217 matches
-
din pricină că, înainte de a fugi din Uniunea Sovietică, a învățat limba engleză după lecțiile transmise la un aparat de radio care piuia... Difuzoarele de la noi din comună, cele după care mi-am însușit eu, atât de subtil, engleza, mai curând pârâiau decât piuiau, se strâmbă Pinky. Așa că, vedeți, se poate pretinde că, în linii mari, am absolvit împreună cu acel domn rus din banc, același colegiu. 244 DANIEL BĂNULESCU Din câte te intuiesc, n-ai să oprești o binefacere unui coleg de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
puteau să existe patru cești cu cafea, aduse între timp și distribuite pe măsuță, dintre care una preparată pentru o fotografie, nu-l mai duru. Se clătină pe picioare, lemnul, pictat cu un soi de baiț cenușiu, al tocului ușii, pârâi, când Pinky, răsturnat de tangaj, nimeri în el cu umărul, deformă cu trei, patru lovituri de cot, pereții parcă din carton al holului, descoperi rapid dormitorul și adormi. Dar nu adormi. Când, pentru ultima dată, fu obligat să-și înalțe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pieptul. "Un gol istoric se întinde." Se sufoca. Și se gândi dacă nu i se va știrbi câtva din renumele său de Sinistrat, atunci când îi va fi peste puteri să nu leșine. - HAI SĂ FACEM TRANSPIRAȚIE!!... mai desluși Doru vocea, pârâind de căldură și de pedagogie literară, aparținând madamei Nicolici. Și cam cu asta se ocupase dumnealui în cele două săptămâni ale mijlocului lunii aprilie. Diminețile le dormea, deșteptîndu-se, hăt, către amiază. Către seară, se înscria pe lungul său drum către
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și le potrivi: un difuzor pe genunchiul drept, celălalt difuzor pe genunchiul stâng. Tuși. Deschise de câteva ori gura fără să se audă vreun sunet. Și, curând, vocea și tusea i se deslușiră în difuzorul din dreapta. Și, nu după mult, pârâind, în difuzorul din stânga. - "Bună seara, tovarăși! La dispoziția dumneavoastră, dragile mele!... Dragostea și atașamentul meu rezervate numai pentru tine, Marie!... Frunzele de foioase sânt mai călduroase decât cetina de brad. Cetina de brad este mai confortabilă decât rădăcinile și tulpinile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și codri, ducînd viscol, ducînd larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pîrÎie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se Îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui urmă se clădește.” Efecte, evident teatrale, scenografie cunoscută, retorică Împrumutată de la romantici, Însă, ca și În alte cazuri, retorica Începe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se aprinseră dintr-odată, de parcă focul zăcuse până atunci în ele și acum se eliberase. Flăcările se înălțară tot mai sus, cățărându-se unele pe altele, scânteile urcau și mai departe, mistuindu-se în aer ca niște licurici zburători. Crengile pârâiau și se zbăteau, de parcă focul le dădea viață, adunându-le într-un stâlp orbitor. Apoi, la fel de brusc cum izbucniseră, limbile de foc se traseră înapoi între buzele cenușii. Petrache stătuse atât de aproape de rug, încât acum fața lui strălucea. Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acum mai puternic și capul lui Coltuc se aplecă într-o parte : Mă, tu nu ești om, ești un trunchi, auzi ? Ești un butuc și într-o zi o să te fac surcele și o să te pun pe foc, să-ți pârâie oasele-n sobă ! Uitând de furia mâinii care se ridicase din nou, Coltuc privi îngrozit spre topor. Melania se târî și-l trase sub pat. Dar interesul lui Golea se mută brusc, astfel că mâna lui nu mai poposi pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se comportau absolut normal. Tocmai acest comportament firesc, lipsit de trucuri și artificii, alimenta până la refuz simpatia și visurile erotice ale militarilor în termen. Ce n-aș da să fiu cu una din ele! Aș stânge-o până i-ar pârâi oasele ca sub șenila tancului! repeta de mai multe ori unul dintre ei. Mai bine puneți pofta-n cui! Îi replică un altul din imediata lui apropiere. Asta nu-i de nasul tău. Ție îți trebuie una șchioapă sau chioară
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
