398 matches
-
sa.... Drumul lung, înfiorător de lung, de greu și de primejdios, peste mări, munți, prăpăstii, pustiuri, râuri, lacuri și torente, prin păduri interminabile, cât veacul, cu urși, lupi, râși și tâlhari, la pândă; drumul șerpuind agale, prin poieni, prin lunci, pârloage, miriști și câmpii, prin praf, sub vipia soarelui încingându-le armurile ori sub văpaia înghețată a lunii; drumul nesfârșit, întortocheat, drumul fără de întoarcere, către Pontul Stâng, și mai departe, înainte, mereu înainte, înspre stelele reci și neprietenoase ale Nordului. Cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vă spuie cinstit dacă învoielile la arendașii vecini cu Amara sunt mai grele ca pe moșiile dumnealor. Arendașul însă, împins de nevoi, a făcut economii la cheltuieli, a cultivat mai intens pământul, a pus în circulație terenuri care înainte erau pârloage, a introdus mașini, în sfârșit, a ridicat nivelul exploatării agricole. Toate astea nu valorează nimica? Or fi ei și arendași ticăloși care asupresc pe țărani, cum sunt și printre proprietari, dar să-i osândim așa, în bloc, fără circumstanțe ușurătoare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
noastre funciare au continuat să fie agrare, și nu agricole, centrate adică pe proprietate, și nu pe productivitate : noi vă dăm pămînt, ce faceți apoi cu el e treaba voastră ! și aproape un sfert din acest pămînt a rămas astfel pîrloagă... Spațiul public, odinioară în întregime etatizat, a fost și el „privatizat” sui-generis, de la trotuare la patrimoniu. Fapt mai puțin vizibil, dar probabil mai important, această febră a proprietății private a scos practic de pe scenă problema vitală a bunului public : știm
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că „Dumnezeu se odihnește, demonul se frămîntă”, cum spune un scriitor brazilian pomenit de Banu. Odihna, care mergea mînă în mînă cu primenirea și care nu însemna (doar) distracție, era, de aceea, sfîntă. Ea privea deopotrivă și natura : „«pămînt în pîrloagă» - vechi principiu țărănesc, care-i îndemna pe cultivatori ca, astfel, să protejeze resursele solului. În zilele noastre, e nevoie de interdicții venite de la Bruxelles și de supraveghere cu ajutorul elicopterelor pentru ca vechiul consemn să fie respectat. Suverana productivitate interzice, face suspectă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Între San Pedro și Yubani nu ar supraviețui nici o sută de coloni, și dumneavoastră știți asta, le răspunse el. Acest pământ nu e bun decât pentru selvă. Dacă tăiați copacii și încercați să semănați, în patru ani totul ar deveni pârloagă, fără posibilitatea de a fi recuperat. Prima recoltă va fi magnifică; a doua, normală, iar a treia, practic, nu ar mai exista. Orice student în anul întâi la agronomie știe asta... — E ceva în afara jurisdicției mele. Nu pot și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
după aceea. Nu le păsa că vor fi secătuite, că vor fi luate de eroziuni sau că se vor transforma în deșerturi. În America de Nord, negustorii de cherestea au defrișat, una după alta, păduri imense pe care le-au transformat în pârloage și din care au folosit de abia treizeci la sută din lemn. Ca să evite munca de tăiere, aruncau în aer copacii mari cu praf de pușcă, distrugându-i pe cei mai mari care, căzând, îi spulberau pe cei mici. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se uitau la el cum citește, râzând și hârjonindu-se-ntre ei ca o turmă de porci. Numai cine le-a văzut cu ochii lui, poate să descrie dezolarea acelor câmpuri. Am străbătut Calabria Citra și Lucania, cu sate sărace, pârloage pustii, întinderi de copaci bolnavi, câmpuri ce au aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Mă gândeam că numai cei din zona satului Stilo să fi fost atât de oropsiți; oamenii de prin părțile mele trag din greu ducându-și zilele cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
înstăriți ca voi, ei, sunt bogați și bogați, dar cei din provincie miros de la o poștă ca și stăpânul lor, și dacă îi răzui puțin se simte duhoarea scabiei spaniole. Am traversat Calabria Citra și Lucania, sate foarte sărace, cu pârloage pustii, cu zone de arbori uscați și câmpii ce aveau aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Credeam că numai satele din preajma celui în care văzusem lumina zilei, erau atât de sărace; oamenii de la mine o duc greu, toată averea lor se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bete în urma unor chefuri făcute împreună cu negustori în trecere pe-acolo. Era încă lumină și, pe neașteptate, au fost atacate de o puzderie de tarantule ieșite din puțuri secătuite, din mărăciniș, din crăpături de stânci, din cariere de