164 matches
-
se pot afirma ca artiști în România, unde muzica, pictura, arta în general sunt prost plătite. Că, după ce vor termina studiile, vor pleca în străinătate. Degeaba încerca moderatoarea dezbaterii să-i convingă că ar avea ce face și aici, că pârliții ăștia de români merită și ei să asculte din când în când un concert simfonic sau să viziteze o expoziție de calitate. În special o tânără domnișoară era cât se poate de vehementă: nu, aici nu au ce face, aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un naiv, precum inventatoarea lui Tiffany Reynaud, dar născocea tot felul de subterfugii pentru a-și justifica chiulul de la lectură. După cronica cu pricina, m-am întâlnit pe stradă cu el și, când m-a văzut, se aștepta ca un pârlit ca mine să-i cadă în genunchi, mulțumesc, maestre, că m-ați băgat în seamă. Câtă mărinimie, Dumnezeule, așa ceva nu mai găsești în ziua de azi! I-am spus că la mine la țară maniheiștii ăștia erau ceva mai rari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că nici el n-a citit cartea. Și doar io spusesem că era abuziv considerat alfabetizat. Oricum avea treabă, avea de luat o căruță de coceni, treburi mai urgente. Am scris despre el că la magazin la Farmacistu muncea un pârlit de paișpe ani, care era plătit cu țigări și rachiu contrafăcut în loc de bani. Asta era perfect adevărat, dar Tarabă nu mai lucrase acolo de aproximativ cinci ani. Faptul se prescrisese. S-au întâmplat chestii suprarealiste. Reacția mea a fost una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
În afară de orice pregătire statistică, aflat acum În atribuții nepotrivite vârstei și locului - și nici măcar Împins de sărăcie și nevoi, de vreme ce Îl aștepta, la ora prânzului, mașina lui de casă trasă mai la o parte, ferită de ochii șefilor și ai pârliților de funcționari, colegii lui. Am mai cunoscut un asemenea ofițer general, cu moșie și moară În Dobrogea și altă moșie În Teleorman, cu case mărețe În Bd. Dacia, fost șef spiritual al cercetașilor României și aghio tant al lui Vodă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
satul unor slugi de la o Întreprindere ce o conduceam, am rămas Încremenit. Oamenii ăștia erau În sat la ei, În casa lor plină de țoale și În ograda lor mult cuprinsă, cu vite, porci și păsări, mai boieri decât toți pârliții de „boieri“ Împușcă fraieri ca mine și ca alții, de la care primeau bacșiș, [cărora] ne ziceau „să trăiți!“ și ne spălau scuipătorile. Dar, În afară de această uzură zilnică pe urma bleste maților de bani și iar bani, sărmanul nostru prieten mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
printr-o ușiță falsă, bucătăria și atenansele Înșirate de-a lungul unui coridor cu geamlâcul putred și cu un singur rând de ferestre, unde locuia și Maia, cu surorile și slu gile Eufimiei. ...Ce bine locuia În acea vreme un pârlit de chiriaș - nu proprietar ca Bucuțenii și pe care nu vi-l mai numesc - Într-unul din cele mai centrale și confortabile blocuri din Capitală; și mai având Încă o garsonieră elegantă În Parcul Bonaparte, volup tuos amenajată. L-am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
răpitorul M.P. și te-a părăsit, sărmanul meu prieten! (Te iubesc foarte mult!) De, acestea sunt, dragul meu, consecințele unei prea mari sincerități față de femei. (Niște ființe interesate.) Nu știu cine e impostorul care a spus că fericirea este urâtă (o fi pârlitul de Lamartine?), dar le bonheur me sied bien a spus-o precis Costals în Les Lépreuses! În ceea ce privește cheia, imaginația mea bolnăvicioasă a și creat imaginea unei Stănculence perfide și criminale, care, profitând de naivitatea unor tineri (sic), dorește cheia primită
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
