235 matches
-
mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide cu realizarea maturității depline (fiziologice). Strugurii pot avea maturitatea tehnică și la supramaturare. b) prepârga și pârga sunt primele faze ale maturării produselor horticole, când însușirile lor fizice, biochimice și fiziologice încep să se apropie de cele ale produselor mature. Prepârga începe odată cu schimbarea culorii verzi și durează până la apariția culorii de bază. Pârga se realizează când
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
b) prepârga și pârga sunt primele faze ale maturării produselor horticole, când însușirile lor fizice, biochimice și fiziologice încep să se apropie de cele ale produselor mature. Prepârga începe odată cu schimbarea culorii verzi și durează până la apariția culorii de bază. Pârga se realizează când mărimea și conținutul în substanță uscată solubilă ajunge la 9/10 din cantitatea normală, epiderma și pulpa colorate în proporție de 3/4, iar aroma caracteristică începe să apară. La unele specii, culoarea se intensifică mai repede
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care nu se consumă imediat, ci se depozitează sau se expediază către beneficiarii mai îndepărtați sau mai apropiați. Merele, perele, piersicile, caisele, tomatele, căpșunele, pepenii galbeni și alte produse care își continuă maturarea după recoltare, trebuie recoltate în faza de pârgă sau chiar prepârgă, pentru a suporta manipulările, transportul și a-și desăvârși calitățile la momentul dorit. Recoltarea într-o fază ceva mai timpurie de pârgă se practică și la restul produselor, deoarece suportă mult mai bine fazele tehnologice ale valorificării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
galbeni și alte produse care își continuă maturarea după recoltare, trebuie recoltate în faza de pârgă sau chiar prepârgă, pentru a suporta manipulările, transportul și a-și desăvârși calitățile la momentul dorit. Recoltarea într-o fază ceva mai timpurie de pârgă se practică și la restul produselor, deoarece suportă mult mai bine fazele tehnologice ale valorificării, mai ales când se pune problema unui transport mai îndelungat. Studiile actuale au scos în evidență importanța recoltării diferențiate la momentul optim pentru fiecare soi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
externi, deprecierea fermității, culorii, gustului sau aromei. Este faza de declin, care precede moartea produselor horticole. Pentru unele produse cum sunt tomatele, aceste faze sunt codificate și menționate în STAS 1421-88: F0 (maturarea verde), gradul I (F1, prepârgă, îneput de pârgă), gradul II (F2, semipârgă), gradul III (F3pârgă completă), gradul IV (F4, maturitate de consum) și gradul V (F5, maturitate tehnologică, toată suprafața colorată în roșu intens). Modul de maturare efectivă Modul de maturare efectivă, de propagare a maturării în masa
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
numește boștină/tescovină. Evoluția strugurilor Evoluția strugurilor are 4 faze: 1. Creșterea erbacee a strugurilor corespunde etapei de formare a strugurilor, în care se realizează creșterea ciorchinelui și a boabelor. Începe odată cu legatul florilor și durează până la intrarea strugurilor în pârgă. Creșterea durează până la 2-3 luni în care strugurii ating 3/ 4 din mărimea normală, sunt acri și au o aciditate de 2%. 2. Pârga strugurilor este o etapă de scurtă durată 15-20 de zile, în funcție de natura biologică a soiurilor. Ea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
realizează creșterea ciorchinelui și a boabelor. Începe odată cu legatul florilor și durează până la intrarea strugurilor în pârgă. Creșterea durează până la 2-3 luni în care strugurii ating 3/ 4 din mărimea normală, sunt acri și au o aciditate de 2%. 2. Pârga strugurilor este o etapă de scurtă durată 15-20 de zile, în funcție de natura biologică a soiurilor. Ea este marcată prin schimbarea culorii boabelor care pierd aspectul erbaceu (dispare clorofila), pentru a deveni translucide la strugurii albi și colorate la strugurii roz
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se aprecia bunăstarea gospodarului. După ce fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și apoi Îi trăgeau pe pari ca, stând acolo, să se usuce. A sta cât este ziua de mare aplecat sub arșița soarelui de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În zori. Acum flăcăii trăiau fiori ținând strâns mijlocul fetelor și simțindu-le sânii dați În pârgă. În pauză, pe după clăile de fân le mai furau câte un sărut, iar lor nu se poate spune că nu le plăcea. Vara erau clăcile de cosit și apoi cele de secerat. Dacă la primele bărbații se Întreceau trăgând brazde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a venit și o iarnă grea. Nu știu de unde a scos tata grâu, el care se ducea în Oltenia după boabe de porumb pentru care vindea zestrea soră-mii Constanța. În primăvară a semănat și când a dat grâul în pârgă am început să ne revenim. Ca imagine: Vitele erau scheletice, alergam după păsări sălbatice pentru că în curte nu mai erau, oamenii flămânzi se certau din nimic, mulți au plecat în Ardeal sau Oltenia, ajutați de stat care a organizat trimiterea
