202 matches
-
a fost deloc promovat. E un roman mitic incitant la lectură, umorul permanent izvorând atât din situațiile lingvistice paradoxale, cât, mai ales, din seria inepuizabilă a Împrejurărilor insolite sau năstrușnic-conflictuale În care se află cele două personaje - similare eroilor populari Păcală și tândală - și din care aceștia trebuie să iasă datorită ascuțimii minții, cu tact și Întotdeauna cu rezultate implicit etice, În spiritul moralei creștine. Profesorul Constantin Ciopraga observa atunci: „Logica lui Păcală contrazice normele, de unde acel fenomen de surpriză pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
națională și importanța națională stă ca o cămașă de plumb pe umerii lui. îți spune că nu se glumește cu așa ceva. și știm cam cine mai spune lucruri de felul ăsta. Știu cînd e cazul să mă recunosc învins, iar Păcală (de Geo Saizescu) m-a învins. Nu pot decît să-i întind mîna și să recunosc : m-a învins e un film de nevăzut. știu că 14.640.000 de romîni au fost de altă părere : iată unul dintre cele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
un om lipsit de umor se poate vedea) ca un reinstaurator al umorului național pe piedestalul pe care-l merită. Ce mai, Dumnezeu al veseliei ! Bătaia asta cu pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală Junior, care declară că votează cu țepeș) și de antiamericanism ( Ne dăm
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală Junior, care declară că votează cu țepeș) și de antiamericanism ( Ne dăm pe mîna lor și pe limba lor... ) ; în fine, duce la ceea ce Saizescu ar numi dimensiunea actuală a filmului, iar eu aș numi dimensiunea lui de brigadă artistică
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Anecdota, foarte în favoare în acest timp, a fost deținută de Th. D. Speranția, autor verbios, de oarecare haz aci, complet nul în alte genuri. P. Dulfu, gândind se vede să înfăptuiască epopeea națională visată de Coșbuc, ne dădea un Păcală și Legenda țiganilor, bune scrieri pentru popor, pe drept citite și azi. DIMITRIE TELEOR Până azi reputația lui D. Teleor (1858-1920) este a unui umorist de reviste vesele, ceea ce e nedrept. Este adevărat că a fost un mare risipitor de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fericit. Pe afișul premierei din 1943 nu apare numele lui F., legile momentului interzicând colaborarea cu „nearienii”. În stagiunea 1945-1946 corectează el însuși nedreptatea, incluzând lucrarea în repertoriul Teatrului Victoria, pe care îl conducea. Neimportante sub raportul valorii literar-dramatice sunt Păcală (scenariu, 1925), Minciuna (1926), Fata cu părul de aur (1943). F. afirmă că ar mai fi scris și alte piese: Pentru o femeie, Un băiat și jumătate, Vitamina M, inexistente însă în listele de repertorii sau în arhivele teatrelor. Ar
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
dezinvoltură despre libertatea presei, învățământul public, dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat și Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independința română” (1863), „Scrânciobul” (1868-1869), „Opiniunea constituțională” (1869-1870). A scos ziare și reviste: „Păcală” (1860), „Actualitatea” (1865), „Cugetarea” (1865), „Stindardul” (1876), redactat împreună cu Al. Macedonski Bonifaciu, Florescu și G. Fălcoianu, „Nuvelistul” (1877), oferind colaborări și altor publicații, cum ar fi „Naționalul”, „Românul”, „La Voix de la Roumanie”, „Pressa”, „Dezbaterile”, „Terra”, „Alegătorul liber”, „Revista contimporană”, „Literatorul
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
rost niște poezii pe care credeam că le-am uitat! Poeziile m-au salvat în acel moment și din punct de vedere artistic. În momentul în care îmi înghițeam lacrimile și mi le recitam ca un prost, eram ca un Păcală în casă, acolo, chiar râdeam, plângeam și râdeam de mine însumi aceste poezii îmi dădeau niște dezlegări pentru dans. Vreau să ajung la ideea că, pentru mine, dansul este foarte legat de poezie. Adică, foarte mult timp dansul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Petruț Pârvescu așa ca între prieteni vă spun cărtărescu simona iaru & company nu-și mai aduc aminte călin vlasie câte ceva poate despre sfârșitul lumii și generația douămiistă se vorbea rareori pe la colțuri în șoaptă pixelii au trecut și prin păcala făgețelului lumina mai mult intermitentă a luat-o așa (fără băgare de seamă) pe daiboj de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu cu bâte și topoare meșterite direct prin arini pe gârla vezi la vale pe cei care nu