germană, Îmi vine să-i fac iarăși o declarație de dragoste Limbii Române: te iubesc, nu mai puțin decât Noica, dar cu totul altfel). Mă paște, zic, o Înclinație perversă, vizionară: invazia, aș zice, ca de lăcuste, a sărăciei! Toți pârliții și râioșii lumii, Înfometații În zdrențe, năvălind peste și În luxosul spațiu locativ al Berlinului. Și mă paște des, tocmai acum, pentru că lucrez zilnic la traducerea Mediteranei lui Panait Istrati și Îmi dau târcoale (te pup, drăguța mea Limbă Română
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timp stătuse o vrăjitoare care dădea în cărți și împrumuta cu dobîndă... Mi s-a spus că în adevăr acel colț de sălbăticie e de vînzare și că prețul, de vreo patru mii de lei, trebuie plătit în mîna unui pîrlit de fotograf care se află la Ploiești... Vedeam în încă tînăra mea închipuire orășelul schimbîndu-se: străzi largi s-ar fi deschis spre gara încă neterminată, casele lucrătorilor s-ar fi clădit pe ambele margini; o baie, o sală de adunare
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
o altă măsuța mobilă, acoperită cu cauciuc, cu pâsla sau adesea cu hârtie șmirghel și care are o miscare circulară alternativă. 9) Periile mecanice, compuse din perii cilindrice rotative, pentru perierea țesăturii după scămoșare și tundere. 10) Mașinile de de pârlit, pentru a elimina de pe fir sau stofă aspectul său scămoșat. Aceste mașini operează prin trecerea rapidă a țesăturii pe cilindri sau plăci curbate puternic încălzite sau mai curând peste flăcări de gaze. 11) Mașinile pentru lustruit șfori, mașinile de lustruit
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
În anii 50, pe secetă, mai dansau paparudele, niște țigăncușe îmbrăcate cu fuste de boz. Conform tradiției, mâna scrântită se vindeca dacă era călcată pe prag de o femeie care a născut gemeni. Ca obiceiuri specifice locului, îmi amintesc despre pârlitul socrului, un ritual de purificare prin foc, ancestral, practicat cu ocazia nunții, când socrul, ca ispășitor, era trecut prin foc. De asemenea, tot cu ocazia nunții se mai practica dansul ursului, când un bărbat se costuma în urs și țopăia
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
la "V. la ț." care, atunci, trebuia să se cheme "Viața la oraș", iar acum se chiamă "Tănase Scatiu". E vorba tocmai de Tincuța, de Mihaiu (în parte) și de mitocanul de Scatiu, devenit om grozav. Am să judec pe pârliții de arendășei, ajunși bogați, deveniți factori politici, falși în întâia și a 2-a generație”, îi scria el lui Maiorescu, dezvăluindu-și intenția de a prezenta detaliat și subiectiv conflictul social între clasa boierească și burghezia în plină formare.<ref
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
legătura familiei cu satul se făcea prin intermediul vecinilor." Am încercat să prezentăm foarte succint contribuția profesorului Viorel Rogoz la dezvoltarea etnologiei românești - și nu numai - cu toate că într-un Epitaf (adresat Maestrului Villon) se autocaracterizează ironic: „În lumea asta-s un pârlit N-am facut brumă de avere... Iar tu îți râzi când vezi ce scriu... Lăsă în ciornă cinci tratate... (Balast pentru posteritate...)” Nu putem încheia fără să menționăm câteva citări importane, venite din partea foștilor dascăli și mentori clujeni: 1) Ion
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
stingerea incendiilor, aveau sarcini în cazul demolărilor și pentru salvarea oamenilor și a bunurilor. La 24 august 1870 poliția elaborează instrucțiuni prin care interzicea depozitarea lemnelor și a paielor în poduri, trecerea străzilor cu facle, aprinderea țigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor, aprinderea focurilor de paie și iarbă uscată, lăsarea lumânărilor aprinse în case. Atelierele de meseriași trebuiau dotate cu pompe, butoaie de apă, scări, găleți și căngi, iar participarea cetățenilor la stingerea incendiilor era obligatorie. Din 1890 trebuiau dotate și
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]