181 matches
-
-i apăra pe logicieni de ironiile, prejudecățile și fumurile celor care privesc disciplina logicii ca pe anexa formală, scolastică și rebarbativă a adevărurilor psihologice. Potrivit acestei optici, logicienii par un soi de funcționari însărcinați cu salubrizarea gîndirii, un fel de pălmași igienici siliți să facă curat pe un teren care de fapt nu le aparține. Iar desconsiderarea disciplinei lor se sprijină pe următorul raționament: dacă gîndirea este o activitate psihică și dacă logica se ocupă cu corectitudinea formală a gîndirii, atunci
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
aplicația empatică pe text a lui Gălățanu și iactanța histrionică a lui Mincu. Estimp, alcoolul scade statornic cu un deget, cu două, cu patru, până se face iar palma întreagă, și apoi o iau de la capăt. Palmă după palmă. Un pălmaș al alcoolului." (pag. 51) Ultima propoziție clarifică demersul. Evoluția logică respectă interesele stilului, nu pe acelea, esteticește discutabile, ale delirului bahic. Ar fi fost, de altminteri, extrem de periculos ca prozelitismul, chiar discret fiind, să se insinueze în spațiul acestei poezii
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
Noi studii ne reamintesc că mâncarea de tip fast-food este foarte dăunătoare sănătății noastre.Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea of Las Pălmaș de Gran Canaria și Universitatea of Navarra indică faptul că persoanele care consumă mâncare tip fast-food au un risc dublu de a suferi de depresie față de cei care aleg o masă sănătoasă. Autor: Anca Murgoci La cercetare au participat 9
STUDIU: Mâncarea fast-food poate provoca depresii () [Corola-journal/Journalistic/66990_a_68315]
-
Vallejo, pe Neruda sau pe Nazim Hikmet, nu se simțeau îndemnați să semnaleze și cazul unui român împotriva căruia se dezlănțuise toată propaganda jdanovistă a țării sale și-i intentase un stupid proces pentru „putrefacție” și „pornografie” pretinzând că el, pălmașul și proletarul, ar fi poetul decadent al boierimii! Noul său traducător aduce în discuție toate aceste aspecte, și restabilește multe adevăruri. Tot el constată însă, aproape admirativ, dificultatea limbajului arghezian, de natură să-i dezarmeze pe cei care îl traduceau
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
cu măiestrie șirul performanțelor feminine. Taberele stau față-n față, se confruntă, fiecare cu fixul lui, cu frica lui, grupurile se fac și se desfac aiuritor, discursurile, de la cel intelectual, la cel șmecher al îmbogățitului peste noapte sau acela al pălmașului brută, chipurile, care nu are bani nici de sandale pentru nevastă, ies la rampă în toată splendoarea lor. Însoțesc performanța lor, a lui Claudiu Goga, a lui Ștefan Caragiu și a lui Axenti Marfa cu aplauzele mele.
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
ogorul țăranului și-l silește a-și vinde marfa câteva săptămâni după secere, când e naturalmente mai ieftenă pentru a plăti dări cu banii; cine-l face pe țăranul viier să-și piarză recolta în același chip; cine-i ia pălmașului vaca, care-i hrănește copiii, pentru a o da pe nimic celui întîi venit - acela e vrăjmașul de moarte. Toate aceste le face însă în Ungaria un perceptor, un executor. Plânsete și vaiete domnesc pretutindenea unde s-arată. De aceea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879). În afară de agricultură se face simțită și tendința de dezvoltare a industriei, prin construcția fabricii de sticlă, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
piele și cu modul în care îmi spunea „sărutări de mâini la cocoană”, nevestele erau pentru el cocoane, era un fel de boier de modă veche și-i plăcea să privească, să se întâlnească și să stea de vorbă cu pălmașii de pe moșia lui. Era un boier luminat. PAGINĂ NOUĂ PROFESORII MEI Ei nu au fost doar întâlniri, ei m-au pregătit pentru toate întâlnirile, au făcut tot ceea ce au putut ca să nu le ratez și, se pare, au izbutit câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
să verific piesele componente și am intrat în burta calului de bronz ciocănind în stânga și în dreapta și căutând crăpături. Misiunea mea s-a încheiat înainte de amplasarea statuii la Băcăoani, dar pregătirea terenului, soclului și turnarea propriu-zisă m au avut supraveghetor, pălmaș și observator. Ca inspector la Comitetul de Cultură am vizitat 388 de sate din cele 436 din județul Vaslui îndrumând activitatea culturală, stațiile de radioficare, bibliotecile (unde am introdus cataloagele alfabetice și tematice, clasificarea zecimală), în câteva zeci făcând cercetări
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
cei "puțini aleși", cum erau porecliți cu răutate și invidie oamenii lui Mihai Mihail, o figură misterioasă și enervantă nu numai din pricina aroganței, ci și a disprețului vădit pe care acesta îl afișa, ori era bănuit că-l afișează, la adresa "pălmașilor" ce țineau de forța ordinii și a treburilor dinlăuntru? Și după cum era șeful, Patronul, cum se exprimase, ca un adevărat om al casei, Leonard Bîlbîie, așa trebuiau să fie și cei din slujba lui, după chipul și mai ales asemănarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că ești ultimul om? Nu i-am răspuns, m-am simțit rănit. Am inceput sa bat din ușă în ușă. Nu pot, Țușca. Nu vor să mă ia. Cum zic că sunt inginer, cum îmi mulțumesc frumos. Au nevoie de pălmași. - De ce le zici că ești inginer? - Pentru că vor să mă trimită la ucenicie, ca și Spark. Eu trebuie să devin, totuși, inginer. - Spune mai degrabă că ți-e lene... - Cum poți spune una că asta? Am bătut din ușă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