poemele trebuie să aibă unitate, a subordonat imagini desprinse din lumea naturală sau din cea artificială, purități și viziuni burlești, atracții sexuale așezate în ornamente mozaicale,cărora, așa cum spuneam, nu le lipsește coeziunea: Numai fetele, fecioare iubite,/ Rămâneau la fel./ Pârâiau de tinerețe./ Ba chiar în ochii lor cu așteptări de balaur/ Se iveau târguri albe pe dealuri". Alteori, poemele, subintitulate "onirice", reprezintă într-adevăr obiecte din "realitatea" imediată, pentru a-și desfășura secretul voiaj spre "piscul de gheață". Obiectele în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se dau în mîna miresei, după ce nașul a pus în legătură puțină sare și nițel vin peste ei, ca să aibă tinerii noroc în toată viața. Cînd îți arde țigara într-o parte, vei primi bani. Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Paralele luate întîi de la cineva, safteaua, cum am zice, să le dai prin păr și barbă, să ai noroc. Dacă vinzi întîi ceva pe bani, să iei banul cela, să-l freci de pămînt și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău cînd ți s-a rupe cheia-n ușă ori în lacăt. Femeile mai ales se tem grozav. Chelie Arde părul care-ți cade din cap, căci dacă l ia vreo pasere rămîi chel. Chibrit Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Cînd ți se aprinde cutia de chibrituri în mînă îi a noroc. Cînd verși cutia cu chibrituri pe jos, e semn de-o sfadă aprinsă. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd verși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala răsturnată pe-o rînă, cu gura spre tine. (Gh.F.C.) Oaspete De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd sar scîntei în mijlocul casei, îți vine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deschidă și să scoată un strigăt îngrozitor de izbăvire, întocmai ca cei dintîi credincioși care, în clipa morții silnice, vedeau pe Hristos. (...) Cu privirea lucitoare, cu fața albă și luminată, părea că vrea să vestească oamenilor o izbîndă mare. (...) Brațul spînzurătoarei pîrîi (...) În ochi lucirea stranie, arzătoare pîlpîia mai puternic, cu tremurări grăbite, din ce în ce mai albă... Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau și se învinețeau, și totuși privirea își păstra strălucirea însuflețită, parcă nici moartea n-ar fi în stare s-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu ură. O mulțime indefinită de cărți, niciuna n-avea magie. Le-ar fi ars pe toate cu cea mai mare plăcere. Ar fi fost un foc frumos, ca cele de tabără sau de la popasurile din jocuri. Cum ar mai pîrîi cuvintele! Cum ar zbura arse literele roșii, incadescente, trasformîndu-se apoi în cenușă spulberată de vînt! Ar fi mișto. Totuși n-a îndrăznit, pentru c-ar fi făcut fum în cameră și poate-ar fi ars și cîteva obiecte, masa, scaunele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fierbe în spumă albă, prin care înnegresc, ici colo, vârfuri ascuțite...". Tabloul romantic al elementelor dezlănțuite imaginat, pictural, de Géricault se reifică brusc sub ochii lectorului: "Din când în când vine un val năprasnic și, urlând, cade asupră-le; luntrea pârâie; oamenii se încleștează de crengi, s-o țină pe loc; valul trece, lăsând din nou apă în trupul schilodit al luntrii...". Timpul fizic se comprimă; percepția subiectivă face ca orele să se consume, în psihicul naufragiaților, în câteva clipe de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că să nu dăm și noi știrea chiar pe toată pagina, cum făcusem, ci, să zicem, pe cinci coloane. Eram numai noi doi în noaptea aceea care o cunoșteam, cititorii dormeau, abia a doua zi aveau să afle ca Axa pârâia. Catastrofa de la Stalingrad din iarnă fusese bine filtrată în presă, se sugerase că o bătălie pierdută nu însemna încă nimic, nemții erau mai departe în inima Rusiei și că în vara aceasta (vara obțineau ei succese spectaculoase) vor da o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și cu capul gol, ca un al doilea osândit. În răstimp însă Svoboda își potrivise singur lațul pe gât, parcă ar fi încercat un guler neobișnuit. ― Trage scaunul! șopti iarăși plutonierul. Caporalul smulse năuc scăunelul de sub picioarele condamnatului. Brațul spânzurătorii pârâi, și trupul începu a se zvârcoli în căutarea unui sprijin. În ochi lucirea stranie, arzătoare, pâlpâia mai puternic, cu tremurări grăbite, din ce în ce mai albă... Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau și se învinețeau, și totuși privirea își păstra strălucirea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vorba despre tine, cel care citești. Deci ești singur, trăiești singur în casa asta de zece ani și știi că zgomotul nu poate să îl facă altcineva, ci doar casa însăși. Dar casele nu fac zgomote din astea, casele trosnesc, pârâie. Asta ce auzi e un zgomot parcă făcut de cineva care umblă prin casă. Și tu, adică eu, că despre mine vorbesc, nu crezi în fantome. Deci este un zgomot clar, ca de la o ființă care trăiește acolo. Nu este
