1,303 matches
-
Și dă foc la o căpiță! Sile Sile al lui Sile, Scoală-ți morții fără zile Cu nepoți, flăcăi, copile Și cu toți să vină, zi-le! Nae, Nae al lui Nae Scoală-ți morții din războaie, Strânge-ți oștile pâraie Că-i iar vreme de bătaie! Mihai, Mihai al lui Mihai Scoală-ți morții de sub plai Și adună-i, ce mai stai Că-i prăpăd și mare bai...! Treacă muntele cum potu-l, Treacă Prutul de-a înotul Că le iau
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]
-
Din loc în loc simțeai nevoia să oprești, să respiri cât pentru două veacuri petrecute în iureșul orașului. Scriitorul își nota ceva într-o agendă și fotografia fiecare coamă stâncoasă și, mai ales, zmeurișul întins de-a lungul drumului. Urmau apoi pâraiele, coborând agale, trasându-și setea armoniei pe pietrele noi, rostogolite din când în când, ca niște perle sălbatice, dornice de aventură. După acel traseu magic, s-au lovit de șosele cu o mulțime de gropi, unde circulația se desfășura pe
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În vremea în care pâraiele-n susur Curgeau dinspre munte spre Dunărea lină, Se naște-n palat în orașul lui Bucur, Fecior lui Pătrașcu din milă divină. Se-nalță și crește ca ramul cu rodul Bogat, strâns din seva acestui pământ, Creștin botezat și-aplecat
FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362405_a_363734]
-
maturare hotărâtă a sămânței, a formării calității și a acțiunii vieții pe care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determina să caut un elixir al tinereții sau să dau fugă la gerontolog. Mai scârție, măi pâraie, dar vitalitatea lăuntrica se regenerează luând doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți reda biodisponibilitatea ... Citește mai mult Cercetările din ultimii ani s-au concentrat asupra sirtuinei, o proteină ce joacă un rol important în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
maturare hotărâtă a sămânței, a formării calității și a acțiunii vieții pe care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determina să caut un elixir al tinereții sau să dau fugă la gerontolog. Mai scârție, măi pâraie, dar vitalitatea lăuntrica se regenerează luând doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți reda biodisponibilitatea ... XXVII. DE VEGHE ÎN LANUL DE SECARA, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013. AUTOR
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
tratament naturist cu ajutorul căruia m-am vindecat, după lungi suferințe, de discopatie cervicală. Se ia o frunză de brusture (captalan, lipan) lat. Petasites officinalis, care crește din primăvară și până toamnă pe toate șanțurile, pe maluri de râuri și de pâraie, pe sub umbra umedă, de păduri. Frunza proaspăt culeasă se pune seară înainte de culcare să stea 10-15 minute în spirt medicinal (albastru), până când se impregnează bine. Se pune pe ceafa o pânză subțire, peste care se aplică frunza bine scursă, peste
DISCOPATIA CERVICALĂ SE VINDECĂ TOTAL CU FRUNZA DE BRUSTURE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361172_a_362501]
-
climatici și hidrici care au acționat asupra substratului litologic. Climatul este temperat montan, având influențe mediteraneene în partea de sud-vest, iar la înălțimi ce depășesc 2000 de metri climatul este alpin. Rețeaua hidrografica este bogată și complexă, fiind alcătuită din pâraie, râuri și lacuri de origine glaciară. Lacul Bucură este cunoscut ca fiind cel mai mare lac glaciar, se află la altitudinea de 2041 m și are o suprafață de aproximativ 9 ha. Lacul Zănoaga este cel mai adânc lac, cu
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
ABA Siret a făcut recepția finală a 21 de lucrări de apărare împotriva inundațiilor Percepem cel mai bine apă din pahar (poate că o dezavuam pe cea din vin), apele acumulate în lacuri mirifice, apele, mame ale raiului peisagistic din pâraie, râuri, fluvii, mari și oceane, apa din lacrimi sau, printr-o contemplație dincolo de realul vizual, apa din nori... Dar apă este pretutindeni. De aceea niciun domeniu științific nu o omite. Apele mari, fluviale, pot ajunge adeseori în conflicte dramatice cu
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
totdeauna liniștea și tihna, dar nu pentru a fugi de lume, ci animați de dorința de a-și redobândi pacea și liniștea interioară. Locurile geografice alese pentru meditația lor au fost printre cele mai frumoase posibile. Și, de aceea, numeroase pâraie, luminișuri sau munți poartă nume de călugări. O scurtă istorie extrasă din scrierile cucernice ale zilelor noastre, probează, într-un fel, faptul că sihaștrii nu au vrut niciodată să se izoleze complet de lume “Călugărul Ilie Galaction a cerut unui
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
adiere Limba noastră în veselie petreci Smerit atunci se zicea între neamuri Chiar”mari lucruri a făcut Domnul cu ei “ Ne-a umplut de bucurie cu temei Robia noastră a ieșit din hamuri Întoarce Doamne a noastră robie Cum întorci pâraiele spre miazăzi Lumina sfântă hrană în vecie Cei ce seamănă cu lacrimi amare Cu bucurie seceră peste zi Ridicând snopii lor cu încântare PSALMUL 126 De n-ar zidi Domnul casa din viață În zadar v-ar osteni cei ce-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
întindere relativ strâmtă, de vreo 5 acri de pământ, față de numai unul cât a fost repartizat inițial, sunt concentrate și dispuse cu migală tot ceea ce este reprezentativ pentru tradiția ambiental naturală niponă : căsuțe, temple, podețe de lemn peste răulețe și pâraie ce te înviorează și pe care alunecă peștișori multicolori, structuri florale paradisiace, artefacte tipice spațiului oicumenic din insulele shogunilor și samurailor, intimitatea simetriei dintre om și spațiul natural și de locuit pe care și-l asumă primul, aranjamentele de vegetație
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
