înainte ca ei să le stea în vecinătate, vorbi iarăși în pâlnie femeia supradimensionată. - Nu mai încătușați energiile viețuitoarelor! Nu mai transformați câmpurile în detenții! Lăsați maidanezii să se exprime în aer liber, plenar! Nu-s mai răi decât boschetarii. Nici mai fierbinți decât animatoarele. Care, grație lui Plagamat, zburdă pe toate
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
Colegii mei de breaslă... mi-au spus să nu mai trădez, să trec înapoi la proză”... (fragment dintr-un interviu acordat de scriitoarea Veronica Balaj publicației „Actualitatea lugojeană”, an III, mai 1999). Întoarcere în timp De-o șchioapă fiind, o pâlnie îi servea drept microfon. Ei îi încredința Veronica glăsciorul de clopoțel... După ce a terminat literele la Cluj, mai-marii postului de radio din Târgu Mureș îi citiseră lucrarea despre Oskar Walter Cisek, un poet de expresie germană din România, și voiau
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
Ciulei, ca teatrul lui Tompa Miklos de la Târgu Mureș, precum ce a făcut Vlad Mugur la Craiova și la Cluj. Implicarea lui Radu Beligan este, pentru mine, și o expresie a generozității unui artist de talia lui. Ca într-o pîlnie a abundenței, Radu Beligan a pus cu generozitate în spiritul Teatrului de Comedie probabil tot ce avea, ce acumulase, ce știa. La o vîrstă la care miracolul există. Poate că, în zeci de ani de viață și de teatru, Radu
În noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2836_a_4161]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CONCERT PENTRU FLAUT ȘI HARPĂ Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Scutură-ți, ninge-ți petalele dorului peste gândul meu! ... eu piatra mi-o voi pune căpătâi complice pâlniei urechii de a mă umple cu sunetul pașilor așteptați în ... marea de smarald. Atâta verde, din ridicarea arcului sprâncenei, a ochiului mărit, mă-nvăluie - veșmânt trupului și hrană sufletului lipsit de sevă. Mi-agăț privirea de liniștea tăcerii ... secundele prind viață
CONCERT PENTRU FLAUT ȘI HARPĂ de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384943_a_386272]
-
metoda veche a tăbăcirii, reușise să întărească niște mațe de vacă pe care le unise între ele și, după ce împreună cu cel cu care voia să vorbească le umflau, suflând în ele, puteau comunica la o oarecare distanță, vorbind în niste pâlnii amplasate la capetele „furtunurilor auditive”, după cum, pretențios, le numise inventatorul.( După câte știu, la acel moment inventatorul avea în fază de proiect introducerea unui al treilea „furtun” alipit la sistemul inițial, care i-ar fi permis inițiatorului discuției să facă
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
Ziceam că ducele Vlad era norocos pentru faptul că nu mai era obligat să caute bezmetic prin vânzoleala de oameni din palat,pentru a cere ceva de la slugile sale sau pentru a trasa sarcini. Era suficient să-și strige în pâlnie cererile și astfel se făcea auzit. S-a prezentat ducele nostru la rege, i-a dat cadourile, i-a felicitat pe miri, au mâncat, au băut, s-au bătut cu alții, după obiceiul vremii, și-au revenit din beție... Când
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
găsit calea deschisă pentru dezlegări din robia inimii. Am găsit-o ochind cu un vis întinsul căutării. Și poate că nu știi încă. Am obiceiul de a răspunde în oglindire regatului. Treptat îmi reglez ritmul după rotirea soarelui. Îmi desfac pâlnie gândurile să treacă prin ele parfumul așezării... De se așază pe flori, mă așez în petale, de se așază pe stânci, mi se calcifiază zarea, de vâltoresc căutarea, mă rotesc, evantai pentru respirații, înspre punctul de sprijin. Mă răsucesc până la
ÎNTOARCERE LA GENEZĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382826_a_384155]
-
unui canal subacvatic care duce spre un izvor subteran cu apă dulce sau al unui tunel vulcanic contorsionat ̶ ne smulge pentru câteva clipe din încleștarea vieții cotidiene de la suprafață, amintindu-ne acea senzație sacră și consolatoare a scurgerii prin pâlnia timpului, în fluviul continuu al istoriei. Istorie care, așa efemeri și mici cum suntem, fără noi niciodată nu s-ar fi scris. Gabriela Căluțiu Sonnenberg Spania, 2014
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
ele! Voi nu știți și povești frumoase, cu grădini fermecate, cu cerbi și căprioare, cu prinți și prințese? Bineînțeles că fetele ridicau mâna. Dar băieții nu s-au lăsat. Lui Ionică i-a venit năstrușnica idee să intre cu o pâlnie mare în godinul în care nu se mai făcea focul. Acolo să facă fel de fel de zgomote, când va spune Dică o poveste cu moșul cel sperios. Planul nu a fost pus în aplicare, pentru că godinul era cam subțire
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
o poveste cu moșul cel sperios. Planul nu a fost pus în aplicare, pentru că godinul era cam subțire și lung, iar Ionel nu putea intra în el. Dar i-a venit ideea să se ascundă după tablă. Au mai adus pâlnii și alți băieți și s-au ascuns cu ele printre bănci, în mai multe locuri. Împreună cu Dică, s-a aranjat un scenariu de sperietură, care s-o dea gata pe coana preoteasă. Fiecare trebuia să scoată din pâlnie anumite sunete
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
mai adus pâlnii și alți băieți și s-au ascuns cu ele printre bănci, în mai multe locuri. Împreună cu Dică, s-a aranjat un scenariu de sperietură, care s-o dea gata pe coana preoteasă. Fiecare trebuia să scoată din pâlnie anumite sunete, țipete, urlete, imitând animalele și păsările care-l speriau pe moș. După ce a fost pus la punct scenariul basmului cu pâlnii, Dică a ridicat mâna. - Coană preoteasă, vreau să spun o poveste cu moșul cel fricos! - Nu, Dică
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
un scenariu de sperietură, care s-o dea gata pe coana preoteasă. Fiecare trebuia să scoată din pâlnie anumite sunete, țipete, urlete, imitând animalele și păsările care-l speriau pe moș. După ce a fost pus la punct scenariul basmului cu pâlnii, Dică a ridicat mâna. - Coană preoteasă, vreau să spun o poveste cu moșul cel fricos! - Nu, Dică, vă rog să terminați cu poveștile de groază, că m-ați plictisit! Vreau să aud și povești frumoase! - Haideți, coană preoteasă, au insistat
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]