671 matches
-
Cuvântul de fier nu mi-este prieten, Cuvântul ca melcul îmi pare mai bând, Te-nșeli, zice melcul, tu nu știi ce zace În mine, durerea dormind în adânc. Acidul cel tare așteaptă doar clipa, Lumina se poate preface-n pârjol, Primește-mi, iubito, alintul, sărutul, Tu nu știi ce poate cuvântul-pistol. O, nu te speria, sunt altfel, sunt altul, Oglindă și stare, gâde, bufon, Glumesc doar cu moartea, iubirea mi-e crezul, Deși merg încet, mi-e cuvântul- foton, Pot
CUVÂNTUL CA MELCUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351449_a_352778]
-
Festivalului Ziua României pe Broadway. • Mesajul Primarului orașului New York, Michael R. Bloomberg. • Mesajul Ministrului Mediului și Pădurilor din România, Excelența Sa Laszlo Borbely. • Mesajul Ambasadorului României la Națiunile Unite, Excelența Sa Simona Miculescu. • Mesajul Consulului General al României la New York, domnul Marian Pârjol. 13:30-14:00 Concert Pop-Opera: Romeo & Julia Saleno. 14:00-14:30 Teatru scurt: „O trecut și asta” - Povestea lui Tudor Badea. 14:30-15:00 Recital Muzică Pop: Duo International (Mirela și Nicky). 15:00-15:30 Recital Muzica Populară: Natalia Sandu
FESTIVALUL ZIUA ROMÂNIEI PE BROADWAY EDIŢIA A XII-A (1 MAI 2011) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350820_a_352149]
-
fi servite și noi cu vin, vom asculta menestrelii cei vestiți din Francia, care vor cânta faptele de vitejie ale rigăi Arthur, iar mai târziu, dar nu prea, ne vom bucura de atenția nobililor războinici. Contesa, cuprinsă parcă de un pârjol interior, bârâia neîntrerupt și o trăgea de mână pe protejata ei, înfiorată de secrete plăceri și nerăbdătoare, ca nu cumva să piardă ceva. După o alergătură prin culoarele întunecoase, ajunseră, în sfârșit, în balconul mult visat. Nu erau primele, însă
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
ce flutură în vânt, stindarde care încă se vor demne. Destinul se mai joacă și-mi mai arată semne că totuși mai am rost pe-acest pământ. În inima-mi bătrână mai pâlpâie de-abia superbul foc ce-a fost pârjol odată, iar apa din izvoare demult este secată și numai bruma rece-o mai pot bea. Dar tot mai cred că cerbul va apărea pe stânci știind că arcu-i rupt, săgeata frântă... Vreau ca ultima oară să mai aud cum
CAPÃT OLYMPII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350880_a_352209]
-
totdeauna, dar fără a ține seama de vreo diferență specifică. Finalul demersului aduce unele aprecieri axiologice și câteva generalități ezitante asupra literaturii de asemenea factură. Astfel, cercul se închide. Și insatisfacția dăinuie, se propagă, se cronicizează. Ce-i de făcut? Pârjolul ateu a nimicit într-atât apetența pentru trăirea în duh? Cu puține excepții (cu atât mai meritorii: Ion Arieșanu, Olimpia Berca, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, Emilian Marcu, Constantin Buiciuc, Gheorghe Secheșan etc.), comentariile sunt timide, inhibate, vădind o explicabilă
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
aceste rânduri cu câteva versuri dintr-o poezie a poetului român Alexandru Vlahuță (n.1857): „ ... Stoarceți, stoarceți măduva din țară!/ Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini/ O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni./ Deci, pârjol și jaf! Opinca, hoitul să rămână os/ Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. [ ... ] Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!/ Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,/ Și de oameni, și
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
aceste rânduri cu câteva versuri dintr-o poezie a poetului român Alexandru Vlahuță (n.1857): „ ... Stoarceți, stoarceți măduva din țară!/ Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini/ O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni./ Deci, pârjol și jaf! Opinca, hoitul să rămână os/ Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. [ ... ] Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!/ Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,/ Și de oameni, și
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
urmă umbră norii toți ca să mă plângă guri setoase ce m-or bea vor cunoște dragostea și n-or mai scapă de ea cum nu scapi de boală grea. la-nceput mi-s foc domol dar la urmă oi fi pârjol. șanț o sabie în teaca cât trăiesc în lumea dreapta dar de-mi sunt dușmani în jur sunt și coasă și satâr. când e secetă sunt apă care tot ce-i verde-adapă ciutură-s cu apă lină că cei însetați
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
