412 matches
-
obliga să tăcem. La înfricoșătoarea noastră ivire, broaștele de pe mal se înecau pe rând. Tulburate de mîl, valurile se roteau groase pe sub salcîmi aplecați. Din pămînt răsăreau, ca arama nouă, frunze grase și rotunde. Între rugi uscați de mure și păiușuri galbene în care vibra metalic vîntul de pe omăt, noi ne cuibăream sub mal. Sforul apei rotea în bulboane: se vedea cum ies de la adînc, lent, frunze vechi de răchită și, ca într un ritual, se întorc îndărăt. Aveam credința că
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ori în curți neîngrijite. În tufișurile tot mai răzlețe, caracteristic este păducelul (Crataegus monogyna), iar la marginea acestora, din ce în ce mai rar, se găsesc frumoasele graminee, mult iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cârligățică, coada șoricelului, coada vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare, rădăcini și coajă de porumbar, de porumbele, de potroace, frunze și păstăi de salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
imploratoare ca niște rugăciuni. Și vezi deasupra lor, fibrișoarele subțiri, înflorite, veșnic zbuciumate, ale parasinului purpuriu care își revarsă în valuri antenele aproape galbene, piramide albe de nourică de cîmp și de apă, coama verde a secărelei, penajul destrămat al păiușului numit spicul-vîntului, nădejdile viorii cu care se încunună primele vise și care se desprind pe fundalul cenușiu al inului, cînd lumina strălucește în jurul firelor lui înflorite. Și, ceva mai sus, cîțiva trandafiri de Bengal, presărați printre dantelele răsfirate ale morcovului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Euras. Frecv., z.step.-e.bo.; L7TXC3U5RXN6; Trifolion medii, Molinio - Arrhenatheretea, Brometalia erecti, Fr. -Dactylis polygama Horvatovszky (D. aschersoniana Graebner) - H., Eur. centr. Spor., z.silvost.-se.go.; L5T5C4U5R5N5; Lathyro - Carpinion, Galio - Carpinenion, Aceri - Quercion, Fr. *Deschampsia flexuosa (L.) Trin (Păiuș) - H., Circ. Frecv., se.fa.-e.sa.; L6TXC2UXR2N3; Calamagrostietalia villosae, Atropetalia, Nardion, Phyteumo - Trisetion, Asplenio - Festucion pallentis, Calamagrostio - Fagenion, Piceetalia, Quercetalia roboris, Carici - Epilobion , Fr. -Elymus hispidus (Opiz) Meldevis (Agropyron intermedium (Host) Beauv., Elytrigia intermedia (Host) Nevscky) - G., Euras. cont
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Host) Nevscky) - G., Euras. cont. Frecv., z.step.-se.go.; L7T7C6U3R8NX; Artemisio - Agropyrion intermedii, Festucetalia valesiacae -Festuca arundinacea Schreber ssp. arundinacea - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T5CXU7R7N4; Potentillion anserinae, Bromion erecti, Molinietalia, Fr. *Festuca gigantea (L.) Vill. (Păiuș) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T5C3U7R6N6, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition officinalis, Alnion incanae, Fr. *Festuca pratensis Hudson ssp. pratensis - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L8TXC3U6RXN6, Molinio - Arrenatheretea, Potentillion anserinae, Fr. -Festuca rubra L. ssp. rubra (Păiuș
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Păiuș) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T5C3U7R6N6, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition officinalis, Alnion incanae, Fr. *Festuca pratensis Hudson ssp. pratensis - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L8TXC3U6RXN6, Molinio - Arrenatheretea, Potentillion anserinae, Fr. -Festuca rubra L. ssp. rubra (Păiuș roșu) - H., Circ. Frecv., se.go.-se.fa.; LXTXC5UXR6NX; Molinio Arrhenatheretea, Cynosurion -Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin - H., Euras. cont. Frecv., z.step. se.go.; L8T7C7U2R7N2; Festucetalia valesiacae, Festucion valesiacae, Quercetalia pubescentis, Fr. -Gliceria notata Chevall (G. plicata Fries) - H.