199 matches
-
franceză și belgiană - versuri, proză, teatru - apar în presă începând din 1898. Colaborează la „Literatură și artă română”, „Minerva”, „Viitorul”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Universul” și „Universul literar”, „Rampa”, „Generația nouă”, „Epigrama”, „Cele trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Porunca vremii”, „Păcală” ș.a. A folosit și pseudonimele Iper, Narcis, Don Priego și Don Salust. În scrierile sale P. „merge pe drumul poeziei tradiționale firesc și cu îndrăzneală” (Perpessicius), având ca note distincte imaginea clară, sobrietatea și rafinamentul formei. Este un maestru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
de la București de a include în cuprinsul ei fotografiile color ale copertelor unor volume adresate copiilor, ca: Primul meu dicționar, Marin Sorescu, Ocolul infinitului mic pornind de la nimic, Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Ion Creangă, Povești, povestiri, amintiri, Povești despre Păcală și Tândală a lui Alexandru Mitru, Fram ursul polar al lui Cezar Petrescu, Victor Tulbure, În lume nu-s mai multe Românii și multe altele. Nu întâmplător apreciam și abordarea "diplomatică" a colectivului de la București de a apela și la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
sunt niște schime de hipercultură și rafinament, kitsch-uri balcanice, aliș-velișuri cu eternitatea..."24; "D.R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rost niște poezii pe care credeam că le-am uitat! Poeziile m-au salvat în acel moment și din punct de vedere artistic. În momentul în care îmi înghițeam lacrimile și mi le recitam ca un prost, eram ca un Păcală în casă, acolo, chiar râdeam, plângeam și râdeam de mine însumi aceste poezii îmi dădeau niște dezlegări pentru dans. Vreau să ajung la ideea că, pentru mine, dansul este foarte legat de poezie. Adică, foarte mult timp dansul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să afle pentru sine, să se exprime și să se contemple, să dorească și să se vindece de dorință. MAGDALENA POPESCU SCRIERI: Novele din popor, București, 1881; Die Rumänen in Ungarn Siebenbürgen und der Bukowina, Viena-Teschen, 1881; Pădureanca, Sibiu, 1884; Păcală în satul lui, Sibiu, 1886; Novele, I-II, București, 1892-1896; Ardealul, pref. Grigore T. Brătianu, București, 1893; „Tribuna” d-lui dr. I. Rațiu. Explicări documentare, Orăștie, 1896; „Tribuna” și tribuniștii, București, 1896; Vatra părăsită, București, 1900; Din bătrâni, vol. I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
instalarea noului regim Soldatul Neață a constituit motivul pentru care creatorul său a fost judecat și condamnat la închisoare și și-a pierdut dreptul de semnătură după eliberare).821 Aurel Petrescu, cel care a realizat primul film de animație românesc (Păcală în Lună din 1920), implicat de asemenea în producția de bandă desenată, este și el înlăturat de pe scena publică, deoarece colaborase cu Radu Gyr, considerat poet legionar.822 George Voinescu, cel care desenase periodic Aventurile poetului Mazăre începând din 1943
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
R. (1832, Pițicu, azi Bumbești-Pițic, j. Gorj - ?), gazetar și poet. Vlăstar al unei familii boierești, B. era în anii Unirii Principatelor un gazetar și un om politic cunoscut, comparabil ca notorietate cu un Radu Ionescu. Într-un foileton publicat în „Păcală” (1860), Pantazi Ghica îl situa între ziariștii fruntași din București. Pe la 1862, fusese ales deputat de Gorj în Camera Legislativă. Ca om politic, a fost încă din anii 1854-1855 un unionist militant. Spre sfârșitul deceniului 1850-1860, convingerile sale politice îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
poezie se opune programatic „mievrăriilor moderne” (după expresia veche a lui Titu Maiorescu). M. preferă balada din raționamente limpezi: prin baladesc obține dramatism și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta Cozmin, Der übermütige Hahn und andere Märchen [Cocoșul de aur și alte povești], București, 1977; Ionel Teodoreanu, Maskenball [Bal mascat], București, 1977, Der Spiegel [Oglinda], București, 1979. Repere bibliografice: Die rumäniendeutsche Gegenwartslyrik: Versuch einer Bestandsaufnahme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