-ntreb acum , când regăsi-voi cântul aceleiași trăiri aprinse și discrete ? Comori de foc erup în dragi momente cu vâlvătăi de roze reaprinse , ce clocotesc de calde sentimente , dar ai plecat lăsând iubiri nestinse ! Ce amintiri trezesc astăzi arsura unui pârjol de suflet plin cu crini , și ce păreri mai dau acum măsura uitării acelor clipe când suspini ? Mă-ntreb dac-am trăit vreodată atâtea doruri prinse în cătare , tot ce a fost secundă prea curată , o dragoste a cărei lipsă
A FOST UN VIS ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369956_a_371285]
-
Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Odraslă-i e Leul Nemeii lui Zeus Amarnica fiară mereu neînfrântă. Sosește Hercule,-l sugrumă în trântă Urmare-a poruncii lui Eurystheus. Deloc cumințit, vânturi etasaniene, Zănatica zodie zvârle în vară Pârjoluri de raze pământu-nconjoară Uscat și avid după ploi uraniene. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: E Dyke Fecioara lui Eos și-Astreus, Născută când pacea domnea pe pământuri, Când răul sosește ea urcă-n
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
ajuns: Țara „Second Hand”.Sufletul lui Mărășteanu, viforât de frământări, se-ngropa încet-încet în omătul de gânduri negre, disperate. Nici nu și-a dat seama că s-a golit ceainicul și...ar mai fi vrut țuică fiartă să-i întrețină pârjolul care-l mistuia. Dar era secătuit de voință. Mai bine...să doarmă...să uite că se află în starea asta. Să-și lase sufletul purtat pe norii pufoși ai viselor. Închise ochii și așteptă...Dar Moș Ene nu putu străbate
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Publicat în: Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt robul tăcerii și plouă albastru, Copacul, frunzarele-și strânge la piept, Sub el, temător, necuvântu-I aștept Ori semn însoțind efemerul pilastru. Și vine, și crapă muțenia Iudei, Pârjol de lumină înfipt în altar, Cu tălpile goale, arhangheli, prin jar, Se schimbă-n nerozi parteneri paparudei. Covor vinețiu ne separă de astru, Arhangheli, copac, paparuda și eu, Râvnim milostenia lui Dumnezeu Răspunsu-I nu vine și plouă albastru. Referință Bibliografică
PLOUĂ ALBASTRU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362669_a_363998]
-
te văd De săruturi mi se vindecă Mâinile când le întinzi spre mine Încetează durerea Ce-nțeapă și înțeapă și înțeapă 4. Te iubesc când mă trezesc Cu tine mă culc și visez Te iubesc în toi de zi Ca pârjolul arde iubirea Te iubesc în amurg Cu săruturi îți-ncălzesc extremitățile Oare ce fac eu întreaga zi În afară de a te iubi. 5. Te port în mine Cei ce iubesc Cunosc ochii rușinați Nu și pasul Când merge desculț Pe verdeața
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BALAURUL DIN COCHIRLEANCA (după o știre transmisă la radio) L uni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului, creșterea șeptelului, depozitarea grânelor și altele, strict specifice vieții în rural. Erau desigur doar exerciții colocviale, pur teoretice, în totală contradicție cu
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
de la Deva. O execuție asemănătoare se pregătea și celor 97 de prizonieri de la Hunedoara dar s-a opus Administratorul domeniului fiscal Iosif Leithner și vice colonelul Karp din Hațeg, recomandând ca „pentru interesul liniștii publice”, să-i pună în libertate. Pârjolul se întinde și în locul autorităților din ținutul Zarandului, ia locul autoritatea lui Horia și Cloșca. Aceștia au plecat în fruntea cetei de la Câmpeni spre Abrud. La Abrud și Roșia, răscoala a ținut 3 zile. Din Roșia, Horia a pornit spre
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Privind de pe ponton, zăream în apa Dunării ferești de frumuseți drămuite. Mi-am spus: nu terbuie să-mi scape nimic ! Așa m-am apucat din nou să creionez în linii mari copacii deja desfrunziți, tăcutele lunci dincolo de Dunăre chinuite de pârjolul verii, ori, turme de vite ce veneau precum pruncii, seara la adăpat. Ascultam freamătul de zbor al păsărilor, parcă și ele fugare după razele gingașe ale soarelui. Simțeam cum prin zborul lor, cheamă lumina cerului, de undeva din mister. Din
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
fac o comparație cu evreii, căci nu întâmplător multe premii Nobel au fost oferite evreilor; fiindcă, atunci cand un evreu reușește în ceva, aduce cât mai mulți evrei și îi lansează în lumina, pe când un roman, dacă reușește ceva extraordinar, face pârjol în jurul lui, să nu mai vină alții, să nu mai reușească și altcineva.” Cum arăta viitorul... ... ne-o spun Mircea Muthu, critic literar, si Eugen Simion. Primul declară că România are pregătită o nouă generație de scriitori. „Sigur că, în
