375 matches
-
0,5 litri apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.2 / Flores hippocastani (flori de castan) 15 g Flores arnicae (flori de arnică) 15 g Fructus sorbi aucuparie (fructe de scoruș de munte) 15 g Flores crataegi (flori de păducel) 15 g Fructus cynosbati (fructe de măceș) 15 g Uz intern: ca infuzie sau decoct cu trei lingurițe din amestec la 0,5 l apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.3 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic) 10
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită, se fierbe un minut și se bea în fiecare oră 3-7 linguri timp de 1416 ore pe zi sau 100 300 ml la mesele principale. O
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de Pueraria cu o cană de apă și fierbeți la foc mic până devine o pastă. Faceți trei porții și mâncați de trei ori pe zi. • Beți ceai de plante pentru a renunța la alcool: Ingrediente: 4 g flori de păducel, 4 g flori de crizanteme, 4 g flori de caprifoi. Preparare: Puneți apă clocotită peste flori și acoperiți cu un capac timp de 5 minute. Beți ceaiul. Depresia CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Această afecțiune este caracterizată de
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
casnică să fie ea mai mare decît bărbatul, să calce pe mire pe picior. Se crede că nu e bine a arunca năsipul care se află-n rînza gobăilor* tăiete jos, c-apoi acel ce calcă cu piciorul gol capătă păducel* la picior. Păducelul se zice că se tămăduiește dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea mai mare decît bărbatul, să calce pe mire pe picior. Se crede că nu e bine a arunca năsipul care se află-n rînza gobăilor* tăiete jos, c-apoi acel ce calcă cu piciorul gol capătă păducel* la picior. Păducelul se zice că se tămăduiește dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la cel spiritual și cultural, pînă la cel etnic și istoric). Se poate însă observa că poezia "activistă", cu cifru politic, nu ajunge să dețină un caracter exclusivist în acti vitatea lirică a scriitorului. Argumente sînt volumele The Haw Lantern/Păducelul felinar (1987) și Seeing Things/ Viziuni (1991), două cicluri elegiace inspirate de moartea mamei si, respectiv, moartea tatălui poetului. Ambele au un caracter confesiv și contemplativ. Titlul celui dintîi trimite la anticul Diogene care căuta, simbolic, cu felinarul, un om
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și ninsoarea grăbeau degradarea ei. La poartă se mai găseau cei doi ulmi uriași. În curte, printre plante de tot felul care creșteau într-o sălbăticie fantastică, se mai distingeau cei câțiva perji de pe timpul vieții scriitorului. Desișuri, tufe de păducel, cacadâri și porumbele, mătrăgune și lujeri de iederă sălbatică, ici, colo câte un butuc uscat și gros de viță de vie sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mari în partea de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și subarbuști de câțiva metri înălțime: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vegetale, luncile râurilor concentrează un număr mare de plante ale căror rădăcini (ex: Nymphaea alba/nufărul alb, Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra/socul, Malus spp./ mărul pădureț
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
funcționale și astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-ar vărsa Cîmpinița, potrivit Dicționarului geografic). Baza v. sl. kopina este susținută și de numeroasele alte toponime formate în romînă, slavă (sau maghiară) de la nume de arbori mărăcinoși: Mărăcine, Mărăciniș, Scaiu, Schineni, Dracea (< srb. dracă, „spiniș“), Glogova (< sl. glog, „păducel“), Tîrnava (v. sl. trunu, „spin, arbore spinos“), Băgaciu (< magh. bogacs, „spin“), Cochinișu (< magh. kökényes < kökény, „porumbă“), Bodac (< ucr. bodak, „scai“) Sibiu (< sl. siba < svila, „corn, sînger“). O localitate vecină Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care denumește un arbust de esență lemnoasă tare), iar în zonă există microtoponimele Măceșu și Muru, din același cîmp onomasiologic. Dealurile Cîmpinei sunt pline de arbuști mărăcinoși de tip cătină, păducel etc. Cîrlibaba Deși localitatea (sat în județul Suceava) nu este foarte impor tantă istoric, economico social sau cultural, numele o face inte resantă prin deformările multiple pe care i le-au adus deno mi natorii care devin „exemplare“ pentru o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl. trŭnŭ, „arbore spinos“), Lipova (< sl. lipa, „tei“), Breznița (< sl. brĕstu, „ulm“). Deveselu Este numele unui sat din județul Olt, devenit foarte cunoscut în ultima vreme prin faptul că pe teritoriul său va fi construită o bază NATO în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
așezări umane sau obiecte geografice fizice (ape, aspecte geomorfologice), ale căror etimoane aparțin limbii slave (sufixul -ov, -ova poate arăta posesia, apartenența, dacă e atașat unui nume de persoane, sau caracteristica locului, dacă e atașat unui apelativ: glogova < glogov, „cu păducei“). O soluție foarte simplă este cea oferită de Iorgu Iordan, care crede că Moldova provine dintr un entopic slav neatestat molidova, „locul cu molizi“ (la fel cu Lipova, „locul cu tei“), care, prin elidarea (dispariția) lui i neaccentuat, a devenit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
