794 matches
-
este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și au miluit... cu tot venitul pârcălăbii din... Hârlău și din ținutul Hârlăului ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti... și să ie tot venitul,... ca să fie pentru chivernisala sfintei mănăstiri”... ― Iaca, sfințite, și un mare agă - Ianache - care și-a făcut casă pe locul “sfintii mănăstiri a marii mucenițe a lui Hristos, Paraschivii, ce se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
prin ziduri groase și turnuri de control. A fost atacată în numeroase rânduri de unguri, polonezi, tătari și chiar de Mahomed al II-lea (vezi Mahomed al II-lea, Căderea Constantinopolui), dar nu s-a predat. Era condusă de un pârcălab, care avea loc însemnat în Sfatul țării. Este bine reprezentată în literatura română: D. Bolintineanu, C. Negruzzi, G. Coșbuc, M. Sadoveanu, N. Iorga. Cetatea Sucevei - vezi Suceava. Chilia - cetate și port la Marea Neagră, stăpânite multă vreme de bizantini, apoi de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
de jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; .................................. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stetea pe lance, Dar pe toți i-ntrece-n slavă Pârcălabul de Suceavă. Și astfel jur împrejur Șed în blane de samur, Cu pieptare la un fel 108 {EminescuOpVI 109} Și cu mânici de oțel. Cei ce-n lume se înnalță Cisme roșie încalță, Cisme roși împintinate Și pieptare - mplătoșate, Cămăși
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de ordinea publică, agricultură, sănătate și lucrări publice<footnote T.W. Riker, Cum s-a înfăptuit România, studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, 1944. footnote>. În administrația locală, de asemenea, au apărut unele modificări, conducătorii județelor și ținuturilor fiind numiți pârcălabi sau ocârmuitori. Reorganizarea administrativă a Principatelor s-a realizat prin Tratatul de pace de la Paris<footnote Acest tratat a fost încheiat la 30 martie 1856, între Franța, Anglia, Turcia, Sardinia, Austria, Prusia și Rusia și a pus capăt războiului Crimeii
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
satul Fântânelele (Bucești) Tecuci, ei fiind „Furduiu și fratele lui, Ionașcu, ficiorii lui Medelean, nepoții lui Bilăi vornic”. Furdui apare ca vânzător la Torcești, în 1633, fără însă să i se arate ascendența și descendența, ci doar dregătoria, aceea de pârcălab. E lesne de constatat că acești nepoți ai lui Bilăi își aveau rosturile prin părțile noastre și că ajunseseră în slujbe domnești. Alt document, din care se vede că umbrăreștenii erau organizați pe principiul devălmășiei, este cel din 9 aprilie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Boziești, oameni care participă cu mărturia lor la acțiunea de validare a vânzărilor, alături de mari dregători, precum Constantin Cantemir serdar, de dregători ai ținutului, cum au fost Florea, căpitanul de Tecuci, Ion Tălăbescu, Lefter, Dumitrașcu Guțul, Ioniță și alți pîrcălabi de Tecuci. Dintre cele 15 nume de umbrăreșteni, reținem și funcțiile specificate pentru cei care le aveau: trei preoți (ei fiind și scriitori de acte), toți arătați ca fiind din Boziești, dovadă a unei singure biserici și parohii pentru amândouă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că nici documentul din 1633, nici cel din 1634, prin care se fac transmiteri de stăpânire, nu dau nici un nume din cele patru de bătrâni; deși înstrăinările respective sunt menționate în „Socotiala” din 1697, se arată că înstrăinarea făcută de pârcălabul Furdui, în 1633, ținea de bătrânul Gurban, iar cele făcute de Melintie și Trif..., specificate în actul din 1634, țineau de bătrânul lui Căuie. Astfel, singurul act în care întâlnim numele celor patru bătrâni ai Torceștilor este cel din 1697
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
circulație de valori ? Că astfel au stat lucrurile ne convingem și urmărind cu atenție și cu interesul cuvenit puținele informații din izvoarele documentare scrise, atâtea câte posibilitățile ne-au îngăduit a le vedea până acum. Începem cu informația din zapisul pârcălabului Furdui de la Torcești, datat 1633. Dătătorul său recunoaște că, încă din „zilele domniei lui Gașpar-Vodă” (1619-1620), făcuse o tranzacție, primind de la „Adam, iuzbașa de călărași” un cal bun, apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Lupu pe 4 aprilie 1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte. Este vorba