săptămâni până atunci. Tu cum ești? - Bine, la serviciu e OK. Mi-au dat un proiect mare, un resort în Băli. - Oh, te duci acolo? - Hahaha... Nu cred. Se va duce arhitectul, probabil. Eventual Jeff. - Păi sigur... - Ce să facem? Pălmași de lux... - Cum e vremea pe acolo? - Ca și la tine. A plouat toată săptămâna. - Da. Mi-e urât... - Ce faci serile? - Cu Pufulina. - Știu. De ce nu lucrezi la assignment? Măcar câte o oră... - Iar începi? Sunt obosită. Crezi că
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
să ne aducă față în față doar absolut întâmplător și să ne putem bucura că ne revedem. De mâine, veți îmbrăca din nou haina civilă, dar să nu uitați că avem o patrie care este mama noastră a tuturor; de la pălmaș până la însăși Majestatea Sa Regele! Și drept urmare avem datoria sacră de a o apăra! Vă urez sănătate și spor în tot ce veți face! Ultimele cuvinte purtau un tremur al glasului ce trăda emoție sau chiar părere de rău că
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fantezie pe care și-o permit este furată de la creditori, iar o trăsură, din birjă În viața de toate zilele, devine cupeu de Închiriat În zilele de Înmormântare sau de nuntă. Dacă nu au pornirea să strângă câte ceva, așa cum fac pălmașii, ca să-și asigure casa și masa la bătrâneți, nădejdile vieții lor de albină nu merg mult mai departe: visează, de pildă, să aibă o Încăpere, și aceea cam Înghețată, la etajul patru, pe strada Boucherat; dar și o pălărie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
scurt și mai simplu spus, legiuitorul a „dat pămînt” tuturor, în mod mai mult sau mai puțin populist, dar nu l-a mai interesat ce va face fiecare cu acesta. Diferența este doar de proporții : președintele Iliescu „a dat” la pălmași, președintele Constantinescu „a dat” și la cei mai înstăriți, împărțindu-și astfel mai degrabă bazinele electorale decît problemele socio-economice ale țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
credința a rămas un văl fumuriu precum elementele fantastice din basme. Dumnezeu respectă și iartă dorințele inimii. O religie nu poate construi decât în interiorul conștiinței umane. Fără transcendență, ne-am fi pierdut regnul. Stropul de transcendență ne verticalizează. Îngerii sunt pălmașii, nu vedetele cerului. Spiritul se împlinește în religie. Rugăciunea poate fi picătura noastră zilnică de sacru. O religie trebuie să dozeze atent sentimentele de frică și de dragoste. În zgomotul contemporan, se nasc doar secte, nu religii. Toate religiile au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
atrofiază gândirea consumatorului. În surâsul trist al Giocondei există și semne al viitoarelor noastre alienări. Arta de consum profanează sensibilitatea umană. Avem cărți de tarabă, dar și cititori de același calibru. Și în artă mai obosesc grinzile. Artistul - un biet pălmaș sub steagul ferfenițit al absolutului. Poezia autentică operează pe cord deschis. Marii scriitori știu să aducă în raft partea invizibilă a lumii. Destinul cărților : unele - flendurite, altele - prăfuite. Poetul autentic își moaie pana în infinit. Artiștii contemporani sunt din ce în ce mai sadici
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care a stat
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
fără plată. Transportul stâlpilor și al materialelor pe linii s-a făcut fără plată, în contul zilelor de drumuri. Datorită abuzurilor, a insuficientei evidențe și organizări, s-au efectuat transporturi „în contul zilelor de drumuri ale anului viitor” de către locuitorii „pălmași și cărăuși”. Munca la așezarea liniilor a fost prestată, de asemenea, de către țăranii birnici neplătiți. S-a plătit ulterior doar munca de reparație a liniilor deja construite. Un aspect penibil îl prezintă folosirea copiilor la lucrările de instalare a liniilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Suceava, Neamț, Bacău și Iași au cunoscut o foamete cumplită. La 3 noiembrie 1865, G. Ivașcu, subprefectul plășii Tîrgului, scria cître președintele comitetului permanent: "Suntem de-abia intrați în luna lui noiembrie și unii dintre locuitori, iară mai cu osebire pălmașii au devenit a să ruga pe la unii și alțăî, ca să le deie de lucru numai pe mîncare și nici aceasta nu se găsește, încît unii din ei au devenit a rîșni ciocălăi, în loc de păpușoi."82 Prețul cerealelor s-a urcat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mă scăldam prin pâraie cu ochii deschiși- Era o apă de cleștar și de stele- Peștii aurii, pâlpâind ca-ntr-un vis, Lunecau lângă genele mele [...] Pe-atunci te-nvățam, țara mea, te-învățam Cu copaci și cu cer, cu pălmaș și cu vită, Cu luna lividă sclipind în spărtura de geam Și cu gura uscată de foame ca piatra trăsnită.” (Începutul) Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care a stat
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209 Binecuvântat Fii din leat în leat...” Când crede că spusele cu binișorul nu sunt suficiente, George Nedelea nu pregetă să recurgă la argumen
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ar fi prima oară; îmi aduc aminte că și astă-vară o frumoasă acțiune care trebuia să se termine cu un spectaculos flagrant de mită pentru un important lider zonal a fost, in extremis, sifonată de la București, de au dat bieții pălmași care populau boscheții din împrejurimile Palatului Roznovanu cu șapca de pământ. Cel puțin așa sună o poveste susurată de atotștiutorii care ne înconjoară, astfel încât nici actuala suspiciune de blat nu e chiar imposibilă. Cât despre subiectul care trebuia să ne
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]