105,218 matches
-
să rămâi acolo pentru totdeauna... Ori poate Ottawa, micuța capitală a marilor întinderi canadiene cu eleganța si rafinamentul celor două culturi pe care le reunește... Peggy’s Cove, pe coasta Noii Scoții, locul unde poți să juri că se termină pământul... Fluviul Saint Lawrence, pe care feriboturile se salută cu balenele din nordul Atlanticului... Key West, locul cel mai sudic al Statelor Unite, de unde, cu ceva efort ai putea, probabil, să ajungi înot în Cuba... Bahamas și capitala sa modestă dar fermecătoare
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
verde... Însorita coastă mexicană a Pacificului, unde “opalul de foc” incendiază cu sclipirile sale magazinele de bijuterii... Cabo San Lucas, ale cărui portaluri stâncoase despart Pacificul de Marea Cortez... San Antonio, bijuteria Texas-ului, și râul lui fermecat, din adâncul pământului... New Orleans, orașul pe jumătate francez al vrăjitoarei Marie Laveau, regina voodoo, al jazz-ului si al marelui Mississippi... Ori poate Cipru, insula shakespearianului Otello cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia, capitala cea disputată
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
O JUCĂRIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului o jucărie cu cine să pornim în vis să cucerim tot ce e sfânt, când aripile noastre ni-s tot mai aproape de pământ? privesc la fiecare stea și-aș vrea să zbor ca un nebun, să calc în visul meu pe ea în galaxia lui neptun, prin constelații să mă plimb, nemuritor ca un icar, să gust din fiecare nimb doar infinitul selenar
O JUCĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1434349670.html [Corola-blog/BlogPost/379711_a_381040]
-
un farmec inedit... Numai picioarele mele Multe gropi au nimerit. Cred că toți ați înțeles Că veneam, când mă duceam, Drept vă spun, n-am interes: Treaz eram, dar mai visam Că la noi, în cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410068053.html [Corola-blog/BlogPost/362229_a_363558]
-
tine luni de-a rândul, Am jurat să stau sub nori, Eram eu, convins de gândul, Că n-oi muri de două ori. Nu auzeai chemarea vocii, Strigam la ploaie și la vânt, Îmi răspundea răceala rocii Înfiptă strașnic în pământ. Acum, cedez la năzuință, La farmecul purtat în noi, Te rog, promite-mi cu credință Că ai iubire pentru doi. Plutind pe o barcă-n adiere, Am să-ți șoptesc ce nu am zis: Vino, iubito, dă-mi putere, să
VINO, IUBITO, SĂ ÎMPĂRTĂȘIM ACELAȘI VIS! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1474613049.html [Corola-blog/BlogPost/374184_a_375513]
-
ca o pasăre flămândă și fără de adăpost, ce poposește din peregrinările sale fără țintă, pe o creanga uscată de copac, de care se prinde puternic cu ghearele, să nu o scape și pe aceasta și să se prăbușească definitiv la pământ. Și ea a ținut cu insistență de tot ce a fost în favoarea sa. Dacă ceva nu-i mai era de folos, îl evita sau mai rău, îl înlătura. Orice-i stătea în calea intereselor sale, încerca prin oricare metodă, indiferent
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
pur și simplu. Dar oamenii miloși din zonă pun pe banca din lemn de salcâm câte-un pachețel care conține un sandviș sau altceva de mâncare. Răducu le mulțumește frumos cu voce stinsă și mănâncă liniștit cu privirile ațintite în pământ. De dormit doarme pe unde apucă. Iarna, când frigul este stăpânul absolut, pustiul doarme prin canale și beciuri, în apropierea conductelor fierbinți cu apă de la termoficare. Vara, când este cald, își găsește culcuș printre boscheții parcului din cartier. Pe băncile
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
mâncare pe banca din lemn de salcâm, singura bancă din fața blocului, pentru el. Sunt sigur că, după ce reintru în locuința mea, el vine, se așează ca de obicei pe locul lui obișnuit și mănâncă cu privirile-i triste ațintite în pământ. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă : a doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag în seamă nici măcar
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
