185 matches
-
dar nesocotind pe semenii noștri, noi Îl supărăm și astfel El nu ne mai ajută. Pe Dumnezeu se cade să L iubim mai întâi, dar El ne poruncește să-i iubim și pe semenii noștri, mai ales atunci când ei sunt păcătoși; Domnul ne ajută, dacă și noi ne ajutăm unii cu alții. De la această întâmplare femeia a înțeles care e voia lui Dumnezeu și i-a iubit pe oameni așa cum ne poruncește Dumnezeu: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cu adevărat obiectiv, care examinează loial faptele, trebuie să ajungă la concluzia că originea tuturor erorilor, ca și a tuturor crimelor istoriei, este autojustificarea. Or, principiul esențial al Revelației biblice este tocmai că nimeni nu este drept. Că toți sunt păcătoși: aceasta este dogma păcatului originar. Scepticismul istoricului se întâlnește cu pesimismul profetului. Interpretarea biblică a istoriei nu este o teologie în plus care s-ar adăuga celorlalte. Este denunțarea oricărei teorii umane a istoriei. Ea arată că istoria nu-și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
așează peste oameni epitrafirele ce strălucesc în noapte. Nimeni nu se-adăpostește de ploaie. E frig și parcă ploaia nu ne-atinge. Opt-nouă sute de oameni repetă în cor: "Preasfântă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii". Rugăciunile puternice, făcute în grup, au transformat toată suflarea într-o comunitate a iubirii. Te simți frate cu cel de lângă tine, care stă la fel de aplecat în față, luptând cu frigul, cu somnul, cu ploaia și oboseala, ca și tine. Fiecare
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în pielea nefericitului Vasilie. Amânarea datoriei de către egumen a fost un tertip, pentru a nu plăti nicicând. Iată o nouă dovadă de nerespectare a pravilei bisericești de către cei puși s-o propovăduiască... - In popor se spune, mărite Spirit, că noi păcătoșii trebuie să facem ce spune popa nu ce face el. Si cred că poporul are dreptate. - Uite cum, din vorbă în vorbă, ne-am cam terminat treburile pe aici și cred că ți-ai umplut tolba cu noutăți. - Asta cam
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în aceeași clipă, iată, Ca-ntr-o lumină orbitoare Cu fruntea-n roze-ncununată Iisus în fața lor răsare. Surâzător Mântuitorul Tinzându-și brațele-amândouă Spre cei ce pregăteau omorul Îngână dulce: pace vouă! Drumeții-ngălbeniți ca ceara Cuțitele scăpă din mână Și păcătoșii - ngenunchiară Culcându-și frunțile-n țărână. Și-n timp ce câteși-trei se-nchină Cu lacrimile râu pe față, Iisus în para de lumină Se mistuia-n văzduh și-n ceață. Pensia noastră La 2 septembrie 2013 își aducea aminte de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu rugăciune de izbăvirea vrășmașului din mâna lui satan, cu mărturisirea adevărului la minciuna diavolului, suportând toate consecințele. Unii deținuți - ziși politici - spuneau că ne puteam permite folosirea acelorași mijloace pentru a dejuca sau înfrânge adversarul. În cazul acesta doi păcătoși se luptă unul împotriva celuilalt cu aceleași arme diavolești, fiecare din ei crezând în dreptatea lui. Nu se confundă mărturisirea adevărului cu actul delațiunii sau actul apărării vieții cumva cu minciuna. Un ucenic îl întreabă pe părintele său duhovnicesc: Părinte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
seama că nu mai aude. Era distrus fizic. Dar sufletul lui rămăsese întreg: vizavi de suferința lui era în stare să-și hrănească aproapele paralizat. Dumnezeule, ce taină ascunzi în înțelepciunea Ta pe care, văzând-o, nu o pricepem noi, păcătoșii! Cât de groasă este scoarța păcatului pe care-l purtăm în ființa noastră, dacă lumina dragostei Tale nu-l străbate și nu este în stare să-l ardă cu focul cel sfânt al Duhului Tău dumnezeiesc? Vai nouă, păcătoșilor! Vai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
condamne. Astăzi cineva poate greși și mâine se poate îndrepta. Ca om, astăzi poți fi drept, iar mâine poți fi criminal. Și cine dintre noi nu are păcate? Pe toți ne va judeca Hristos. Deci să nu-i judecăm pe păcătoși! Treaba dumneavoastră, dar faceți aceasta numai dacă vă asumați răspunderea să nu puteți fi judecat de nimeni. Numai Dumnezeu, Hristosul, a putut spune: „Cine Mă poate dovedi de păcat?”. Instanțele judecătorești sunt puse de societate tocmai de a feri pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
