7,505 matches
-
Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă de înălțime (punct geodezic); La Gârlă - braț al unei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
agricol ocupa 4720 ha (89,95%), terenul silvic 139 ha (2,63%), ape, bălți, lacuri - 116 ha (2,19%), teren neproductiv 58 ha (0,09%), teren pentru construcții 152 ha (2,64%). Terenul agricol cuprindea: arabil 3826 ha (81,10%), pășuni 661 ha (14%), fânețe 152 ha (3,22%), vii 14 ha (0,29%), livezi 65 ha (1,39%). Din cele 5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
că în 2002 din cei 6087 de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată cum era folosită suprafața comunei Lespezi în 2009: Modul de folosință Suprafața (ha) % în total agricol % în total județ Arabil 3268 61,22 73,85 Pășuni 9265 22,12 20,90 Fânețe 108 2,58 2,44 Vii 23.63 0,56 0,53 Livezi 100.86 2,42 2,28 Total agricol 4425.49 88,9 100,0 Păduri 177.85 4,25 21,09
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare, având în vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane. Densitatea animalelor este moderată, fiind de cca. 60 UVM/100 ha arabil, plus fânețe și respectiv 310 UVM/100 ha pășune, ceea ce indică posibilitatea de creștere a efectivelor. Efectivul de animale la nivelul comunei Lespezi: Specii Număr Bovine total 1360 Din care : Vaci 740 Junici 52 Porcine total 2080 Din care: Scroafe 87 Ovine total 2560 Din care: Oi matcă 1700
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cristina Mihaela Minciună. Din 2008, în incinta dispensarului funcționează încă o farmacie care aparține surorilor Alina și Anca Grigoriu. E.S. 4.6. ACTIVITATEA SANITAR - VETERINARĂ Păstoritul este cea mai veche ocupație agricolă a românilor, Valea Siretului, cu suprafețe întinse de pășuni, fânețe și culturi furajere, fiind favorabilă creșterii animalelor din cele mai vechi timpuri. Dezvoltarea acestei subramuri a agriculturii a necesitat cunoștinte de apărare a sănătății animalelor și de prevenire a transmiterii bolilor de la acestea la oameni. În lucrarea „Pagini din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca o versiune literară a faimosului eseu al lui H.-R. Patapievici, Omul recent. Când cele două realități antitetice sunt puse față în față, opțiunea autorului este cât se poate de clară: "Ce lipsește? Răgetul vitelor seara, când veneau de la pășune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântecul cocoșilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârțâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcționare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt în cursul timpului, nu în afara
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
de pe pătura din crâng. E toamnă și pădurea are menstruație. Precum norii noaptea nedeslușită de deasupra apei, gânduri nevăzute zboară adânc "n mine. Șed la umbra mea ca Robinson pe insula pustie. Mă aflu pe o cergă "n mijlocul unei pășuni de la marginea satului Babe, la poalele muntelui Kosmaj. Deasupra mea pe o padină se află un bunker german vechi din anul 1943. Năpădit de lăstăriș și jneapăn. Lângă mine șade soția mea Liza Swift și camaradul meu de școală Teodor
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
depistare și prognoză. În vederea asigurării eficienței corespunzătoare a măsurilor de protecție, prin programele de acțiuni se va face, în mod obligatoriu, corelarea tratamentelor de combatere, ce se efectuează în păduri, cu acelea ce se aplică în culturi agricole, precum și pe pășuni și finețe. Pentru aplicarea corespunzătoare a tratamentelor de prevenire și combatere a dăunătorilor și bolilor, răspunderea revine conducătorului fiecărei unități silvice sau, după caz, al fiecărei unități deținătoare de terenuri cu vegetație forestiera. Articolul 22 În cadrul măsurilor de protecție a
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
medieval cu prospețimea ritmurilor subite, surprinzătoare și laconismul formulelor melodice minimale, repetitive, pe de altă parte de muzica vocală debussystă cu delicatețea unisonurilor stabilizatoare, fortificatoare și eleganța schimbărilor de macaz armonic; Mihai Damian (Chanson pentru flaut și soprană) adastă pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și clarinet) deconspiră magia sonorităților fruste
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
puternic... Mă tolăneam într-un șezlong, alături era încă unul, gol... Cădeau mere... le mîncam cu tot cu viermișorii albi, fragili... scriam atent la orice fiță de flutur, la orice tropăit de furnică... În amurg, audiam vacile sosind cu ugerele siliconate de la pășune... mersul trenurilor marfare... țipetele de copii excitați de înserare... De cîteva ori, poate doar de două, m-am... am devenit dealul pe care îl priveam... cu un soi de extaz indescriptibil... ERAM! În Iași, după ce am revenit în 1975, scriam
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