nou, iar el îmi spune că dacă vrem să facem ceva în cultură trebuie să-l ascultăm pe Țuțea! Cum să-l ascultăm pe Țuțea, s-a mirat Preda, Țuțea o dată ridică în cer comuniștii, altădată dă cu ei de pământ, iar Pituț îmi spune mie că Țuțea e salvarea României! Cam așa era Țuțea. Pe lângă noi a trecut o mașină cu număr de înmatriculare mic. Țuțea s-a oprit, s-a uitat după ea, apoi zice, cât îl ținea gura
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
absolut, inconfundabil cu omul slugă al lui Marx și-l voi pune la colț pe Voltaire și pe iluminiști, care au fost niște răzvrătiți nu împotriva bisericii, cum credeau ei, ci împotriva lui Dumnezeu, Spiritul Absolut!... Coboară cu picioarele pe pământ: Fănuș mi-a băgat prostia asta în cap, că dacă intru în Uniune voi avea pensie mai mare, nu 600 de lei ca acum, eu care am fost... S-a opus Macovescu. Nu sunt supărat pe el. El a fost
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Doar poporul român e etern. - Nu vă cred, zic eu pe un ton neutru. - Nu mă crezi? - se miră el. Cum de nu-ți dai seama de eternitatea poporului roman? Toate popoarele se schimbă, numai noi suntem proști ca piatra. Pământul se dezintegrează, de piatră nu se prinde nimic, pot să vină puhoaiele, apare Soarele și piatra e uscată, rămâne tot cum a fost!... Râde în hohote. Îi place de nu mai poate că i-a ieșit afirmația cu eternitatea. Un
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
a omului după chipul și asemănarea sa când în actul creației universale pentru a face Universul material Dumnezeu a spus „Să fie lumină!”, iar pentru crearea omului a spus „Să facem!”. Au fost prezentate cauzele prime ale apariției bolilor pe pământ după căderea lui Adam din rai ca urmare a păcatului, relația dintre trup și suflet, viață și moarte, inimă ca centru al medicinei creștine și creier, dintre ochi și ureche (văz și auz), cauzele spirituale ale bolilor, metode de vindecare
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Ramiro Sofronie, specialist al operei lui Constantin Brâncuși, profesor emerit și Doctor honoris causa al Universității Tehnice de Construcții din București, conducătorul Catedrei UNESCO din București a susținut o prelegere cu tema „Paradoxul Cumințeniei”, cu referire specială la opera „Cumințeania pământului” a lui Brâncuși din perspectivă gravitațională. Prima parte a comunicării a fost dedicată fenomenului de gravitație privit din perspectiva oamenilor de știință: Aristotel, Socrate, Platon, Arhimede, Galilei, Newton, Einstein, Stefen Hawking, din perspectivă antroplogică în relație cu poziția bipedă a
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Platon. În ziua de 11 septembrie 2001, când la New York cădeau Turnurile Gemene, Ramiro Sofronie prezenta la Paris comunicarea „Brâncuși și arta gravitației.” În comunicarea de la Ploiești a prezentat în esență rezultatele cercetărilor proprii cu privire la lucrările lui Brâncuși: „Sărutul”, „Cumințenia pământului” și „Coloana infinitului”. „Sărutul” se remarcă prin verticalitatea trupurilor identificate cu gravitația tăiată de brațele orizontale ale perechii de îndrăgostiți, absența diferenței dintre bărbat și femeie, ancorarea perfectă a trupurilor în brațele Universului. Sculptura „Cumințenia pământului” lucrată de Brâncuși la
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
lui Brâncuși: „Sărutul”, „Cumințenia pământului” și „Coloana infinitului”. „Sărutul” se remarcă prin verticalitatea trupurilor identificate cu gravitația tăiată de brațele orizontale ale perechii de îndrăgostiți, absența diferenței dintre bărbat și femeie, ancorarea perfectă a trupurilor în brațele Universului. Sculptura „Cumințenia pământului” lucrată de Brâncuși la Paris în 1907 este considerată un exemplu de verticalitate racordată la Univers, un corespondent al gravitației, al desăvârșirii omului prin integrare în Univers, iar prin capul ei, un simbol al Pământului încărcat energetic, amintind de Atlas
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
în brațele Universului. Sculptura „Cumințenia pământului” lucrată de Brâncuși la Paris în 1907 este considerată un exemplu de verticalitate racordată la Univers, un corespondent al gravitației, al desăvârșirii omului prin integrare în Univers, iar prin capul ei, un simbol al Pământului încărcat energetic, amintind de Atlas care purta Pământul pe umeri. Ramiro Sofronie a ținut trează curiozitatea ascultătorilor și prin părerile proprii despre „Coloana infinitului” ale cărei corpuri geometrice le aseamănă cu niște sicrie, statuia fiind un monument dedicat memoriei eroilor