piatră, din pârloage, din case coșcovite și lăsate de izbeliște. Câțiva dintre noi au asistat la acea grozăvie: tarantulele putrezeau una-ntr-alta și la trecerea lor lăsau în urmă niște bale purulente și un miros de nedescris. La un moment dat au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o performanță tristă a sarcasmului. Într‐ adevăr, nu izbutise să‐și adune poeziile într‐ un volum tipărit, așa că rămăsese tot... fostul funcționar de la Casa Națională, însă pensionat. Aici activitatea lui se încheiase rotund... Îmbătrânise, avea în toată înfățișarea ceva de pârloagă spelbă, sărăcită de vânturile lui noiembrie. Atunci i‐am văzut noblețea obosită a ochilor și i‐ am întâlnit cu adevărat privirea. Mi‐ a zâmbit pentru întâia oară, dar și pentru ultima dată, deoarec e el avea curând să se ducă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în străinătate; azi Confecții..., în Lohn! Agricultura socialistă a dispărut. S-au ridicat câteva proprietăți cu acumulări masive de teren și prelucrare corespunzătoare dar marea majoritate a suprafețelor de teren nu sunt lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv și neprofitabil. Pârloaga este "cultura națională" iar bălăria preponderent vasluiană. Ar fi un semn de redresare în pomicultură (suprafețe plantate mai mult decât până în 1989) și zootehnie. Populația de la sate este foarte îmbătrânită și sistema de mașini agricole cvasi-inexistentă. Dorință de muncă: niet
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dacă mulți așteaptă cofe de moși adică să le vină cam de-a gata, ca și cum ar fi mari valori; ba unora li se încrețește nasul cerând salarii mai mari, 57 compensații, procente etc., la rezultate mai slabe ! că, pământurile sunt pârloagă... întreb: ce ne trebuie să înțelegem că fără muncă nu se poate ? Dar muncă, nu simulare ! * La mulți ani la alde Neculai de Sf. Nicolae: domnilor Pascu, Safir, Ignat și multor altor prieteni sau ne... Le doresc sănătate și fericire
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nimic ! De o săptămână soarele arde necruțător, temperatura "oficială" e de 380C, în aer liber nu se poate respira, e înnăbușitor la umbră. Pământul e crăpat, miriștile (puține) nu oferă hrană la animale. Oamenii aleargă înnebuniți după furaje, din 297 pârloage (multe) nu se poate valorifica nimic. Animalele au început să slăbească, suferă de sete și de foame. în mass-media sunt "bătălii" politice, pe temă. Unde se mai face câte o aducțiune de apă e succes epocal, fântânile sunt "monitorizate" (ce-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
will take all. KENT: But who is with hîm? GENTLEMAN: None but the Fool, who labors to outjest Hîș heart-struck injuries. KENT: Șir, I do know you, And dare upon the warrant of my note ACTUL III SCENĂ 1 (O pîrloaga. Furtună cu tunete și fulgere. Intra Kent și un Curtean, din părți diferite) KENT: Cine-i pe-aici, afară De vremea rea? CURTEANUL: Unul la suflet că și vremea, Neliniștit. KENT: Te știu. Regele unde-i? CURTEANUL: Luptînd cu elementele-nfuriate
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
servile ministers, KENT: Puține vorbe, -n fapt, mai mult că toate: Cînd vom găsi pe rege mergi pe-ăl drum Și eu pe ăsta , cine-l vede-ntîi, Să strige pe cellalt. Ies în părți diferite) SCENĂ 2 (Altă parte a pîrloagei. Furtună continuă. Intra Lear și Bufonul) LEAR: Vînturi, suflați, și-obrajii spargeți! Viforîți, Ruperi de nori; și trîmbe, potopiți Pîn' ne-necați clopotniți, pește vîrf! Sulfurice, blestem-purtînde focuri, Vestiri de trăznete stejarii despicînd, Pîrliți-mi părul alb! Tot-zguduinde tunet, Izbește sfera
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
rog, fii cu luare-aminte. (Iese) EDMUND: De-această milă, -oprită ție, ducele Va ști îndată, de scrisoare-asemeni. Pare-un frumos serviciu; mi-o atrage Ce pierde tata: tot, nu mai puțin. Cel tînăr suie, cade cel bătrîn. (Iese) SCENĂ 4 (Pîrloaga. În fața colibei. Intra Lear, Kent și Bufonul.) KENT: Aici e locul; bun stăpîne, intră. Cruzimea nopții sub cer liber e prea grea, Natura s-o îndure. LEAR: Lasă-mă. KENT: Stăpîn bun, intră-aici. LEAR: Vrei inima să-mi frîngi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
thee away; good friend, be gone: Thy comfort can do me no good at all; Thee they may hurt. OLD MAN: You cannot see your way. GLOUCESTER: I have no way and therefore want no eyes; ACTUL IV SCENĂ 1 (Pîrloaga. Intra Edgar) EDGAR: Mai bine-așa, si sa te știi-n dispreț, Decît și în dispreț și lingușit. Cel mai de jos, zvîrlit de soarta lucru, -N speranță-i încă, nu trăiește-n frică: Schimbarea cea de plîns e din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