înțelege apelând la acest cadru teoretic . De asemenea, multe studii au dovedit că acest cadru poate fi aplicat și în cercetarea altor situații problematice decât cele investigate de obicei, precum modul în care sunt guvernate resursele de apă, pădurile ori pășunile. Unele dintre aceste situații noi sunt apărute foarte recent, precum cele legate de spațiul virtual (Hess, Ostrom, 2007). Două feluri de a utiliza cadrul ostromian de analiză Bunurile comune și, în general, cele colective sunt omniprezente în viața oamenilor. Pericolul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în mod tradițional satele devălmașe românești, îndeosebi cele din spațiul Vrancei. Prima parte a volumului cuprinde contribuții în acest sens. Analiza lui Stahl cu privire la modul în care comunitățile (sate sau confederații de sate) gestionau în comun resurse tradiționale precum pădurile, pășunile, iazurile etc. nu avea cum să nu nască imediat analogia cu cadrul teoretic ostromian, având în vedere că în ambele cazuri era vorba de resurse de același tip, disponibile comunităților tradiționale. De aceea, întrebarea dacă cele două cadre de analiză
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Ostrom le-a studiat; căci Ostrom s-a aplecat asupra acelor instituții care au reușit să facă față situațiilor în care resursele deveneau limitate sau chiar apărea o puternică penurie. Altfel spus, nu avem în vedere doar situațiile în care pășunea lui Hardin era încă imensă, iar animalele care o pășteau erau încă puține, ci mai ales acelea în care suprautilizarea pășunii era iminentă. În aceste din urmă cazuri se testează eficiența, capacitatea unui aranjament instituțional de a fi realmente o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
resursele deveneau limitate sau chiar apărea o puternică penurie. Altfel spus, nu avem în vedere doar situațiile în care pășunea lui Hardin era încă imensă, iar animalele care o pășteau erau încă puține, ci mai ales acelea în care suprautilizarea pășunii era iminentă. În aceste din urmă cazuri se testează eficiența, capacitatea unui aranjament instituțional de a fi realmente o soluție la problemele de acțiune colectivă care apar în fața unei comunități. Regulile de alegere O primă caracteristică a instituțiilor satului devălmaș
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ca întreg. Astfel, penuria s-a instalat; penurie nu doar de bunuri de consum (pe care o resimțea atât de acut populația), ci și de materii prime, de mijloace de muncă, precum și de forță de muncă . Situația este analogă suprautilizării pășunii lui Hardin: deteriorarea resurselor se instituie implacabil. Pe de o parte, la nivelul statului penuria a devenit o problemă aproape imposibil de gestionat, iar pe de altă parte, întreprinderea se comportă ca și cum abundența este încă în floare: abundența trebuia să
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ca obiect central bunurile comune. Capitolul este împărțit în două secțiuni. În prima secțiune definim bunurile comune și ilustrăm o serie de situații în care gestionarea acestora este problematică. De asemenea, pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și prezentăm o serie de soluții la acestea. În secțiunea 1.2 introducem noțiunea de bunuri comune, prin definirea acestora și diferențierea lor față de alte categorii de bunuri. În 1.2.2 discutăm un exemplu paradigmatic de bun comun, anume pășunea lui Hardin (1968). În secțiunea 1.2.3 discutăm cele două soluții clasice propuse pentru soluționarea problemelor bunurilor comune, soluția leviatanului și cea a privatizării. În 1.2.4 discutăm soluția alternativă propusă de Ostrom (1990, pp. 13-18) pentru rezolvarea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
asupra folosirii bunului comun. Astfel, indivizii sunt stimulați să consume într-o manieră maximală bunul respectiv, chiar dacă acest lucru duce la suprautilizarea lui. Pentru o înțelegere mai ușoară a problemei bunurilor comune, în secțiunea următoare vom face apel la exemplul pășunii lui Hardin (1968). 1.2.2. Pășunea lui Hardin Sintagma tragedia bunurilor comune a fost introdusă de Hardin (1968), iar cazul pășunii supraexploatate descris de acesta rămâne în continuare unul dintre cel mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
stimulați să consume într-o manieră maximală bunul respectiv, chiar dacă acest lucru duce la suprautilizarea lui. Pentru o înțelegere mai ușoară a problemei bunurilor comune, în secțiunea următoare vom face apel la exemplul pășunii lui Hardin (1968). 1.2.2. Pășunea lui Hardin Sintagma tragedia bunurilor comune a fost introdusă de Hardin (1968), iar cazul pășunii supraexploatate descris de acesta rămâne în continuare unul dintre cel mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
lui. Pentru o înțelegere mai ușoară a problemei bunurilor comune, în secțiunea următoare vom face apel la exemplul pășunii lui Hardin (1968). 1.2.2. Pășunea lui Hardin Sintagma tragedia bunurilor comune a fost introdusă de Hardin (1968), iar cazul pășunii supraexploatate descris de acesta rămâne în continuare unul dintre cel mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor comune . Să presupunem așadar, urmându-l pe Hardin (1968, pp. 1244-1245), că avem o pășune
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pășunii supraexploatate descris de acesta rămâne în continuare unul dintre cel mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor comune . Să presupunem așadar, urmându-l pe Hardin (1968, pp. 1244-1245), că avem o pășune pe întinderea căreia orice păstor își poate aduce turma de oi pentru a paște iarbă. Această situație poate fi neproblematică o perioadă îndelungată de timp, iarba regenerându-se suficient de rapid astfel încât toți păstorii interesați să își poată hrăni turmele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]