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Brâncuși la Paris în 1907 este considerată un exemplu de verticalitate racordată la Univers, un corespondent al gravitației, al desăvârșirii omului prin integrare în Univers, iar prin capul ei, un simbol al Pământului încărcat energetic, amintind de Atlas care purta Pământul pe umeri. Ramiro Sofronie a ținut trează curiozitatea ascultătorilor și prin părerile proprii despre „Coloana infinitului” ale cărei corpuri geometrice le aseamănă cu niște sicrie, statuia fiind un monument dedicat memoriei eroilor, și pe care o aseamănă cu capodopere arhitectonice
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Partea I-a Omul sărac, amărât, fără adapost și lipsit de apărare nu-i o invenție de azi, de ieri. Săracii au fost întotdeauna pe lumea asta și vor mai exista cât timp va îngădui Cel de Sus să existe Pământul acesta. Se spune că a existat odată, demult, în timpurile antice, undeva pe țărmurile Asiei Mici, un oraș bogat care se numea Atalya. În acest oraș măreț domnea un rege luminat, pe nume Agatos, care era vestit pentru marea lui
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar pielea de pe spinare începu să i se zgâlțâie de frica pe care o simțea că pătrunde în el. S-a aruncat numaidecât la pământ, privind cu teamă în jur și târându-se până în vecinătatea unei tufe de măceș din apropiere. Simți însă că-l sfâșie foamea, iar ca s-o astâmpere, avea obișnuința să-și ducă mâna la traistră, să-și scoată de acolo
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă păgână. Nu-l observase, Tragodas fiind pitulat într-o tufă. Mai stătu astfel ceva vreme, neîndrăznind să se ridice de la pământ. Dar simțind liniște peste tot, cuteză să
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă păgână. Nu-l observase, Tragodas fiind pitulat într-o tufă. Mai stătu astfel ceva vreme, neîndrăznind să se ridice de la pământ. Dar simțind liniște peste tot, cuteză să-și ridice capul și să scruteze împrejurimile la lumina lunii. Era singur. Se ridică în coate și se târî până lângă un trunchi scorburos de salcie. Căută din nou să se dumirească unde
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
din acea parte îi erau cunoscute. Reușise cu adevărat! Dintr-un salt a ajuns pe malul celălalt al șanțului, acolo unde știa că există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată pe sub pământ și ajungea dincolo de zidul cetății. Ca orice cerșetor care se respectă, mai folosise și în vremurile bune acest drum ca să ajungă în cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici și alungat, așa cum
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de faptul că suntem credincioși, dar ne lipsim de ceva extraordinar, care, așa cum ne demonstrează Evanghelia, contează enorm înaintea lui Dumnezeu. Nu poți accede către comuniunea cu Dumnezeu dacă nu-ți dorești acest lucru cu bucurie, dacă privești numai în pământ și niciodată către cer, dacă ești victima propriei tale libertăți de a nu te bucura de tine și de celălalt. Omul care își dă seama de o asemenea lipsă trăiește, de fapt, un fel de „venire în sine“ a fratelui
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
să-ți cânt Dorul ce m-apasă... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și sare... Și celor de-acasă. Mamă adorată... Ești nemuritoare! EROI LEGENDARI Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați! Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat,n-au
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ÎMI ESTE DRAG Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ÎMI ESTE DRAG Îmi place cum razele curg Pe brazda neagră în soare, Pământul răscolit de plug, Simțind căldura sub picioare. Îmi place ciripit de pițigoi, Sau gungurit de guguștiuci, Mă simt copil în sat la noi, Cu ulițile pline cu noroi! Referință Bibliografică: ÎMI ESTE DRAG / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎMI ESTE DRAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Imi_este_drag_mihai_leonte_1341235783.html [Corola-blog/BlogPost/356749_a_358078]