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea locului. Pe unul din cei patru îl identificăm în persoana lui Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct al lui Macsin Hrăbor, mare postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de stăpânire pe satul respectiv. În 1633, Furduiu fost pârcălab este „dator lui Adam iuzbașea de călărași cu un cal bun” pentru plată, cedându-i ocina sa „toată câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
botez era Anița. Cu Dima Corpaci au avut 4 feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării. Către sfârșitul secolului al XVII-lea și, mai ales, în cel următor, s-a accentuat dominația străină, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și Serghie, acesta ajungând să fie „pârcălab de Tecuci” prin 1672-1674, desigur și cu rosturi ostășești, căci în sarcina pârcălabului, de orice natură și rang, figura și atributul apărării. Către sfârșitul secolului al XVII-lea și, mai ales, în cel următor, s-a accentuat dominația străină, iar instituția militară înregistrează o vertiginoasă degradare prin micșorarea numărului celor meniți de necesități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a mai avea rostul inițial. Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie a acestui fapt. Chiar și un pârcălab de Tecuci, cum era, Dumitrașcu Guțu, semna actele juridice prin aplicarea sigiliului său inelar pe care își avea imprimat numele și prenumele. Alte sigilii inelare se distingeau unele de altele prin formă și semne simbolice specifice. Nu trebuie să uităm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făceau parte trei unități social- culturale de proporții reduse, care îndeplineau funcții analoage în viața satului tradițional românesc și a căror activitate era coordonată în ansamblul ei de către nucleul de bătrâni din sat cu o căpetenie numită odinioară „jude”, apoi „pârcălab”. Judecata cetei de bătrâni se forma din membri în număr fără soț, pentru ca sentința să fie dată cu majoritate de voturi. Aceștia erau aleși dintre oamenii cei mai în etate pe care îi caracterizau seriozitatea și experiența, iar când nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spune că, la traversarea Nistrului, a plătit bir moldovenilor, bir pe care și-l împărțeau, la încheierea socotelilor, nu cu rușii, ci cu "litvanii". Eminescu dă multe exemple de călători străini care fac mărturisiri de acest fel, dovedind, totodată, că pârcălabii Chiliei, Hotinului, Cetății Albe erau mari boieri ale căror nume n-aveau nimic tătărăsc: Manoil, la Hotin, Stanciu, la Cetatea Albă, Albul Spătar, Ioan Băiceanu, Hodeo Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, "tot nume... tătărăști de boieri de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
oraș ca mărime din Imperiul Otoman după Istanbul și Smirna. 54 Difuzia s-a datorat în special progromurilor pe care le îndurau evreii în Imperiul țarist. 55 Să ne amintim, de pildă, de demnitățile publice (ban, vornic, logofăt, spătar și pârcălab), dar și de cele de curte (paharnic, vistiernic, pitar, sluger și postelnic). 56 A fost un obstacol care explică, de exemplu, izolarea naturală a balticilor, feriți de primejdia asimilării. 57 Ne referim la oferirea unor condiții optime locuirii (nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Joldești, o familie boierească, iarăși străveche a Moldovei, căci într-un decret de la Ștefan Tomșa voievod, publicat de D. Tocilescu, în anul al II-lea al cursului său de arheologie, se vede numele lui Iurașcu, figurînd printre consilierii domniei, ca pîrcălab al cetății Hotinului"1. Cu altă ocazie, tot Matei Eminescu a mai adăugat la această informație: "Iurăsceștii erau de loc din Hotin și au trecut Prutul doi frați, din care unul s-a stabilit în Țara-de-Sus și altul în Țara-de-Jos
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]