297 matches
-
moldovenesc și de folosul și hrana pământului Moldovei; 4) că de acum vor plăti deosebit și chirie pentru loc, va să zică o a treia dare; 5) că afară de aceste locuri de așezare (60 de mile pătrate) mai cer permisiunea de a pășuna și pe alte locuri deșerte și că pentru un asemenea beneficiu vor să plătească alîm îndoit; 6) că li se dă permisiune, însă să n-aibă voie a zidi lăcaș sau sălaș, nici a bate par sau țăruș în pământ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de adeverință eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol. ... (7) Consiliile locale, prin reprezentantul legal, pot depune cereri de plată pentru pajiștile permanente aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale pentru care nu au fost încheiate contracte, sau pe care nu pășunează animalele fermierilor, iar pe aceste terenuri trebuie să desfășoare propria activitate agricolă, cu respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242319_a_243648]
-
da în antepriză pentru a fi încasată. La început, goștina se lua pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit comun, pentru toate localitățile și pentru toate vitele omului, oriunde ar fi pășunat. Un fel de dare pe capul de animal aflat la pășunat. Deseatina era o dare luată de domnie: din 10 părți se lua una. Regula stabilită de Episcopie pentru cei de pe moșia ei spunea: până la 50 de stupi se lua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
imaginile noastre construite în biroul institutului s-au evaporat rapid imediat ce am întâlnit în drumul nostru comune așezate, bogate, cu acces la toate utilitățile. La intrarea în sat, pe partea dreaptă, ne-a însoțit imașul comunal, larg, pregătit parcă pentru pășunat la începutul lunii mai și care ne-a oferit perspectiva de a vedea deja așezarea, turnul bisericii și chiar primele case ale satului. Drumul era mărginit pe ambele părți de un fel de pietre de hotar pereche, asemănătoare cu bornele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pe la mijlocul sec. al XIV-lea, se extinde proprietatea privată pe aproape întreg trupul de moșie al satului, prin libertatea fiecărei familii de a-și organiza structura proprietății după un plan personal și prin inexistența turmelor colective de animale (animalele erau pășunate pe anumite porțiuni ale curelei de pământ sau pe zone de pământ izolate, obținute prin cumpărare sau moștenire). ȘCOALA Despre o școală pentru copii satelor nu se putea vorbi în primele decenii ale secolului al XIX- lea. Carte nu știau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fel, Înflorea cânepa de vară și inul. Câmpul tot era În floare. După primul război, comuna avea pășunea ei. Mai greu a fost până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
greu a fost până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul Gălăuțașului, iar În Padina era cireada cea mare de vite la care se rânduiau anual mai mulți păstori. Mi i
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acelea purtate de sute de vite cu ecoul lor ce se răspândea până departe În codru, Îți crea impresia că asculți o simfonie pastorală. După ce se cosea otava de prin grădini și se punea la adăpost, vitele erau libere să pășuneze prin țarină. Nu era nici o opreliște. Grija lor o purtau acum copiii și oamenii bătrâni. Cei mai În putere, bărbați dar și femei, mai aveau Încă multe de făcut. Bărbații adunau lemne pentru iarnă, iar femeile pregăteau inul și cânepa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
până la lotul de la Ghelmegioaia unde ajungeam în zori de zi. Imediat încărcăm carul cu snopi de grâu (tata mi-i dădea cu furca și eu îi clădeam), după care mergeam întins spre casă, de unde el pleca la primărie, eu la pășunat boii. Se repeta operația câteva nopți la rând și se relua în verile următoare, cu mine sau cu alt frate ce îmi lua locul. Vreau să spun că nu se eschiva de la nici o muncă, dar nu își neglija niciodată serviciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
bob. La data de 9 martie, munca principală la câmp o constituia curățirea terenului, Întrucât acolo nu se taie porumbul ca la noi. Munca ar fi prea costisitoare. Toată toamna după cules, chiar și iarna când timpul permite, vitele au pășunat În porumbiște. Munca aceasta e ușoară, Întrucât tot terenul fermei e Înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce Împarte terenul unei ferme În două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
doilea paznic, surâzând, ne cere respectivul dolar. Suntem din nou În Illinois, În partea centrală și sudică. Se zorește cu prașila porumbului. Ovăzul e frumos dezvoltat. Câțiva fermieri au dat drumul tineretului bovin În lanurile de ovăz. După ce va fi pășunat, vor ara și semăna porumb furajer. În fiecare fermă vacile sunt scoase la pășune, fără nicio pază, grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ogorul sterp era aplicat la noi În două variante. Se ara În Mai și În restul timpului se grapa până la semănat. A doua variantă. Se ara În iunie, deci În luna cea mai ploioasă a anului. Până În iunie, terenul era pășunat cu oile, se aplica deci, cu foarte mare succes, asolamentul oaie grâu. Nu degeaba circula zicătoarea! „ piciorul oii e de aur”. Am aplicat cu succes sistemul oaie grâu la gara Ivănești, la moșia ing. Gh. Roiu. Fără acest sistem, nu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe complexul realizat oaie-paie coceni grâu. Să nu uităm că oile puteau pășuna În porumbiște până toamna târziu. Agrotehnica nouă nu ținea seama de acest sistem, recomandând arătura imediat după orice recoltare. Această recomandare o practicau toți cei ce nu aveau oi. Așa făceam și eu la gara Ghimpați. Dar nici producția și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Totuși sorgul zaharat nu s-a extins. La fel nici cel pentru boabe și nutreț. Un fapt important pentru statul Kansas e și creșterea vitelor; multe vite pe câmp, În loturi mari, Împrejmuite cu sârmă ghimpată, cum și multe vite pășunând grâul. În Kansas sunt În general 3.600.000 bovine și 3.580.000 porci, mai mulți decât În România. Oi, cele mai multe, vin din alte state pentru pășunat pe lanurile de gâru, iarna. Cea mai răspândită rasă cornută e rasa