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cât de suav erau copleșiți de darurile dumnezeiești, o, cât de mult au fost cinstiți cei care au putut afla sfat în îndoielile lor, alinare în supărări, exemplu și îndemn în situațiile cele mai grave de la asemenea persoane, ce aveau pârga darurilor Duhului Sfânt (Rom 8,23)! O, har inefabil! O, privilegiu incomparabil! O, ce dragoste suavă de o nesfârșită delectare este posibilitatea de a ne bucura de prietenia unor asemenea oameni, de a fi mângâiați pe parcursul pelerinajului pământesc de dragostea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și a zis: "Strîngeți-vă, și vă voi vesti ce vi se va întîmpla în vremurile ce vor veni. 2. Strîngeți-vă și ascultați, fii ai lui Iacov! Ascultați pe tatăl vostru Israel! 3. Ruben, tu, întîiul meu născut, puterea mea și pîrga tăriei mele, întîiul în vrednicie, și întîiul în putere, 4. Năvalnic ca apele, tu nu vei mai avea întîietatea! Căci te-ai suit în patul tatălui tău. Mi-ai spurcat patul, suindu-te în el. 5. Simeon și Levi sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
etape: a) În prima etapă se urmărește starea de vegetație a culturilor în fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor, pentru culturile de toamnă de la intrarea în iarna, iar pentru culturile de primăvară, după răsărirea plantelor și pînă la intrarea în pîrga. Pe această bază se evaluează producția după aspectul vegetativ. Verificarea stării de vegetație a culturilor se face periodic, în funcție de fazele caracteristice fiecărei culturi, astfel: finețe naturale la pornirea vegetației. b) În etapa a II-a se face evaluarea în cîmp
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
ha 9. Tomate timpurii, tomate de vară, tomate de toamnă Se face în mod asemănător pentru toate cele trei grupe de culturi. a) Momentul de evaluare a producție în cîmp ... Se face cînd fructele din prima inflorescența au intrat în pîrga, pe soiuri și parcele de cultură. b) Numărul punctelor de control și mărimea lor ... Evaluarea se face după metodă analizei probelor. Probele se fixează și se marchează pe teren, pe soiuri și parcele de cultură în număr de 5 pentru
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii, pruină, grosimea pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou Ahmeur), roșie închis - violet (Trollinger), albastru - negru (Pinot noir). Culoarea și uniformitatea ei , sunt elemente dependente de factorul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și uniformitatea ei , sunt elemente dependente de factorul lumină și este dată de un număr mare de antociani (13-18), iar nuanțele depind de natura (exprimă forța necesară pentru a sparge boabele) este dată de pectinele existente în miez. Astfel, până la pârgă, boabele sunt ferme, tari, iar pe măsură ce are loc descompunerea substanțelor pectice, acestea se înmoaie, până ce celulele pulpei se dezorganizează, rămânând intactă numai pielița, care reține în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în Ungaria un determinator cu 3 chei care permite determinarea soiurilor în diferite anotimpuri: primăvara, de la dezmugurit până la încheierea înfloritului și se referă la caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dezmugurit până la încheierea înfloritului și se referă la caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierea și recunoașterea speciilor și soiurilor de viță de vie, întrunind 29 de descriptori ampelografici. Nivelurile de expresie ale caracterelor și soiurilor de referință sunt redate în tabelul 2.15. Observatiile se efectueaza de la legarea florilor pîna la intrarea în pârga a boabelor, la 10 frunze mari situate deasupra strugurelui în treimea mijlocie a lastarilor, cu expunere buna la lumina (figura 2.13.). 4.1. Mărimea frunzei adulte (cod OIV 065; UPOV 30; IBPRG 4.1.6.) este dată de suprafață
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
stabilește când 50% din muguri se găsesc în stadiul “lânos” (stadiul C a lui Baggiolini) . 1.2. Epoca înfloritului (cod OIV 302; UPOV -; IBPRG 6.2.21.) se apreciază când 50% din florile de pe o inflorescență sunt deschise . 1.3. Pârga strugurilor (cod OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Scara de interpretare este cea prezentată în tabelul 2.23. 3.3. Gradul de rezistență la mană a strugurilor (cod OIV 453; UPOV -; IBPRG 8.2.4.). Sunt analizați strugurii de pe 4-6 butuci, în perioada de la formarea bobului și până la pârgă. Se stabilește gradul de atac, scara de interpretare fiind cea prezentată în tabelul 2.24. 3.4. Rezistența la făinare (cod OIV 454; UPOV -; IBPRG -). Pentru aprecierea acestui aspect se determină rezistența biologică a soiului la făinare prin urmărirea atacului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de atac (GA%), în funcție de frevcvență și intensitate, scara de interpretare fiind prezentată în tabelul 2.25. 3.6. Gradul de rezistență la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
după înflorit și se determină gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1987). Numărul frunzelor care vor fi măsurate variază de la 10 la 30, dar pentru o certitudine cât mai mare a rezultatelor este indicat ca determinările să se realizeze pe un număr de 30 frunze adulte, recoltate înainte de intrarea strugurilor în pârgă, dată ce coincide calendaristic cu sfârșitul lunii iulie-începutul lunii august. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR În vederea efectuării determinărilor se stabilesc în arhitectura frunzei adulte 51 puncte de referință notate de la 1 la 51, între care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
celula vie, activează cca 40 de enzime, mai ales dintre acelea care participă la formarea substanțelor cu masă moleculară mare (amidon, proteine etc). Are un aport radioactiv prin izotopul K40, valorile maxime ale radioactivității beta fiind înregistrate în faza de pîrgă și la maturitatea deplină. Carența de potasiu determină creșterea activității unor enzime care deranjează echilibrul nutritiv, mai ales prin restrîngerea procesului de fosforilare. Acțiunea potasiului se corelează cu acțiunea sodiului și a clorului. Aceste trei elemente, privite în corelația lor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]