funcție educativă, subsumând motive de largă circulație, dar și specifice spațiului nostru cultural. Se adresează primei vârste prin poveste, înfățișând tipul uman ideal (Inima mamei, 1954), sau prin snoavă, ilustrând înțelepciunea și umorul popular (Povești cu tâlc, 1956, Povești despre Păcală, 1961). Nostalgia originilor îl trimite la legendă și basm. Colecțiile de legende pe care le prelucrează cuprind povestiri din fondul culturii universale, după criteriul armonizării versiunilor contradictorii într-o sinteză personală, așa cum se întâmplă în Legendele Olimpului (I-II, 1960-1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
II, pref. Gheorghe Bulgăr, București, 1963-1965; Găina cu ouăle de aur, București, 1963; Flori pentru Mihaela, București, 1964; Întoarcerea lui Neghiniță, București, 1966; Săgeata căpitanului Ion, București, 1967; Povești cu tâlc (Povești cu tâlc. Alte povești cu tâlc. Povești despre Păcală), București, 1967; În țara legendelor, București, 1968; ed. pref. Alain Guillermou, postfață Ovidiu Papadima, București, 1973; Sabia de foc, București, 1969; Avionul de Cluj (în colaborare cu Constantin Mateescu), București, 1970; Luceafărul de ziuă, București, 1970; Vulturii de foc, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Cluj, 1921, unde e prim-redactor), „Victoria” (1921, e membru în comitetul de redacție), „Nașa reci” (ziar în limba rusă, din 1922), „Revista poliției române” (al cărei secretar de redacție a fost între 1936 și 1941), „Universul copiilor”, „Naționalul nou”, „Păcală”, „Neamul nostru”, „Presa”, semnând articole (diverse sau în cadrul rubricilor „Cronica/Viața teatrală”, „Cronica literară”, „Pentru cititoare”, „Impresii”), versuri, proză, teatru, traduceri. Cu un caracter informativ, publicistica sa conține opinii și idei comune. O situație aparte au textele de propagandă antigermană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
națională și importanța națională stă ca o cămașă de plumb pe umerii lui. îți spune că nu se glumește cu așa ceva. și știm cam cine mai spune lucruri de felul ăsta. Știu cînd e cazul să mă recunosc învins, iar Păcală (de Geo Saizescu) m-a învins. Nu pot decît să-i întind mîna și să recunosc : m-a învins e un film de nevăzut. știu că 14.640.000 de romîni au fost de altă părere : iată unul dintre cele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
un om lipsit de umor se poate vedea) ca un reinstaurator al umorului național pe piedestalul pe care-l merită. Ce mai, Dumnezeu al veseliei ! Bătaia asta cu pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală Junior, care declară că votează cu țepeș) și de antiamericanism ( Ne dăm
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală Junior, care declară că votează cu țepeș) și de antiamericanism ( Ne dăm pe mîna lor și pe limba lor... ) ; în fine, duce la ceea ce Saizescu ar numi dimensiunea actuală a filmului, iar eu aș numi dimensiunea lui de brigadă artistică
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
moale; mort; mulți; fără muncă; Nătăfleață; neascultător; necinstit; neconștiincios; neghiob; neinteresant; neisprăvit; neîndemînatic; nemernic; nepriceput; nerespect; neresponsabil; nereușit; nesătul; nesîrguincios; nestăruitor; niciodată; Nicu; normal; noroc; nu; obez; obezitate; obicei; obișnuit; obraznic; odihnit; ostatic; pace; pacoste; participare selectivă; fără pasiuni; patul; păcală; pătimaș; pereche; pernă; persoană; pesmet; pierde; pierde timp; a pierde timpul; pierdere de timp; pierzător; pisic; pisica; pisică; plicticos; politician; porc; Povestea leneșului; puternic; refuz; renunțător; român; românii; rupt; saltea; fără scop; sedentarism; singuratic; sîrguincios; slab; somnolent; a sta; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
directețe decât Al. O. Teodoreanu sau Tudor Mușatescu, alături de care îl menționează E. Lovinescu. Primele cronici de acest fel se află într-un caiet intitulat Versuri din captivitate, litografiat în lagărul de la Krefeld (1917-1918). Tot lui T. îi aparțin, probabil, Păcală multimilionar și Uite popa, nu e popa la Văleni, ambele din 1936 - satire sociale scrise în versuri fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI: Robii pământului, București, 1913; ed. (O iubire), București, 1919; Versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