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o extindere foarte mare. Propaganda cea mai mare, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 106 după cum am arătat, i-a făcut-o Ford. Se cultivă mult și În porumb, pentru a fi Însilozată sau pentru a fi pășunată. În fermele ce au vaci de lapte, se seamănă În lanurile de porumb, pentru siloz. Fermierul nostru, Mr. Hughes, face fân de soia, dar cultivă și pentru boabe. Suntem invitați Într-o seară la un concert al fanfarei studențești. Sala
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe timp de vară. Hrănirea vacilor la pășune. Începerea și încheierea sezonului de pășunat și respectiv durata acestuia, sunt în funcție de zonă și în special de regimul termic și de posibilitățile de acoperire a necesarului de nutreț verde pentru vacile care pășunează. În principiu, începerea pășunatului se va face când iarba a ajuns la 10-15 cm înălțime, iar tempertura pe timp de noapte nu scade sub 5 oC, ceea ce corespunde pentru zona de câmpie cu data de 25 aprilie 5 mai, iar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care masa verde de pe pășune nu poate acoperi întregul necesar, se vor administra suplimentar nutrețuri verzi la iesle, ori se vor scoate o parte din vaci de pe pășune în vederea corelării producției de masă verde cu necesarul grupului de animale care pășunează. Pe tot sezonul de pășunat se vor asigura săruri minerale atât prin includerea lor în amestecul de nutrețuri concentrate, cât și sub formă de brichete minerale din care nu trebuie să lipsească Mg. Vacile se introduc pe parcela de pășune
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
va ține seama de cantitatea pe care o furnizează pajiștile și de momentul când acestea pot fi folosite, urmând ca restul să se completeze cu nutrețuri cultivate. În funcție de aceste elemente, se stabilește și programul de pășunat. În mod obișnuit, se pășunează dimineața circa 4 ore, iar după amiaza se administrează nutrețul verde la iesle. Acest sistem mixt, cu utilizarea pajiștilor naturale sau a celor temporare, este cel mai adecvat pentru majoritatea zonelor din țara noastră. Tehnica hrănirii vacilor pe timp de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap. velniță d. ucr. vynnyća. LACUL DRACULUI, deal din localitatea Blidari, în partea vestică, având un loc de pășunat animalele. Toponimul stă în legătură cu tradiția locală, existentă și în alte zone ale României, care se referea la niște locuri bântuite de duhul cel rău. Dar ar putea fi vorba și de o metaforă referitoare la natura terenului (loc prăpăstios). Et.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
că a fost în slujba bătrânului boier, ca ajutor de administrator, având sub poruncă paznicii de câmp și de pădure, iar eu îl ajut la treburile dumisale, după cât mă pricep și eu. De asta boierul ne-a dat voie să pășunăm vitele în poienile din pădurea dumisale!” Andrieș dădu din cap în semn că este la curent dar a ținut să încheie discuția prin îndemnul să aibă grijă ca nu cumva alți săteni să-și ducă vitele la pășunat în poienile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu penelul, e țesută în fire de păr de toate nuanțele posibile : ea înfățișează un munte depărtat în fund ; pe vârful lui stă un călător, iar la poale-i curge o apă mare ; dincoace de apă e un cioban, care pășunează o turmă de o speță destul de problematică ; în sfârșit, călătorul din vârful muntelui își aprinde țigara la luleaua ciobanului din vale... Ce per- spectivă ! De câte ori mă rade, o admir, căci într-adins m- așează cu fața spre opera lui - știe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu numai doleanțele iobagilor săi pe care-i disprețuia, dar făcea cele mai mari mizerii și boierilor privilegiați care și ei se jeluiesc astfel: - «Ne-a ocupat două mori și un loc de moară și le stăpânește, munții ni-i pășunează cu vitele sale, iar oile și vacile noastre nu le permite în munții noștri, deși din vechime a fost obicei să-și mâne oile și vitele în munții proprii prin hotarele și cărările satelor de sub munte...astfel și noi boierii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
departe. 4. Armata adeseori își ia bani naturalele dela noi...dar nu cu prețul pieții, ci cu câte 60 de bani ferdela de grâu. Când primesc în natură, le iau numai cu daruri.... 5. ...iarba din grădinile noastre atâta este pășunată de caii soldaților încartiruiți că nu mai putem cosi un fir. 6. Făcându-se adeseori cercetări și alte expediții în sat, se trimit din partea scaunului, persoane pe care trebuie să le susținem cu mâncare, băutură, fân, ovăs, dar nu ne
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau uscat, iar multe din izvoare și râurile zonei au secat. Dacă totuși o parte din vitele de aici au mai fost salvate, aceasta se datorește faptului că mulți boieri și iobagi au trecut granița cu ele și le-au pășunat și le-au susținut pe munții, câmpiile și cu fânul din Țara Românească. Poate și prin aceasta se explică numărul foarte redus de animale rezultat la conscripția din 1722 și în general în cele următoare efectuate în cursul întregului secol
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]