carne crudă worcester sauce, nemții cu cea mai fadă carne din lume, fiartă și afumată, italienii cu paste făinoase și cu zeama lor universală de pătlăgele roșii, iar restul omenirii, pe măsură ce au crezut, dragă doamne! că se civilizează s-au păcătoșit înlocuindu-și mâncărurile lor cinstite, cu un fel de bucătărie diplomatică, anonimă și fără patrie, de care ți i jale, când nu ți -i greață. - Și noi? cuteză să întrebe Emil Ciugolea, cuprins de un lăudabil sentiment patriotic. Noi suntem
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Israel, a Regatului de nord, împotriva injustițiilor sociale și a infidelității sale religioase. Bogații "au vândut pe cel drept. Și zdrobesc în pulbere capul celui sărman" (2: 6-7). Dar bogățiile lor vor fi nimicite (4: 7-11). În zadar acești păcătoși sătui își înmulțesc jertfele. Amos aude și repetă cuvintele lui Iahve: "Urât-am, disprețuit-am prăznuirile voastre. Când îmi veți aduce arderi de tot și prinoase nu le voi binevoi și la jertfele de mântuire grase ale voastre nu voi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sens a existenței, de lumea crudă, de amorul ghebos, de toate bla-bla-urile care până la urmă pot fi reduse la o metafizică de om încremenit în crizele adolescenței. În genere, toți aceștia constituie o tagmă pe care nu o consider de păcătoși, ci pur și simplu de idioți. N-am nici un fel de compasiune față de ei. Dacă-l pot compătimi - eventual, înțelege - pe un om care suferă de o boală fizică incurabilă, pe unul care este constrâns de imprejurări exterioare (gen traiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
-i găsi justificări. Dumitru Stăniloae a rămas la rândul său în memoria fiicei sale Lidia î fiica Mioara și fiul Dumitru, gemeni, vor muri de copiiă, care eticheta ca ”înduioșător” efortul tatălui de a găsi calități oamenilor, indiferent cât de păcătoși erau ei. După ce urmează școala primară și gimnaziul în satul natal, își continuă studiile secundare la liceul “ Andrei șaguna” din Brașov(între 1914 și 1922) și cele superioare la Facultatea de Litere din București (doar primul an!), continuând apoi cu
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
săi, ca să facă o judecată împotriva tuturor, și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți, de toate faptele nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară, pe care le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți»”. Adică el scrie despre Calea/Legea Adevărului și Dreptății a lui Eno, text ascuns și interzis atît mozaicilor cît și iudeo-cretinilor după se-colul lll, pe care unii goimi cap de lut l-au cunoscut la sfîrșitul secolului XlX
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
celei de-a doua nașteri, adică după Botez. „După ce ne-a spălat de atâtea păcate și după ce a coborât asupra noastră darea Sa cea bună, de o negrăită măreție, prin baia Botezului, ne învrednicește din nou de iertare pe noi, păcătoșii! Dar această rugăciune este a drepților și numai de la ei trebuie să vină, așa cum arată rânduielile Bisericii și chiar începutul Rugăciunii domnești: cel ce nu s-a sfințit prin credință, nu-L poate numi pe Dumnezeu Tată! Dacă Rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
morților, și viața veacului, ce va să fie. Amin. Cel ce în toată vremea și în tot ceasul, în cer și pe pământ, Hristoase Dumnezeule, îndelung răbdătorule, mult milostive și mult milosârde; Care pe cei drepți iubești și pe cei păcătoși miluești; Care pe toți chemi la mântuire pentru făgăduința bunătăților ce vor să fie; însuți Doamne, primește și rugăciunile noastre în ceasul acesta și îndreaptă viața noastră spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfințește, trupurile curățește, cugetele îndreaptă, gândurile curăță
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a definit devoțiunile ca acte de cult prin care omul își exprimă iubirea și recunoștința față de Dumnezeu. Începând cu saluturile „Lăudat fie Isus!”, „Pace și Bine”, până la cele mai cunoscute expresii „Sfântă Marie Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoșii”, până la rugăciunea „Angelus”, toate aceste devoțiuni franciscane au devenit populare. Sfântul Francisc a ales un oficiu mai scurt (dintr-un singur volum, mai ușor de mânuit, față de acelea care se întrebuințau atunci), numit Breviar. Fratele Aimone a alcătuit o nouă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
liber soarta prin renunțarea la viață, în puterea de previziune a lui Prometeu capabilă să biruie necunoscutul (p. 349). În optica autoarei, eroii eschilieni sunt victimele propriei lipse de măsură, iar destinul ia înfățișarea legii morale care îi urmărește pe păcătoși, pe când conștiința devine purtătoarea noului sens etic (p. 350). Omul fiind în întregime activ, fapta lui e liberă, iar lipsa de măsură se lasă biruită de propria conștiință a păcătosului în clipa tragică (p. 350). Pentru Alice Voinescu, tragedia eschiliană