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
sa cuprinde peste 20 de filme in care a demonstrat harul sau artistic plin de umor si o inteligenta intuitiva si plina de sarm in filme din care reamintim:" Brigada Diverse intra in actiune " (1970), " Brigada Diverse in alerta " (1971)," Păcală "(1974), " Nea Marin Miliardar"/1974, " De ce trag clopotele, Mitică?" (1982) si ultimul sau film "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993). Talentul muzical de care dădea dovadă încă de la frageda vârstă a tinereții l-a propulsat în corul de copii al
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
înconjurător și cel cu personaje" (oameni sau animale). Și în istoria filmului românesc, ca și în a altor cinematografii, a existat o preocupare deosebită pentru "filmele de animație". În anul 1920, caricaturistul "Aurel Petrescu" realizează "primul desen animat românesc", numit ""Păcală în Lună"". Acesta nu s-a păstrat însă. Cel mai vechi film românesc de animație care a ajuns până la noi este cel creat în 1927 de către "Marin Iorda": ""Haplea"". De-a lungul istoriei "filmului românesc" s-au mai remarcat și
Film de animație () [Corola-website/Science/300055_a_301384]
-
Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani. Spre nord, comuna Făgețelu se învecinează cu comuna Topana, în vest cu Leleasca, iar la est cu Vedea și în același timp cu județul Argeș. La sud se învecinează cu comuna Spineni. În raport cu liniile
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
ale locuitorilor. Comuna Făgețelu iese în evidență în primul rând prin funcția ei agricolă și, într-o mai mică măsură, prin disponibilitățile de tip comercial-industrial. Satul cel mai vechi atestat documentar este Făgețelu (hrisovul domnesc din 1475, 1 iunie); satul Păcala în 1677, satul Ciorîca în 1644, satul Isaci sau Badea figurează în 1818, satul Gruiu în 1822 iar Pielcani în 1872 . (Anexa nr. 2 și 3) Față de reședința comunei, satele sunt așezate la distanțe cuprinse între 2 km (satul Isaci
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
K.Williamson. Filmul nu va fi finalizat niciodată. Câteva secvențe au fost totuși prezentate sub formă de reclamă. Anul 1921, este anul nașterii "primului film de animație românesc", mai precis al "primului desen animat", conceput de Aurel Petrescu și numit "„Păcală pe lună”". Surprinzător este faptul că toate filmele de animație ale acestui regizor și desenator, care merg până în epoca filmului sonor, sunt dispărute. Dovedind anticipație, Aurel Petrescu a realizat un album cu circa 80 de cadre, care se află astăzi
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
de B.P. Hasdeu, unde, în care a jucat rolul "Șoltuz". Rolul său de succes a fost interpretarea escrocului Leroque dintr-o piesă obscură, "Necunoscuta". Ulterior, Ciprian s-a remarcat prin interpretarea unor roluri cum ar fi: Bufonul din "Regele Lear", Păcală din "Înșir-te mărgărite", Răzeșul din "Răzvan și Vidra", Grozea din "Vlaicu Vodă", Purgon din "Bolnavul închipuit", Lubin din "Georges Dandin". A jucat și în câteva filme de lung metraj, putem menționa următoarele pelicule: "Independența României" (1912), "Năbădăile Cleopatrei" (1925
George Ciprian () [Corola-website/Science/298909_a_300238]
-
o viață dedicată muzicii și carității - Premiile Confidențial TV 2011 - Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“ Gală Societății de Crucea Roșie Română 2011 - Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV 2011 - „Premiul Vasilica Tastaman“ acordat de Societatea Umoristica Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu 2012 - Lansează propria carte "Eu și Timpul" publicată la Editură Curtea Veche 2012 - „Premiul de Excelență“ acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012 2012 - Gală anuală „Femeia contează” Trofeul la secțiunea Muzică 2013
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Păcală este un film de comedie românesc din 1974, regizat de Geo Saizescu după un scenariu scris de Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu. Personajul principal al filmului este Păcală, un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuț, Aurel Cioranu, Cosma Brașoveanu, Tanți Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