presărate în toate regiunile teritoriului romînesc. E drept că răspîndite sunt și toponimele din aceeași familie semantică formate (sau traduse?) în maghiară (Bogaciu = Bogács < magh. bogács, „spin“; Cuchi nișul ș.a. < magh. kökényes, „măceș“), slavă (Glogova, Glovavaț, Glovoveț etc. < sl. glog, „păducel“, Cîmpina < kopina „rug de mure“), sîrbă (Dracea < srb. drača, „mărăciniș“), ucraineană (Bodoc < ucr. bodak, „scai“). E greu de dovedit care dintre aceste nume au fost create ex nihilo de populația respectivă, înlocuind toponime anterioare formate în romînește sau în alte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de orez. Se ține acoperit minimum o săptămână. Se beau o uncie sau două de vin, de două ori pe zi. Aceasta reduce amorțeala Încheieturilor și paralizia provocate de artrită. Beți la culcare două uncii de suc sau vin de păducel, pentru a reduce durerea. Beți mult suc de grepfrut și de țelină. Ajută la reducerea durerii. Un pahar de vin de struguri, zilnic, poate duce la ameliorare. Mâncați zilnic mulți struguri negri. S-a descoperit că ei au un efect
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
la Înmuiat În suc de ghimbir cu miere. Se iau două-trei linguri din amestec de două ori pe zi - dimineața, pe stomacul gol, și seara. Pentru a opri imediat tusea, se amestecă suc de trestie de zahăr cu suc de păducel proaspăt, se Încălzește amestecul și se bea. Se iau șase uncii de miere, șase uncii de untură de porc (dacă nu găsiți untură de porc, săriți acest remediu), șase uncii de ghimbir tăiat În felii și un pic de zahăr
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
le pregăti, se scot semințele și se taie În bucăți mici. Se prăjesc puțin În ulei de măsline și apoi se fierb În abur timp de două minute, puse Într-un pic de apă. Mâncați usturoi, ulei de pește, țelină, păducel și curmale japoneze. Și ceaiul verde poate fi foarte util. Consumați mai mult calciu (se găsește din belșug În produsele lactate și În sardele) și magneziu (se găsește În cantități mari În boabele de soia și În migdale). Usturoiul, ceapa
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
se bea cu un pic de miere, de două ori pe zi. Se fierb În apă la foc iute un pic de orez cu fasole mung, ca fel de mâncare. Se fierbe În apă la foc iute o uncie de păducel tăiat felii și se consumă zilnic, ca o supă. Păducelul ajută la digerarea grăsimii și o Împiedică să pătrundă În fluxul sanguin, eliminând-o prin fecale. În mod tradițional, chinezii folosesc păducelul la gătit pentru a frăgezi carnea de animale
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pe zi. Se fierb În apă la foc iute un pic de orez cu fasole mung, ca fel de mâncare. Se fierbe În apă la foc iute o uncie de păducel tăiat felii și se consumă zilnic, ca o supă. Păducelul ajută la digerarea grăsimii și o Împiedică să pătrundă În fluxul sanguin, eliminând-o prin fecale. În mod tradițional, chinezii folosesc păducelul la gătit pentru a frăgezi carnea de animale și de pui. Alte remedii naturale Fiți mereu destins și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În apă la foc iute o uncie de păducel tăiat felii și se consumă zilnic, ca o supă. Păducelul ajută la digerarea grăsimii și o Împiedică să pătrundă În fluxul sanguin, eliminând-o prin fecale. În mod tradițional, chinezii folosesc păducelul la gătit pentru a frăgezi carnea de animale și de pui. Alte remedii naturale Fiți mereu destins și respectați un program zilnic. Evitați mânia și alte tipuri de stimulare emoțională. Practicați zilnic exercițiile de dimineață ale lui Dharma, Înainte de micul
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
trei căni de suc de mere. Luați după fiecare masă o linguriță de oțet. Aceasta stimulează digestia. Beți zilnic un pahar de bere, pentru a ajuta digestia. Mâncați de trei ori pe zi câte un grepfrut. Beți mult suc de păducel, pentru a trata indigestia și durerile abdominale. Un pic de lămâie În timpul mesei ajută la combaterea indigestiei. Mâncați câteva kumquat (Fortunella sp.) proaspete pentru a trata indigestia. Mâncați zilnic o uncie sau două de papaya verde. Consumați zilnic ananas crud
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Se adaugă un pic de miere. Se consumă totul. Mâncați regulat un terci sau un ceai făcut cu amidon din rădăcină de lotus. Puneți În el un pic de miere. Se fierbe În apă la foc iute o uncie de păducel tăiat felii, se adaugă puțin zahăr și se consumă zilnic. Se fierb În apă la foc iute timp de o oră boabe de soia galbene. Se pune un praf de sare și se mănâncă. Operațiunea se repetă zilnic. Mâncați regulat
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fierb la foc mic două ouă (Întregi) Împreună cu două uncii de fasole neagră și patru uncii de vin de orez. Se mănâncă ouăle și se bea zeama. Se fierb În două căni de apă, la foc iute, câteva fructe de păducel și bucăți de scorțișoară cu un pic de zahăr nerafinat până ce rămâne doar o cană de apă. Se bea acest amestec de două ori pe zi. Se fierb În apă circa 20 de minute, la foc iute, o uncie de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]