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
multe ori nota la purtare, așa bleumarin cu cămășuța aia bleu pe dedesubt, tocit și frumos cum era el, mai ales când se chinuia ea, săraca, să-l scoată, fix pe corp, de nu ieșea nici cu Miliția Capitalei, mai pârâia pe la cusături, dar până la urmă tot îl scoteam noi, ce dracu', că eram profesioniști pe vremea aia. Mi-aduc aminte ce tehnică de imobilizare aveam. După ce o culcam pe pat, sau unde avea loc acțiunea, trebuia prinsă de mâna stângă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
vremea. Unul dintre motto-urile mele despre slujbă e: mai bine să-ți pierzi vremea pe banii vreunui puțoi, decât să și-o piardă vreun puțoi pe ai tăi. — Recepție Foxtrot, răspunde Foxtrot, aici e ZVictor doi BR, terminat. — Foxtrot... pârâie stația. — Suntem pe drum spre Ravelston Dykes. D.S. Robertson și Lennox, terminat. — Înțeles BR. Terminat. Tragem pe aleea din fața unei case mari. E un Escort vechi parcat pe stradă. Pare cam rablagit pentru Ravvy Dykes. O vacă bătrână co privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Valea Ursoaiei, Valea Buscata-o vale ce pornește di trei la locul numit “Tulburea”, un punct al confluentei dintre paraiele Ursoaia și Blesca, unde cu ani în urma, în special în timpul verilor ploioase apele se în urau și se tulburau. Regularizarea acestor pârâie a facut să dispară fenomenul; Valea Iezerului, Valea Valea Costei, Valea Cosestilor. Pe cuprinsul teritoriului comunei se deosebesc trei unități geomorfologice distincte: relieful colinar, podișuri Îsau platouriă, văile Îsesurileă situate pe paraiele, afluenți ai Racovei: Podisul Blesca, Podisul Ursoaia,Podisul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ca un tigru la copil și îl înșfacă din patul ei, trezind-o. Văzând că se întețește în loc să se oprească, o apucă și pe Roxana și ies pe ușa din dos, cu chiu cu vai, afară. În urma lor începuse să pârâie grinzile, să se desfacă și să se prăbușească treptat. Acest treptat fiind doar un minut. Roxana începuse să geamă. Fetița nu știa ce se întâmplă, dar, văzând-o pe mama ei atât de speriată, a început să plângă. Venise momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
se împiedecă de niște vreascuri și râsul se aruncă cu toată greutatea în spinarea lui... Îi apăsă trupul pe pământ și-i înfipse colții adânc în ceafă, care printr-un pufăit furios se transformă în geamăt, iar când vertebrele cefei pârâiră.. motanul începu a se stinge încet. Râsul slăbește strânsoarea și trupul frumosului animal se destinde, blana îi străbătută de un fior, apoi rămâne nemișcat. Fără să-și ia ochii de la cel ce zăcea, râsul îi urmărește calm agonia. Dar, ura
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
torțelor am zărit ofrandele de pe morminte - buchete pricăjite de flori și statuete religioase plasate ici și acolo pe mici ridicături de nisip. Dolphine mormăia nemulțumit că pe gringos îi îngropau în marginea îndepărtată, iar eu simțeam cum sub picioarele noastre pârâie oasele morților. Am ajuns la o colină deosebit de înaltă. Dolphine îmi făcu semn cu torța spre un steag american zdrențuit, întins pe nisip. — Aici. Pușlamaua mi-a zis că lângă el bannero. Am tras un șut în drapel. Un roi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Simplu! Poate-i simplu pentru tine, prietene, da’ pentru mine-i cel mai afurisit lucru din lume, m-am gândit. Tu crezi c-aș fi aicea-n fața ta, după ce-am așteptat afară pe-un scaun care scârțâia și pârâia sub greutatea mea, cu recepționerele tale alea-nțepate uitându-se la mine de parc-aș fi ceva scos din râu, dac-ar fi simplu? Îmi venea să-l pocnesc pe rahatu’ ăla idiot. — Aici se face? am întrebat eu. Mă hotărâsem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]