pe perceptor, precum și pe nevestele acestora pe care le seduce. Aflând că Păcală găsise o comoară, cei doi frați îl conving să le arate locul și lor, spunându-i la plecare să tragă ușa după el. Cei doi frați, împreună cu Păcală plecat de acasă cu ușa în spinare, sunt jefuiți de doi bandiți (interpretați de Ovid Teodorescu și Ștefan Bănică). Frații o rup la fugă, dar mezinul reușește să-și recupereze banii prin șiretenia sa obișnuită. La un han, Păcală se
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins din nou de mai marii satului și urmează a fi spânzurat, dar adevăratul Păcală (îmbrăcat în mireasă) anunță că vrea să se căsătorească cu el. Condamnatul este astfel eliberat potrivit obiceiului pământului. Cei doi tineri se căsătoresc și au un copil, continuându-și periplul prin lume. Personajul principal al filmului, Păcală, este un erou
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
sub o mască de naivitate și simplitate. Pățaniile lui Păcală au fost reunite într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu ("Isprăvile lui Păcală"), dar și de alți scriitori români ca Ion Creangă ("Păcală") sau Ioan Slavici ("Păcală în satul lui"). Anecdota "Păcală" a lui Ion Creangă a fost tipărită prima oară în "Albumul macedo-român" (București, 1880), fiind retipărită în revista "Convorbiri literare", nr. 11, 1 februarie 1885. Volumul "Isprăvile lui Păcală" a fost
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
naivitate și simplitate. Pățaniile lui Păcală au fost reunite într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu ("Isprăvile lui Păcală"), dar și de alți scriitori români ca Ion Creangă ("Păcală") sau Ioan Slavici ("Păcală în satul lui"). Anecdota "Păcală" a lui Ion Creangă a fost tipărită prima oară în "Albumul macedo-român" (București, 1880), fiind retipărită în revista "Convorbiri literare", nr. 11, 1 februarie 1885. Volumul "Isprăvile lui Păcală" a fost publicat în 1894 de
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
actori, turnând în anul 1925 filmul de scurtmetraj "Păcală și Tândală", care a apărut pe ecrane abia la sfârșitul lui februarie 1926 sau, după alte surse, la 12 martie 1926, la cinema „Vlaicu”. Regizorul a folosit cele două personaje - nedespărțiții Păcala (Ion Manu) și Tândală (Aurel Athanasescu) - doar ca pretext pentru a prezenta locuri pitorești din țară. Cei doi prieteni porneau din satul natal spre București pentru a încasa un milion de lei câștigat la loterie. Ei se plimbau prin diferite
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
artistic realizate - dar în cadrul cărora nu se întâmpla nimic. Mai mult, atracția peisajului - neintegrată într-o acțiune - estompa și bruma de situații comice ale scenariului”. În anul 1925 Jean Mihail a fost și el tentat să realizeze un film despre Păcală, intențiile sale fiind prezentate în câteva articole publicate în revista "Rampa": articolul „Isprăvile lui Păcală în film” (6 aprilie 1925), „Embrionul cinematografiei românești încolțește” (19 aprilie 1925), precum și în numerele din 13, 26, 27 aprilie, 2 și 27 mai 1925
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
pentru alegerea interpreților și a figuranților. Filmul nu s-a mai realizat însă, deoarece Jean Mihail a renunțat ca urmare a apariției scurtmetrajului lui Aurel Petrescu. Într-o vreme s-a gândit și Jean Georgescu să realizeze un film cu Păcală, începând chiar să scrie și un scenariu. În cartea sa de memorii, Jean Mihail își exprima amărăciunea că nu fusese realizat un film reprezentativ cu Păcală, scriind: „O să rămână oare Păcală, până la urmă, în încurcătură, - pentru prima oară în existența
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Într-o vreme s-a gândit și Jean Georgescu să realizeze un film cu Păcală, începând chiar să scrie și un scenariu. În cartea sa de memorii, Jean Mihail își exprima amărăciunea că nu fusese realizat un film reprezentativ cu Păcală, scriind: „O să rămână oare Păcală, până la urmă, în încurcătură, - pentru prima oară în existența sa - fiindcă a ajuns să aibă de furcă cu cinematograful?”. Realizarea unui film cu Păcală i-a atras și pe alți cineaști, ea fiind un „vis
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]