traduse, devin metafizice, bășcălia sa poporană primește accente de mit și transcendență". Sau: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D. R. a descoperit, în fugă, marile mituri, le plasează la întîmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frînă, nici sită". Fie că ne convine, fie
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
face furori, cu distincții la vârf la București, Constanța, Aleșd, Costinești și o participare la Eurovision Junior. Un rol important în formarea ei artistică l-a jucat compozitorul Jolt Kerestely, care i-a scris mai multe melodii, cum ar fi “Păcală” (versuri Marian Stere), “Cine citește cunoaște”, “Zâmbetul spe- ranței”, “Aș vrea ca marea să-mi vorbească”, “Nu fii trist”. În urma pregătirii intensive cu profesorii Mariana și Aurică Mustățea, ajunge ca la numai 15 ani să posede o tehnică vocală remarcabilă
Miss Mary by Lelia Corbu () [Corola-journal/Journalistic/83420_a_84745]
-
fie că ai trei ani, că ai 15 ani, fie că ai 90 de ani, copilule, vino la Opera Comică pentru Copii pentru că aici vei asculta muzică care îți merge la suflet scrisă de copilul soarelui muzicii - Mozart - sau un Păcală, un basm românesc. Aici te întâlnești cu Ion Creangă, Soacra cu trei nurori, Stela Popescu și te întâlnești cu copii pe scenă care sunt artiști, proaspăt absolvenți de Conservator, de liceu de coregrafie, care îți vor explica ce înseamnă frumosul
Interviu emoționant cu Felicia Filip, în prag de aniversare. Secrete nedezvăluite până acum-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41193_a_42518]
-
Ștefan, Petre Barbu, Paul Cilianu, Călin Blaga, regia Ana Mărgineanu, Teatrul Mic, Sala Albastră l luni, 4 octombrie, ora 10, „De la cină la micul dejun“ de Sebastian Ungureanu, regia Ioan Ieremia, Teatrul German de Stat Timișoara, Sala Albastră; ora 11, „Păcală“ de Cristian Pepino, regia Ion Brancu, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, scenariul și regia de Radu Macrinici, Lip-Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de Victor Eftimiu, regia Alexandru Dabija, Teatrul
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
o minimă complexitate (cum s-ar fi cuvenit), bazat pe o narațiune extrem de artificioasă, agrementat cu un umor pueril, Povestea cu cocoșul roșu dezvoltă - nefiresc și chinuit - într-un roman materialul epic al unei snoave, de genul Dănilă Prepeleac sau Păcală în satul lui. Rezultatul e cu totul nesatisfăcător, de-a dreptul decepționant. Am fost uimit să aflu ce cotă ridicată are acest biet roman în critica basarabeană, unanim elogioasă și în ultimul deceniu. E doar o narațiune mediocră, din toate
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
responsabilă”. Ia să vedem! Cartea de vizită a publicației ne este oferită sub trei forme: 1. „Harababura. Revistă de haz interNAȚIONAL editată de Societatea Umoristică P|CAL|. Președinte fondator Geo Saizescu” (coperta I); 2. „Harababura. Revistă patronată de Societatea Umoristică «Păcală»” (pag. 40); 3. „Harababura. Revistă realizată cu sprijinul Fundației «VLAD ȚEPEȘ». Președinte Constantin Bebe Ivanovici” (coperta IV). Frumos lucru din partea unei reviste de umor - să fie în acelașți timp editată, patronată și realizată, iar la aceste acțiuni să conlucreze rodnic
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
pe coperta II, asistînd - în compania lui Ion Dolănescu - la o acțiune a Consiliului Județean Ilfov: „Sărbătoarea iubirii la români, Dragobete, ediția I-a, 24. 02. 2003”. Cu Geo Saizescu, figurînd pe coperta I ca „Președinte fondator” al Societății Umoristice Păcală, ne reîntîlnim în alte cîteva locuri: 1. La pagina 40, ca „Director General” al revistei; 2. La paginile 1 și 6, ca semnatar al textului Filmul ca profesiune și crez estetic, din care extrag cîteva pasaje: „Fiindcă suntem cu toții aici
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
și-a câștigat locul în rândul actorilor de aur din România. Cunoscut și admirat pentru rolul plutonierului Căpșună din seria "Brigada Diverse" în care a jucat alături de Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Toma Caragiu, Jean Constantin, precum și pentru rolurile din seria ”Păcală” sau serialul ” Toate pânzele sus”, Sebastian Papaiani a fost recompensat pentru întreaga activitate cu o stea pe Aleea Celebrităților. La împlinirea vârstei de 75 de ani actorul declara că nu se simte ”împlinit”, iar dacă i s-ar oferi posibilitatea
Sebastian Papaiani aniversează 76 de ani () [Corola-journal/Journalistic/81332_a_82657]