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nevoie găsești la Dumnezeu. Psalmii Proorocului David ni-L desco 127 peră nouă pe Dumnezeu, Îl fac cunoscut tuturor oamenilor, cât este El de bun. Ne determină să nădăjduim În El, că este Bun, ne iartă și ne primește, așa păcătoși cum suntem, numai să vrem. Mă uimește câtă bunătate are Dumnezeu pentru noi toți! Și câtă răbdare are, cu câtă dragoste și iubire ne roagă și ne așteaptă să venim la El. Deseori Îmi pun Întrebarea: „Eu ce dau În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Vară toridă, cu un iulie care dă în clocot, cu ploi torențiale și catastrofe aducătoare de pagube imense, inclusiv pierderi de vieți omenești s-au produs în aproape toate zonele țării. Asta-i pedeapsă de la Dumnezeu, maică, pentru că prea suntem păcătoși! - spune câte o bătrână care se află în relații mai apropiate cu divinitatea. Doar în câteva clipe se întemeiază un nour aparent nesemnificativ dar care, cât ai zice ploaie, se transformă într-o perdea de apă ce cade vijelios pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
englezii sunt „cruzi și sângeroși”, dar și negustori hrăpăreți, elvețienii sunt „oameni cruzi și grosolani”, scandinavii și polonezii sunt „oameni aprigi și apucați”, sicilienii „Își păzesc nevestele cu multă strășnicie”, napolitanii sunt „neciopliți și grosolani și răi catolici și mari păcătoși”, castilienii sunt „oameni iuți la mânie, prost Îmbrăcați și Încălțați, locuiesc ca vai de lume și-s răi catolici” etc. <endnote id="(41, I, p. 74)"/>. Într-o Scurtă descriere a neamurilor europene și a caracteristicilor lor realizată la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a veni în ajutorul celor care au trăit, trăiesc și vor trăi aceleași experiențe ca și mine. Dacă se așteaptă ca în biserică să găsească oameni sfinți, vor fi dezamăgiți. Aici nu sunt sfinți, ci păcătoși! Sigur că unii păcătoși din biserică Îl caută pe Dumnezeu ca să-i schimbe, dar alții nu se lasă schimbați, ci devin unelte ale celui rău pentru descurajarea celorlalți. Ce vreau eu să transmit este că nu trebuie să ne lăsăm descurajați de aceste unelte
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
care arată importanța muzicii: „Teologia și muzica se completează una pe alta. Ele merg mână în mână, și fără una, cealaltă va pierde mult din putere și efect. În afară de Biblie, cântările au făcut cel mai mult în a conduce pe păcătoși să mărturisească pe Hristos, decât orice altă literatură. Spiritualitatea unei biserici poate fi în mod exact măsurată după cântecele pe care le cântă. Adevărul trebuie să fie cântat! Imnurile pot înscrie așa fel adevărul în mintea celor care-l cântă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
toate păcatele. Eu i-aș propune comitetului, dar sunt vreo doi, trei care îmi cunosc câteva abateri și de-ale mele. Le-am mai spus la vreo câțiva și nu am avut succes, ajungând la concluzia clară că toți sunt păcătoși și toți ar trebui excluși. Te rog, învață-i să le facă mai pe ascuns, ca să nu facă biserica de râs! De ce de când ai venit tu, cei mari ai noștri s-au micșorat de tot și au plecat? De ce nu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
nevoie găsești la Dumnezeu. Psalmii Proorocului David ni-L deșco 127 peră noua pe Dumnezeu, îl fac cunoscut tuturor oamenilor, cât este El de bun. Ne determină să nădăjduim în El, că este Bun, ne iartă și ne primește, așa păcătoși cum suntem, numai să vrem. Mă uimește câtă bunătate are Dumnezeu pentru noi toți! Și câtă răbdare are, cu câtă dragoste și iubire ne roagă și ne așteaptă să venim la El. Deseori îmi pun întrebarea: „Eu ce dau în
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Inorogului își va agonisi cu multul mai mare și mai neștearsă a fi cunoscu"16. Ceea ce îl aduce pe calea cea bună este pilda Inorogului, exemplaritatea corectitudinii și purității acestuia, care împrumută, astfel, accente christice. Șoimul se convertește, asemenea atâtor păcătoși din Noul Testament care intră în contact cu Iisus. Prin ce ascuns mecanism ajunge el la această înțelepciune autorul nu ne spune; pur și simplu, toate aceste lucruri le "cunoscu". Dar e clar că o nouă conștiință rostește vorbe nu doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]