perdelele de protecție împotriva alunecărilor de teren, au distrus plantațiile de vie de soiuri pure cum erau cele vreo cincizeci de hectare de Cabernet Sauvignon de la Rînceni unde nu a mai rămas nici un butuc și acum este o măreață pârloagă în loc. Cei mai înfocați distrugători au fost niște gânjuri de moșnegi cu minte puțină care rumegaseră îndelung ani întregi ura în ei și acum vărsau veninul pe tot ce era în jur. Cred că tatăl meu Dumnezeu să-l odihnească
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se socializează, se periferizează. Nemaiavînd economie, suntem dominați, suntem la discreția marelui capital și a instituțiilor internaționale care îl slujesc. Ce mai reprezintă România fără econo-mie? "Țara tuturor posibilităților", vorba Elenei Udrea. Mai avem o populație rătăcită și sărăcită, o pîrloagă de teritoriu, o limbă tot mai aproximativă, " șmecheri de România", cîteva păduri în care încă ne mai putem retrage, rîuri care ies din matcă anual, cutremure, servicii secrete, echipă de fotbal (cu antrenor nou, pe deasupra), cîțiva post-țărani, cum spuneam, cam
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vă ușura munca. • Dacă smulgeți buruienile cu mâinile, folosiți mănușile. Această precauție este indispensabilă când aveți de-a face cu buruieni spinoase sau urzicătoare. • Printre buruienile cele mai întâlnite se regăsesc, în ordine alfabetică: coada-șoricelului, pelinul, pirul, Rourita sanguinee, iarba pârloagelor, oțetarul, susaiul, iedera, volbura, trifoiul mărunt, granatul, măcrișul iepuresc, păpădia, pătlagina, grașița, coada-calului, trifoiul, podbalul și ventrilica. • Mai mulți factori contribuie la dezvoltarea și înmulțirea buruienilor. Dacă îi reduceți, veți elimina buruienile din grădină, din straturi și din grădina de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pe vulpe. Când răsare soarele, înainte de a se duce în vizuină, face câteva salturi mari în stânga și-n dreapta, se întoarce pe propriile-i urme, mai face un salt și se furișează în câte-un hățiș sau în câte-o pârloagă unde doarme liniștit toată ziua. Când ajung și câinii prin preajmă, ce să vezi? o iau ba la dreapta, ba la stânga, șovăitori, și în scurt timp ajung să nu mai priceapă nicio boabă din toate semnele lui, luând de bună
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
1950-1990 s-a înregistrat triplarea populației arabe și doar dublarea producției cerealiere. Fenomenul are la bază mai multe cauze obiective: calitatea precară a procedurilor agrotehnice folosite, condițiile climatice vitrege, utilizarea insuficientă a puținei suprafeței agricole disponibile (menținerea în stare de pârloagă a 30-40% din suprafața agricolă utilă la scara întregului spațiu arabofon). La toate acestea trebuie adăugată ineficacitatea politicilor agricole și sistemului de prețuri adoptate în ultimele decenii mai ales în statele bogate petro gazeifere, care au folosit importantele dividende petroliere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cetățean al României. Precizez spusele sale: "Ce se întâmplă acum cu agricultura din țara noastră este o crimă. Justific afirmația. Se vede chiar cu o privire fugară asupra unor terenuri fertile din țară noastră care sunt complet îmburuienate, sunt lăsate pârloagă și nu produc nimic. Iată de ce am ajuns să ne hrănim cu cartofi din Egipt, tomate din Turcia, mere din Polonia etc. Cum vom ieși din acest dezastru? Cu cât va fi mai rapidă și mai serioasă gândirea guvernanților, cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
1985). Viorica împreună cu soțul ei, Vasile Bărbulescu au reușit să aibă societăți comerciale (Eurogas - Prescom) cu aproximativ 350 angajați în Fieni, județul Dâmbovița. Locuitorii din sat, se ocupă cu agricultura, ca în timpuri vechi, mijloacele mecanizate fiind greu la îndemână, pârloagele dominând peisajul. Nici zootehnia nu merge deloc, fiind foarte puține animale în îngrijire. Cândva, în anii '50, satul vuia, spre asfințit, de clopote, tălăngi, pocnituri de bici, strigătele stăpânilor și copiilor, plânsete, înjurături sau cântece, mugetele și behăiturile animalelor din
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cumplită de pe parcursul acestor 70 de ani. Închipuiți-vă, privind din dealul Giurgioana, spre Răsărit, peisajul coborâtor în trepte spre Zeletin brăzdat de fâșii de semănături, în special porumb, grâu, mei, orz, floarea soarelui, cânepă și pe ici pe colo pârloage. În capătul lor fânăriile cât se vedea cu ochii de la Podu Turcului spre Berheci, în mijloc Zeletinul, care s-a revărsat în primăvară devreme, lăsând ochiuri mari de apă pe șes. În toată vara n-a căzut un strop de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]