noastre și Inspectoratului pentru Situații de Urgență în astfel de cazuri, aceste entități fiind în măsură să furnizeze informații privind situațiile de urgență. Dată fiind situația hidrometeorologica actuala, avertizarea hidrologica cod portocaliu referitoare la scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide în special pe râurile mici și afluenții din bazinul superior al râului Trotuș și afluenții mici ai Șiretului mijlociu se prelungește până joi, 13 octombrie, ora 8. De asemenea, avertizarea hidrologica cod galben care vizează bazinele râurilor Bistrița
SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, ORA 15 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043]
-
-ți buzele fierbinți ... Când soarele a prins să se-oglindească-n mare Și când copiii mai dormeau în fașă Tu ai călcat pe roua dimineții Și fraged trup ți l-ai purtat trufașă ... Când tu râdeai se lumina o cale A zeci pâraie ce limpezi se-oglindeau în ochii-ți adumbriți de gene Și-n mers săltat ce multe și-l doreau ... Și-ascult cum picuri mici răzbesc Din înălțimea plumburie și cad Pe ramuri ce dezgolite se-oglindesc În geamuri triste și-
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364650_a_365979]
-
se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere. Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuosul maestru Gheorghe Zamfir ne-a fermecat, ne-a
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere.Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuozul maestru Gheorghe Zamfir ne-a fermecat, ne-a
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
se ridicau pline de strălucire și, ca prin farmec, s-au contopit cu albastrul cerului, apoi au trecut peste câmpiile roditoare, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, au survolat piscurile munților falnici, s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere. Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuozul maestru Gheorghe Zamfir ne-a fermecat, ne-a
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cu luni în urmă, în grădina Elisei, cea dinspre gară - care nu mai există - plantată de Domnul Ion pentru Duduca Elisa - când i s-a pus cununa de mireasă Șoapte zăpăcite și pâraie de vorbe Clevetiri, vorbărie sub soare, demult la Sfinții Împărați, biserica veche pe calea dintre gară și centru Alerga aerian, valuri sub zmeie într-un vis răsuflat despre Julia May Spre toamnă, când vânătoarea se domolește - soarele și luna se
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Putna, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Bârlad, Jijia, Bașeu, Siret inferior FENOMENELE VIZATE: Creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu depășiri ale COTELOR DE ATENȚIE, de INUNDAȚIE și PERICOL, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale MOMENTUL PRODUCERII FENOMENELOR VIZATE: Dată: 15.05.2014 oră 14:00 - 16.05.2014 oră 18:00 TEXTUL MESAJULUI: Având în vedere situația hidrometeorologica actuala și prognoza meteorologică pentru
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
2014 oră 12:00 pe râurile din bazinele hidrofrafice: Putna (județul Vrancea), Rm. Sărat (județele Buzău și Vrancea), Trotuș (județele Neamț și Bacău) - În intervalul 15.05.2014 oră 17:00 - 16.05.2014 oră 04:00 pe versanți, torenți, pâraie și pe râurile mici din județele Suceava, Neamț, Botoșani și Iași. COD ROȘU Pe râul Putna pe sector Mircești-Boțârlău-confluență cu Șiretul (județul Vrancea) și Rm. Sărat sector Puiești- confluenta cu râul Siret (județele Buzău și Vrancea). Menționam că AVERTIZĂRILE HIDROLOGICE
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
și pe afluenții râurilor: Suceava, (județul Suceava), Moldova (județele Suceava și Neamț), Bistrița (județele Suceava și Neamț) și Trotuș (județul Bacău). Sunt prognozate creșteri de debite și niveluri, cu depășiri ale Cotelor de Atenție, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale. „În aceste condiții, Administrația Bazinală de Apă Siret monitorizează evoluția cantitativa și calitativa a fenomenelor prognozate și intensifica măsurătorile de la stațiile hidrometrice. De asemenea, se monitorizează zonele critice și
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă zona etnofolclorică a broderiilor deluroase, cu brazde de iarbă și șiruri de pomi, ori ape scurse pe sub perdele de ceață în dimineți cu umbre și răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al ei, extazul și frâul lui, silueta speranței
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
-mă, să te iubesc! Regina În jur, mii de stele țes drum de mătase. Iubirea-ntre ele, regină rămase! Coboară în suflet și-i toată un zâmbet, colindă albită de dor, purtată de dulce fior. Două vieți Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându-și preaplinul din beția ploii care-a trecut. Libere, undeva pe bărăgane, șuvoaiele se îmbrățișează. Pentru câtă vreme însă?! Dedicație În cumpăna serilor-fântâni pline ochi de neliniști voi legăna pentru tine șoapta dorului nebun de
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului Mihai, Din luna lui november. Ale Ciofului reci izvoare, Pâraie pline cu răchiți, Fete mândre-n sărbătoare, Și cu oameni foarte hotărâți. Referință Bibliografică: Drumul spre Petia / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 485, Anul II, 29 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Cănd pruncul prinde miezul din etern. Născut, puiuțul cuibărit în scutec Simte primul alint, întâiul cântec E graiul mamei, aromă sonoră Smirna și tămâia din prima oră. Ea are-n glas susur de pâraie Iar în privire iubirea-i văpaie Crânguri de vise, adiate de vânt Boabe de mărgăritar în cuvânt. Din dor de dor se-apleacă smerit Peste pruncuțul abia adormit Cu glasu-i de miere îi cântă ușor Cântec de leagăn ocrotitor. L-
GRAIUL MATERN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365005_a_366334]