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mușchi (Bryum argenteum, Prasiola crispa), 700 specii de alge (cele mai multe sunt fitoplancton), dar sunt și alge de zăpadă multicolore, iar diatomeele sunt caracteristice zonelor de coastă, mai ales vara. Există doar două specii de plante cu flori în Peninsula Antarctica: păiușul antarctic (Deschampsia antactica) și iarba antarctică (Colobanthus quitensis), specifice teritoriilor de la sud de latitudinea de 56°S (a șadar și în insulele subantarctice). Dezvoltarea acestor plante în Antarctica este posibilă ca urmare a condițiilor climatice ceva mai blânde din sectorul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub influența căldurii și umidității moderate apar: iarba moale, păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița. Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a. (C. Burduja, 1963; D. Mititelu, 1992). Pajiștile (în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja, 1973). În ultimele decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de contact, arbuști ca: voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe și moderate, pe frunți de creastă și abrupturi cuestiforme predomină solurile brune aluviale tipice, brune luvice tipice și solurile neevoluate. 4. DEPRESIUNEA DE CONTACT HÂRLĂU-COTNARI Este situată la baza "Coastei de tranziție a Hârlăului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pentru staționarea autoturismelor și solul este suficient de rezistent. Au forma unui grilaj de beton, format din casete în care se introduce un strat de humus pe care se seamănă ierburi rezistente la secetă și călcare (Festuca rubra, Festuca ovina, (păiușul), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Agrostis tenuis, Poa annua (firuță) ș.a. Apare astfel o suprafață gazonată care nu se distruge prin tasarea de către roți, deoarece acestea se sprijină pe grilajul betonat. Prin acest procedeu suprafața de parcare este constituită din 2
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rugină. La combaterea acestei ciuperci trebuie să se țină cont de faptul că deși ea apare pe mai multe specii de plante, are 6 f. sp.: 1-f.sp. secalis; 2 f.sp. tritici; 3f.sp. avenae; 4-f.sp. airae (pe păiuș); 5 f.sp. agrostis ; 6-f.sp. agrostis. 1.1.12. Pătarea brună a frunzelor Septoria tritici și Septoria nodorum În condiții de cultivare intensivă grâului, septoriozele au devenit o problemă în toate țările cultivatoare deoarece mai ales în anii răcoroși
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a insectelor ce-l transmit . Pe porumbul virozat apar dungi de decolorare între nervuri, care evoluează în dungi roșiatice la vârful frunzelor și se constată o ușoară reducere a înălțimii plantei. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacul putând fi confundat cu cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însă, ar fi avut 11 hectare, atunci... Cînd rusnacul i-a solicitat o vizită, și-a luat nevasta și a lăsat mașina jos, la iaz, urmînd să parcurgă 6 km, pînă la bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni șfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că-i plac picioarele tale. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate de pe piciorușele doamnei a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
16. Pasarin Marinela-Cornelia 17. Pistol Mihail 18. Popa Elenă 19. Stegaroiu Elena-Gabriela 20. Tomescu Lucia 21. Trancau Elenă 22. Udroiu Niculina. Judecătoria Tirgu Carbunesti 1. Boian Liviu 2. Cirstescu Damian 3. Dascălu Constantin 4. Dăianu Gheorghe 5. Ivanisi Dorina 6. Păiuș Stelian 7. Popescu Toma 8. Sima Mariana 9. Stanulescu Ion 10. Stoichin Dorina 11. Traistaru Gigi 12. Tudose Florentina-Doina 13. Vâlceanu Mirela-Irina. Judecătoria Novaci 1. Bădița Gheorghe 2. Bondoc Victor 3. Diaconu Mirela-Eugenia. TRIBUNALUL MEHEDINȚI 1. Bejinaru Florica 2. Curelea
DECRET Nr. 220 din 10 iunie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114931_a_116260]
-
Simona Maria Sabău; Andrei Silaghi; Mihai Claudiu Sorca; Vasile Lucian Toc; Gheorghe Todea; Nicolae Tricu; Nicolae Voina; Marin Zlate. Județul Arad Adrian Bun; Ionel Pavel Grada; Petru Hatcu; Cătălin Ilie; Ștefan Lucaciu; Doru Miclea; Ioan Mihăescu; Octavian Olteanu; Ovidiu Dan Păiuș; Romeu Popa; Iulian Țundrea; Liviu I. Ursu. Județul Argeș Cosmin Baltasiu; Gheorghe Udrea. Județul Bacău Vasile Marian Dorica; Jenica Ovidiu Ioan; Constantin Ripianu. Județul Bihor Ioan Ghent; Liviu Râd; Viorel Sebastian. Județul Bistrița-Năsăud Grigore Anton; Marius Mihalca. Județul Botoșani Dumitru
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]