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
-și glasul în cor de greieri. - Un văl de dor mi se așează pe ochi ... nu mai știu unde le-am ascuns! Și toate erau pline de har! Ultima dată le-am împărțit unei rochii de bal. Apoi a venit pârjol peste cântecul privighetorii, îl programaseră prăpăstiile mereu flămânde, cu săbii în pereți și ochi ageri. Punctele cardinale s-au rotit într-un unghi mort. Le-am simțit pulsul pe gâtul meu, pe pleoape... - Nu, n-am vrut să v-amestec
SĂ-MI TRIMIŢI MAGNOLIILE TOATE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354624_a_355953]
-
fac o comparație cu evreii, căci nu întâmplător multe premii Nobel au fost oferite evreilor; fiindcă, atunci cand un evreu reușește în ceva, aduce cât mai mulți evrei și îi lansează în lumina, pe când un roman, dacă reușește ceva extraordinar, face pârjol în jurul lui, să nu mai vină alții, să nu mai reușească și altcineva.” Cum arăta viitorul... ... ne-o spun Mircea Muthu, critic literar, si Eugen Simion. Primul declară că România are pregătită o nouă generație de scriitori. „Sigur că, în
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
nu-l înțeleg decât cei doi interesați. Se creează și un ritm în consecință. Prin toate acestea iubirea se izolează, apărându-se de toate condițiile umane” (p. 93). În ultimă instanță, dragostea lor secretă, o dragoste de maturitate, trecută prin pârjolul ideologic al comunismului în plin proces de instaurare, conducea spre redescoperirea propriei ființe: „Cea mai frumoasă (va conchide Blaga) și, în același timp, cea mai legitimă urare ce-o poți face cuiva este: „Să ajungi în țara făgăduinței. Pe care
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
ale soarelui, istovindu-se-n căutatele ape. Se zbuciumă sângele urcând prin rădăcinile copacului din trup, împământenind sămânța coaptă cu irizări cuibărite-n miez. Alunecă prin simțurile mele uscate firul de apă-n dans, izvorul câmpiei, încremenite fibre atinse de pîrjol, așteaptă să respire ploile repezi. Tu-mi apleci cumpăna-n interior până-n limpede ochiul fântânii și mă ungi cu mirul ei rece pe fruntea boltită de ani. Referință Bibliografică: Zile de vară / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZILE DE VARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358801_a_360130]
-
Un general de-acum, ajută-mă să omor Și-apoi primește-mă în lăcașul tău odihnitor. III-lea CETĂȚEAN Pe cel ce călcata voia stăpânirii Să cadă trăznetul nimicirii. IV-lea CETĂȚEAN Prigonește pe ai lui, Să cadă casa în pârjolul focului. V-lea CETĂȚEAN Prea sfinte Zeu, nu-l mai răbda! VI-lea CETĂȚEAN ( Cetățean orb) Să aibă parte de lumină precum vederea mea! VII-lea CETĂȚEAN Să-l sfâșie zeul negurilor! VIII-lea CETĂȚEAN Te îndură de popor! IX
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
să eliberezi poporul de tirania Iernii, dacă îți dăruiesc flacăra din inima mea! Primăvara acceptase acest joc din pură curiozitate, fără să intuiască urmările și cum se va termina. Văicărerile lui Norocel o amuzaseră, ca și vorbele lui hazlii cu pârjolul și moartea lui Mărțișor. Însă, chipul agitat al voinicului, cu părul răvășit și cu ochii aceștia de foc...cum se târăște la picioarele sale și se agață de rochia sa...Iată! Din ochii lui țâșnesc acum flăcări, care cresc...se
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
INTELIGENȚEI ȘI NONVIOLENȚEI, O ”REVOLUȚIE A POEȚILOR”, FIINDCĂ SIMBOLUL UNITĂȚII NAȚIONALE VA FI ÎNSUȘI ANDREI MUREȘANU, FĂURITORUL PAȘOPTIST AL IMNULUI ”DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE”, ATÂT DE ACTUAL ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ TULBURE ȘI DRAMATICĂ. SE VA PORNI O MARE MIȘCARE, CA UN PÂRJOL AL PURIFICĂRII NEAMULUI ROMÂNESC, O MIȘCARE PENTRU UNITATEA, REÎNTREGIREA ȘI REPRIMENIREA NAȚIUNII ROMÂNE! Referință Bibliografică: deșteptați-vă...! / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 931, Anul III, 19 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
DEŞTEPTAŢI-VĂ...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360438_a_361767]
-
cu deplina iubire. Peste Neam au înflorit toate năzuințele. S-au ars toate metehnele, toate prejudecățile, toate amăgirile, toate orgoliile și s-a semănat sămânță bună pentru a rodi înmiit. Dar iudele au semănat neghina, au învrăjbit și-au ațâțat pârjolul, pregătind oțetul, fierea, spinii, piroanele, uciderea și defăimarea, neștiind că la capătul lor sus pe cruce se așează slava Învierii. În clipa când te-au pironit pe cruce/ S-a rupt istoria romană-n două.../ Cu “omul nou” începe era
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]